Autodiversificarea sau baby led weaning: soluția pentru un copil care papă tot

Ce este autodiversificarea

Autodiversifcarea poate fi definită prin opoziție cu diversificarea. Astfel, în vreme ce diversificarea presupune ca bebelușul să primească alimente sub formă pasată sau de piure urmând ca în timp să deprindă mestecarea lor (există controlul adultului cu privire la alimentele oferite - gama oferită este mult mai vastă), autodiversificarea implică să mestece singur și să facă față cocoloașelor încă de la început. Alimentele pe care copilul le primește sunt de obicei desemnate drept finger foods. 

Termenul a fost prima dată folosit în preajma anului 2003, iar această abordare relaxată și nestructurată pornește de la premisa ca bebelușul să primească alimente cu care să se poată hrăni singur, fără ajutorul unui adult. Aceste alimente sunt de obicei de consistență moale și pot fi ținute în mână, fără a necesita o lingură sau pot să fie bucăți tăiate și așezate pe o farfurie sau pe un platou. Conform cercetărilor, baby led weaning presupune stimularea bebelușilor de a-și regla propriul aport alimentar; hrănirea responsivă poate să ajute la îmbunătățirea tiparelor alimentare, bazându-se pe abilitatea bebelușului înnăscută de a răspunde la indicii de tip foame și sațietate, într-un mod similar celui din alăptare. Autodiversificarea ajută la crearea unui autocotrol și la un câștig ponderal sănătos.

Beneficii pe care le aduce autodiversificarea

- Este mai ușoară și consumă mai puțin timp de pregătire pentru părinte

- Copiii sunt încurajați să ia masa în familie și să se hrănească singuri cu finger foods
- Copiii aleg ce mănâncă, cât de mult mănâncă și cum mănâncă
- Este educațională deoarece copilul învață cum să țină sub control alimentele și să facă față diverselor mărimi, gusturi și forme; își foloesște abilitățile motorii fine prin învățare și copiere
- Copiii au libertatea de a explora noi gusturi și texturi (gama de alimente încercate este mult mai vastă), fără presiunea că trebuie să mănânce o anumită cantitate sau un anumit aliment
- Astfel se dezvoltă obiceiuri alimentare benefice și copilul are o greutate corporală sănătoasă
- Copilul continuă să primească lapte, însă cantitatea acestuia va fi treptat redusă, odată cu înaintarea în vârstă

Doamna Andreea-Carmen Radu - Consultant nutriție acreditat de către MMPS și MECS și blogger (www.carmenradu.ro),
a absolvit cursul de Psiho-Nutriție acreditat IANLPC (International Association of NLP & Coaching) și IAHT (International Alliance of Holistic Therapist) precum și cursuri de Nutriția copilului și Nutriție sportivă. Andreea este trainer acreditat ANC, iar din anul 2016 este Ambasador Food Revolution by Jamie Oliver:

"Printre avantajele autodiversificării se numără sentimentul de apartenență, familia stă la masă și are farfurii aproape identice, independența bebelușului, acesta poate alege ce dorește din farfurie în funcție de preferințele sale. Nu cred însă că ne poate oferi nimeni garanție 100% că acest tip de diversificare însemnă că nu vom avea un copil mofturos. Mofturile copiilor pot avea nenumărate cauze, iar gusturile lor se modifică în timp.

Cred însă că acest tip de diversificare poate să stârnească însă mai mult curiozitatea copilului și putem vedea ușor ce preferințe are el în primă fază. Dacă îi oferim de exemplu broccoli, morcov și dovlecel, dacă nu-i place una dintre legume, o va refuza sau o va arunca. Dacă acestea sunt pasate, poate refuza tot piureul și ne este mai greu să identificăm ce gust nu-i place."

Probleme pe care le poate cauza autodiversificarea

Există păreri care susțin că această abordare poate cauza deficiențe nutriționale și că dezvoltarea copilului poate fi afectată. De asemenea, unele cercetări au demonstrat că bebelușii care au fost hrăniți prin autodiversificare au șanse mai mari de a fi subponderali și mai expuși unui risc mai mare de carență de fier deoarece nu mănâncă de obicei decât la o vârstă ulterioară cereale de micul dejun sau carne roșie (alimente bogate în fier). Alte inconveniente - multă mizerie la ora mesei, un timp mai îndelungat pe care copilul îl petrece la masă, cantitate necunoscută de alimente consumate (este dificil de estimat cantitatea pe care copilul o mănâncă efectiv). "În cazul afecțiunilor medicale trebuie discutat cu pediatrul copilului legat de această metodă de introducere a alimentelor solide", subliniază doamna Andreea-Carmen Radu. 

