Ce problemă îi poți cauza bebelușului tău atunci când nu îl ții corect de mână
Subluxația de cap radial este o problemă care apare la articulația cotului; subluxație înseamnă o dizlocare parțială, iar capul radial este vârful osului radius, unul dintre cele mai mari oase din antebraț. Prin urmare, apare atunci când vârful osului radial ajunge parțial dislocat de restul cotului. Cauza de apariție poate fi când tragi rapid antebrațul, fiind des întâlnită la copii cu vârsta 1-4 ani. Ligamentul anular, cel care menține osul radial la locul potrivit din cot, este mult mai slab la copiii de vârstă mică, conducând la un risc mai mare de a aluneca peste capul radial atunci când apare o forță bruscă, de tracțiune.
Copiii care prezintă un cot dislocat, au tendința de a-l menține aproape de corp, sprijinindu-l de stomac sau cu ajutorul celeilalte mâini și de obicei nu sunt dornici să folosească brațul respectiv, putând resimți durere. Subluxația capului radial poate fi remediată rapid de medic, fără complicații, însă dislocarea completă a capului radial poate implica intervenție chirugicală.
Simptome pentru subluxație și dislocare de cap radial
Subluxația de cap radial apare cel mai frecvent în rândul copiilor de vârstă mică care nu pot comunica prea bine, așadar este important să urmărești simptomele specifice, precum: menținerea brațului rănit aproape de corp, menținerea brațului într-o poziție ușor îndoită (la 15-20 grade), susținerea greutății brațului cu cealaltă mână, refuzul de a folosi brațul, de a-l întinde sau flexa, durere la nivelul încheieturii/brațului sau cotului (nu este simptomul principal al unei leziuni). Sunt situații în care copilul se comportă normal, ignorând brațul afectat. Un cot dislocat nu cauzează în general inflamație, învineținere sau alte semne vizibile.
Dislocarea completă a capului radial are simptome similare, dar agravate, cum ar fi ținerea brațului într-o poziție îndoită, într-un unghi de 90 grade, un grad ridicat de durere și reticență în mișcare brațului. O diferență semnificativă de subluxație din punctul de vedere al simptomelor constă în inflamarea vizibilă a cotului.
Cauzele de apariție
Există două oase în antebraț, radius și ulna, care întâlnesc osul în partea superioară, prin humerus, la cot. Împreună, aceste oase formează articulația cotului. Capul osului radial este înconjurat de o bandă de țesut flexibilă, fibroasă, cunoscută sub denumirea de ligament anular, care conectează osul de restul articulației cotului. Subluxația apare când o parte din ligamentul anular alunecă peste capul osului radial, ligamentul ajungând captiv în articulația radio-humerală. Dislocarea presupune că osul radial a fost complet scos din poziția normală.
Osul radial poate fi ușor subluxat la copiii de vârstă mică, atunci când îl tragi brusc de braț, determinând osul să iasă din locul obișnuit. Se poate întâmpla când tragi un copil în față de braț, când ții de mână copilul chiar dacă el trage să se îndepărteze, când ții sau prinzi un copil de braț când cade, când ridici sau legeni un copil de brațe, când tragi brațul copilului prin mânecă. Până la vârsta de 5 ani, ligamentul anular ajunge de obicei suficient de puternic pentru a preveni subluxarea capului radial. Căderile nu conduc de obicei la această problemă, fiind șanse mai mari să apară accidentări de tip fracturi. În ceea ce privește dislocarea osului radial, de obicei există alte afecțiuni asociate, precum: fracturi ulnare, alte dislocări de cot, fracturi de cot, leziuni complexe ale antebrațului, dar și o serie de sindroame congenitale. Copiii care se confruntă cu o dislocare de cap radial congenitală sunt de obicei asimptomatici, prin urmare diagnosticul poate surveni mai târziu în viață când își folosesc membrul respectiv mai des.
Diagnostic si tratament
Radiografia nu este de obicei necesară, deoarece dislocarea nu apare pe ea. Poate fi realizată dacă este suspectată o dislocare completă, alte leziuni asociate, precum o fractură, simptome neconcludente sau neobișnuite, încercări inițiale ale articulației fără succes. Poate fi necesară o ecografie pentru a evalua afecțiunea și a evita un diagnostic eronat (utilă pentru copiii care nu pot să comunice simptomele). RMN-ul poate fi folosit pentru a confirma diagnosticul și a evalua gradul de lezare al ligamentului înconjurător.
Există varianta de tratament non-chirurgical, care constă în încercarea de a manipula capul radial înapoi în articulație, care nici nu necesită sedative sau analgezice în cazul copiilor. Se va auzi doar un ușor clic când capul radial ajunge din nou în poziția corectă. Odată refăcut, este un lucru obișnuit ca persoana afectată să redobândească funcția și mișcarea normală a brațului în decurs de jumătate de oră, fără alt tratament. Uneori ajută un gips sau o eșarfă de susținere sau imobilizare în timpul recuperării. Dacă durerea continută sau brațul nu poate fi folosit în câteva zile, este posibil să se impună intervenție chirurgicală.
Tratamentul chirurgical este necesar în cazul celor care au avut alte afecțiuni sau încercări nereușite de reducere închisă. intervenția chirurgicală poate viza capul radial, unde există leziuni asociate. Atunci când nu există un diagnostic corect al afecțiunii, pot să se dezvolte în timp deformări ale capului radial, respectiv dislocare de cap radial cronică (poate fi confundată cu dislocarea de cap radial congenitală), ce vor necesita intervenție chirurgicală. Pentru anomaliile congenitale, tratamentul inițial este non-chirurgical, cel chirurgical având loc la maturitate.
Modalități de prevenire - cum să ții bebelușul de mână
Prin înțelegerea modului în care această problemă apare, sunt ușor de prevenit cauzele, respectiv legănatul copilului de mâini sau trasul copilului de braț cu putere. Este indicat să exersezi în casă alături de cel mic plimbatul de mână, urmând să pui în practică atunci când ieși la plimbare, să ai grijă cum apuci copilul de mână și să încurajezi copilul să te țină de mână cum trebuie.
Surse: https://day2dayparenting.com; https://ada.com; https://radiopaedia.org
Urmareste-ne pe Google News
