„Ia cu pâine, mami!” De ce mamele din România încurajează copiii să mănânce mereu cu pâine

Nu costă mult și se poate procura cu ușurință

Unul dintre principalele motive pentru care mamele din România își încurajează copiii să mănânce pâine este acesta: nu este un aliment costisitor. Astfel, majoritatea sortimentelor de pâine de pe piață au un preț mai accesibil decât alimente precum fructele și legumele, produsele lactate, carnea sau peștele.

De asemenea, poți achiziționa pâine fără dificultate. Fie că este vorba despre supermarket/ hypermarket, fie că este vorba despre brutării sau despre magazinele mici din cartierul în care locuiești, o găsești fără probleme în oricare dintre acestea.

Ținând seama de aspectele menționate, nu este deloc surprinzător că românii sunt cei mai mari consumatori de pâine din UE. Din informațiile furnizate de „Mediafax”, în ultimii 5 ani consumul mediu de pâine, pe cap de locuitor, a depășit, în țara noastră, 90 kg pe an. Spre exemplu, raportându-ne la anul 2020, luând în calcul datele puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică, fabricarea pâinii a reprezentat cea mai semnificativă piață din industria alimentară. 

Este cunoscută ca un aliment sățios

Întrucât țara noastră era un producător important de grâne, țăranii de la nordul Dunării au înlocuit mămăliga cu pâinea întrucât aceasta se păstra proaspătă pentru o perioadă mai lungă și era sățioasă. Spre exemplu, în secolele al XIV-lea și al XVI-lea, grânele românești erau foarte căutate de negustorii străini, în special de cei italieni. 

În același timp, în condițiile în care munca era preponderent fizică acum sute de ani, oamenii aveau nevoie de forță pentru a rezista efortului. Din acest motiv, nu este de mirare că alegeau să mănânce pâine, o sursă consistentă de carbohidrați, vitali pentru asigurarea energiei. 

Potrivit „revistadesanatate.ro”, pâinea dospită a apărut încă din Antichitate, în Egiptul Antic, de unde s-a răspândit în Grecia și după aceea a ajuns să fie cunoscută și în țara noastră. În secolul al XII-lea de exemplu, pâinea se prepara din următoarele ingrediente: apă, sare, făină, drojdie. 

Consumul de pâine a crescut semnificativ după ce acest aliment a ajuns să fie produs la scară industrială începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea. Abia în perioada ce a urmat Primului Război Mondial s-au înființat unități industriale în cadrul cărora pâinea era preparată cu ajutorul malaxoarelor și a cuptoarelor cu tuburi cu aburi. 

Poate acompania orice fel de mâncare

Pentru a-și stimula copiii să mănânce diverse preparate, mamele aleg adesea să le ofere acestora și o bucățică de pâine. În special dacă ai un mic „mofturos”, poți încerca să-l „păcălești” cu pâine proaspătă pentru a gusta, de exemplu, dintr-o ciorbă plină de legume, dintr-o mâncare cu sos, dintr-o pastă de avocado sau chiar dintr-o salată. 

Referitor la preferințele românilor în materie de pâine, trebuie să știi că un studiu recent al „Reveal Marketing Research” arată că:

• Pâinea este cel mai consumat produs de panificație;
• Pâinea albă este preferată în țara noastră: 38% dintre consumatori se orientează către ea zi de zi;
• Cele mai îndrăgite tipuri de pâine sunt franzela, pâinea albă, pâinea feliată/ambalată;
• 17% dintre participanții la studiul menționat consumă zilnic pâine cu semințe, integrală sau neagră: cei mai mulți dintre cei care aleg aceste tipuri de pâine locuiesc în mediul urban;
• Persoanele ce locuiesc în mediul rural consumă mai multă pâine decât cele din mediul urban: aceste diferențe țin atât de consumul de pâine albă, cât și de franzelă. 

