Cum introduci alunele și nucile în alimentația copilului?

Informații despre noile concluzii ale cercetărilor științifice

În luna martie 2019, Academia Americană a Medicilor Pediatri a publicat un nou îndrumar cu privire la introducerea alunelor în alimentația copiilor, din dorința de a scădea prevalența acestui tip de alergie. Astfel, aceste recomandări le înlocuiesc pe cele din anul 2008 ale Academiei, care vizau rolurile alimentației materne și a copilului în scopul prevenirii bolilor atopice, inclusiv a dermatitei atopice, a astmului și a alergiei alimentare. Datele disponibile încă limitează posibilitatea de a formula concluzii clare cu privire la diverse aspecte ale prevenirii atopiei (tendință personală sau familială de a produce anticorpi pentru imunoglobulina E ca răspuns la alergeni de doză redusă, confirmată printr-un rezultat pozitiv la testul PRICK) prin intervenții timpurii în alimentație.

Concluziile prezente consideră că nu există o justificare pentru restricțiile alimentației materne în timpul sarcinii sau al alăptării. S-a demonstrat faptul că alăptarea exclusivă timp de 3-4 luni scade riscul de eczemă în primii 2 ani de viață, însă nu există avantaje pe termen lung ale alăptării exclusive după această vârstă pentru a reduce riscul de boală atopică (boală clinică caracterizată prin atopie; se referă la dermatită atopică, astm, rinită alergică și alergie alimentară). Se sugerează că orice alăptare care depășește vârsta de 3-4 luni are efect protector împotriva wheezing-ului în primii 2 ani de viață; există și păreri care susțin că o durată prelungită a alăptării protejează de astm chiar după vârsta de 5 ani. Nu sunt formulate concluzii cu privire la rolul alăptării în prevenirea/întârzierea debutului alergiilor alimentare. Nu există dovezi că laptele praf hidrolizat previne boala atopică și nici că întârzierea alimentelor alergene, inclusiv alune, ouă și pește, după 4-6 luni previn atopia. În prezent s-a demonstrat că introducerea timpurie a alunelor poate preveni alergia la alune. 

Îndrumarul împarte bebelușii în trei categorii: cei cu eczemă gravă (persistentă sau recurentă care necesită produse medicale topice constant) și/sau alergie la ouă, cei cu eczemă ușoară-moderată și cei care nu au nicio eczemă/alergie alimentară. Pentru primul grup este recomandată testarea alergică; dacă rezultatul este pozitiv, este indicat ca prima administrare să aibă loc în cabinetul medical.

Studiul care a determinat modificarea îndrumarului conceput de Academia Americană a Pediatrilor poartă denumirea Învață Deveme Despre Alergiile la Arahide și a fost publicat în ianuarie 2015. Concluzia la care a ajuns a fost că părinții copiilor aflați în situație de risc pentru alergie la alune pot reduce șansa ca bebelușul lor să o dezvolte cu până la 86% dacă le oferă mici cantități de alimente cu alune chiar de la 4-6 luni. Acest studiu a fost atât de clar încât a condus la noi instrucțiuni din partea Institutului Național de Boli Alergice și Infecțioase.

Au existat și în trecut cercetări care recomandau introducerea alunelor în alimentația bebelușilor cu risc ridicat, sub supraveghere medicală, la 4-6 luni. Bebelușii cu un risc mai redus de alergie pot primi aceste alimente după 6 luni, urmărind tiparul alimentației familiei.
Care era situația în trecut? Copiilor expuși unui risc de a dezvolta o alergie alimentară li se recomanda să evite contactul cu alunele în primii 3 ani de viață, conform medicului Hugh Sampson, director al Institutului de Alergie Alimentară Elliot și Roslyn Jaffe. Apoi, în anul 2008, cum am menționat, Academia Americană a Pediatrilor a declarat că bebelușilor nu trebuie să li se interzică consumul de alergeni precum alune, lapte și ouă, consumul lor împiedicând apariția eczemei, a problemelor pielii și a alergiilor alimentare.

Recomandări pentru părinți

Instrucțiunile publicate în martie 2019 susțin că acei copii care prezintă un risc alergenic ridicat trebuie să primească alune mult mai devreme și vor avea un risc mai mic de a dezvolta alergii în viitor. Principalul factor pentru a stabili gradul de risc îl reprezintă o rudă de gradul 1 (părinte sau frate) cu boală alergică diagnosticată. Cum poate afla un părinte dacă bebelușul său face parte din această categorie? Două semne principale sunt de observat, respectiv alergia la ouă sau eczema în formă gravă, conform Institutului Național de Boli Alergice și Infecțioase.

Discută cu medicul pediatru dacă copilul tău prezintă unul sau ambele semne, iar medicul poate efectua un test pentru a stabili momentul potrivit de introducere a alunelor. Însă cu siguranță nu îți va mai spune să amâni cât de mult posibil introducerea lor în alimentația copilului; oferă-i informații despre noul îndrumar disponibil pentru practicieni.

Nu uita însă că alunele reprezintă și un pericol de înecare pentru copii și bebeluși de vârstă mică, recomandă medicul Drew Bird, director al Centrului de Alergie Alimentară din Spitalul de Copii din Dallas. Așa că pentru prima încercare poți amesteca puțină pudră din alune măcinate sau puțin unt de arahide în desertul preferat (dacă i-l oferi ca atare, untul de arahide trebuie diluat pentru bebeluși - 2 lingurițe de unt de arahide cu două lingurițe de apă caldă).

Continuă să îi oferi copilului tău arahide odată ce a descoperit gustul și s-a obișnuit cu ele. Medicul Drew Bird subliniază că "alimentele care sunt în alimentație mai frecvent au șanse mai puține de a cauza probleme. Copiii care au fost deja diagnosticați cu o alergie la arahide trebuie să continue să trateze cu precauție produsele care le conțin."

În cazul în care copilul tău are o reacție alergică la arahide, trebuie să cunoști simptomele: buze umflate, tuse, vărsături, iritație pe piele în jurul gurii sau în alte zone ale corpului care apare aproape imediat după masă. În această situație copilul trebuie să fie consultat imediat de medic.

Citește și: Nucile in alimentatia copilului 

Surse: www.parents.com; https://pediatrics.aappublications.org; www.babygaga.com; https://preventpeanutallergies.org; www.healthychildren.org