Indiferent de abordarea pe care o preferi pentru bebelușul tău este important să aibă loc un proces treptat. Mici bucăți de alimente moi pot fi singurele pe care le accept copilul, iar mesele de lapte continuă să îi ofere acestuia principalele nutrimente de care are nevoie în general până la vârsta de un an.

Când este bebelușul pregătit

Experții sunt de părere că alimentele solide trebuie introduse după vârsta de 6 luni, moment în care sistemul digestiv al copilului este maturizat. Unii bebeluși pot părea pregătiți încă de la 5 luni jumătate, în vreme ce alții nu par pregătiți decât la vârsta de 8 luni. Fiecare copil trebuie urmărit în mod individual și, desigur, trebuie să discuți cu pediatrul. Câteva semne de urmărit: bebelușul poate sta în șezut fără sprijin, bebelușul are un reflex de scoatere a limbii (impinge în mod automat alimentele cu limba), a dezvoltat abilități de motricitate fină pentru a se hrăni (poate ține alimentele cu degetele, nu cu palma), este dispus să mestece (chiar dacă nu are încă dinți), se arată interesat de ora mesei și poate încerca să apuce diverse alimente și să le introducă în gură.

"OMS recomandă vârsta de 6 luni. Pe de altă parte, ESPGHAN (Societatea Europeană de Gastroenterologie Pediatrică, Hepatologie și Nutriție) recomandă ca diversificarea să înceapă între 4-6 luni. Depinde de fiecare copil, indicat ar fi ca părintele împreună cu medicul pediatru să urmărească evoluția acestuia și să decidă momentul oportun" subliniază doamna Andreea-Carmen Radu. 

Alimente pentru autodiversificare

Primele alimente pe care le oferi ar trebui să fie o selecție de fructe proaspete, legume gătite moale, carbohidrați sănătoși și grăsimi. Atunci când primește o varietate mare de alimente, copilul va alege în mod natural ceea ce este adaptat necesităților sale nutriționale. Exemple de alimente: avocado, banană, cartofi dulci, mere coapte, cartofi, fasole verde, dovlecei și sfeclă coaptă, piersici și pere moi, prune, pepene, dovleac, gălbenuș de ou, carne de vită sau pui, ficat, felii de pâine, paste sau orez brun gătit (fără gluten).

Alimentele pe care este bine să le eviți se impart în mai multe categorii și respect de altfel principiile deja cunoscute de alimentație a copilului:

- Alimente cu risc de înecare: struguri, roșii cherry, nuci, crenvurști
- Alimente alergene: gluten, albuș de ou, nuci, fructe de mare, citrice
- Sare sau zahăr
- Alimente procesate: chips-uri, popcorn, alimente îndulcite, cereale pentru mic dejun, gumă de mestecat și bomboane
- Miere
- Ciocolată

Iată și câteva sfaturi finale din partea doamnei Andreea-Carmen Radu: "Eu recomand fiecărei mame să decidă în funcție de ce simte. Cred că alegerea tipului de diversificare ține foarte mult de cât de pregătită este mama pentru acest lucru. Băiețelul meu are aproape 5 ani, eu am ales diversificarea clasică și la noi a funcționat bine. Cunosc însă și mămici care au ales autodiversificarea și au copii sănătoși și bine dezvoltați, deși nu se cunosc încă 100% beneficiile BLW. Studii legate de eficiența aportului de nutrienți abia acum încep să se facă.

Le recomand părinților să încerce dacă doresc să aleagă acest mod și să urmărească evoluția copilului. Dacă aleg autodiversificarea, alimentele trebuie să fie moi, tăiate astfel încât bebelușul să le poată prinde în mână. Să urmărească copilul și să discute cu medicul pediatru legat de evoluția acestuia."

Citește și: Alimentația bebelusului: 5 motive PRO autodiversificare de la specialist 

Surse: www.bbcgoodfood.com; www.mamanatural.com; www.bounty.com