De ce în țara noastră se consumă multă pâine

Pornind de la ideea că mamele românce își îndeamnă mereu copiii să mănânce „cu pâine”, numeroși utilizatori de „Reddit” și-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest obicei. Dacă unii dintre ei consideră că la noi în țară se consumă multă pâine din cauza nivelului de trai scăzut, alții sunt de părere că este pur și simplu vorba despre o tradiție adânc înrădăcinată în cultura noastră. Iată câteva exemple de comentarii pe această temă, disponibile pe „Reddit”: 

• „Străbunica mea, ce depășise 90 de ani, mânca orice cu pâine. Adesea mânca doar pâinea și cerea să mănânce exclusiv pâine. Bunicii mi-au explicat că, în comunism, nu aveau posibilități. Fiind fermieri, mâncau ce creșteau și adesea numitorul comun pe care și-l permiteau cu toții era pâinea. De aici și obișnuința să mănânce pâine la orice, să compenseze neajunsurile și să nu le fie foame. Probleme  precum „nu mânca carbohidrați cu carbohidrați” sunt moderne, ale societății de azi. Unii nu au avut de ales, carbohidrații erau ieftini, iar azi dau mai departe educația de care au avut parte”;
• „Cred că singura explicație ar fi faptul că am dus-o greu până să scăpam de regimul comunist și pâinea era cea mai la îndemână mâncare, practic o mâncai lângă orice. Educația legata de regimul sănătos cu principii precum „nu asocia carbs cu alți carbs” a apărut la noi târziu, țin minte că prima oară când am auzit de asta a fost de la mama, când aveam vreo 10-11 ani, adică prin 2005. Probabil alții nu au avut ocazia să se educe și de aici și lipsa de informație”;
• „Și în anii '90 pâinea rămăsese baza, venea copilul de la școală, casa era goală, mânca pâine cu parizer sau ce găsea prin frigider, uneori doar pâine goală (franzela aia căreia continuăm să îi zicem „la un leu”, deși e vreo 5 acum) până seara târziu când veneau părinții acasă și puneau de un piure sau un orez. Și deserturile erau tot pe bază de pâine de cele mai multe ori, pâine cu gem, pâine cu unt și zahăr, bucăți de pâine înmuiate în lapte, este și a fost un aliment ieftin și disponibil oriunde și a crescut generații întregi, care ar fi murit de foame altfel. Că nu e cea mai sănătoasă sunt de acord, dar prioritatea era asigurarea unui aport caloric suficient pentru supraviețuire și totuși, până acum 20 ani, foarte rar vedeai copii obezi. Principiile mai sănătoase de nutriție, cel puțin pentru copii, sunt foarte recente în România”;
• „N-are treabă cu comunismul. Pâinea (de orice fel, din orice cereale, inclusiv mămăliga) era baza mâncării în toată lumea și în orice civilizație. Era confundată cu masa în sine de multe ori. De aceea și rugăciunea biblică zice de „Pâinea noastră cea de toate zilele”, pentru că pâinea era văzută ca un sinonim al mâncării. Și asta pentru că e ieftin și simplu de făcut (cereale măcinate amestecate cu apă și coapte) și cu multe calorii. Apoi, cum oamenii au început să își permită să mănânce mai multă carne și legume, pâinea a început să fie înlocuită...”;
• „Cred că este vorba despre influența sărăciei asupra culturii, și săracii trebuie să își ia caloriile de undeva, iar cum în zona noastră crește bine graul, pâinea a fost multă vreme o sursă la îndemână de calorii. Chinezii sunt cu orezul, prin Americi era porumbul și fasolea. Când faci un lucru de mai multe ori devine obicei, așa că acum, deși ne permitem să mâncăm fără pâine, multe persoane au rămas cu obiceiul de a mânca pâine cu orice. Fie au răbdat de foame, fie este un obicei transmis de părinții care au răbdat de foame”;
• „Să țină de foame. Să te îndopi. Să nu cumva să fii slăbuț/ă, că zic vecinii că nu îți dau părinții de mâncare. Și mie îmi place pâinea proaspătă, pâine în zeama de la roșii sau „garlic bread” (pâine cu usturoi), dar nu înțeleg atâta pasiune pentru pâine la orice. Eu sunt la polul opus, fiul meu ar mânca tone de pâine dacă s-ar putea, și noi ne luptăm să mănânce alimente mai utile din punct de vedere nutrițional. Pâinea este ridicată la rang de desert la noi în casă, dacă mănânci mâncarea obișnuită, primești și ceva cu pâine la final”.