„Nu așa-i tradiția la voi?” - Ce facem cu nepăsarea autorităților în fața căsătoriilor aranjate între minore?

Căsătoriile aranjate de părinți de la cele mai vârste fragede ale copiilor reprezintă o tradiție nu numai în etnia romă, ci și în alte culturi și popoare ale lumii. Copii care se căsătoresc cu alți copii, care nu își pot trăi copilăria, care înfruntă grijile mai devreme decât ar trebui, a căror adolescență este marcată de aducerea pe lume și creșterea unui bebeluș. Acest fenomen de etnicizare este principala motivare a autorităților statului român pentru care nu intervin în problema căsătoriilor aranjate.

Practic, o dată ce se căsătoresc, copiii sau adolescenții nu mai pot fi salvați de la acea soartă pecetluită, de la o viață condamnată la o lipsă de educație (din imposibilitatea continuării studiilor) și la maturizarea mult prea devreme.

România este fruntașă la numărul de mame minore din Uniunea Europeană și cu toate acestea, nici una din instituțiile publice din România nu a studiat fenomenul acestor căsătorii forțate puse pe seama tradițiilor etniei rrome. Iar legislația nu include mențiuni specifice de incriminare a acestor căsătorii.

Cerasela Bănică, secretar de stat în cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării afirmă că „atâta timp cât nu este reglementată legislativ, căsătoria forțată nu poate fi măsurată, prevenită, combătută,. Avem un vid legislativ care permite de multe ori ca prin aceste căsătorii să se săvârșească de fapt fapte de trafic internațional de persoane”.

Activiștii din Marea Britanie denumeau acest fenomen în 2020 „Pimp Paradise”

În anul 2020 au existat mai multe cereri ale unor ONG-uri britanice care au făcut apel la Ministerul de Interne al României, în vederea luării unor măsuri concrete pentru prevenirea exploatării sexuale a femeilor în Marea Britanie, în special a românilor. 39% din femeile exploatate în Marea Britanie aveau naționalitate română și activiștii cereau ca Marea Britanie să nu mai fie un „Pimp Paradise” (paradisul pentru traficanții de carne vie), mai ales că 40% dintre suspecți erau români.

Date îngrijorătoare privind așa-zisa „uniune consensuală” în România la ultimul recensământ

Un an mai târziu, în anul 2021 se efectua recensământul în România în urma căruia rezultatele au fost dezastruoase. 521 de fete cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani trăiau în „uniune consensuală” cu partenerii lor, din care 155 proveneau din mediul urban și 366 din mediul rural, județele fruntașe fiind Mureș, Dolj și Călărași.

Numărul fetelor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani care trăiau în uniune consensuală era de 18500, iar datele sunt mai mult decât concludente pentru a ne face să înțelegem amploarea fenomenului.
Concret, peste 10000 de femei cu vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani erau deja căsătorite în anul 2021 și, conform unui articol din ziarul Libertatea, în Bistrița Năsăud, Suceava și Maramureș au fost aprobate de către instanțele judecătorești cele mai multe cereri de căsătorie de minori cu vârsta de peste 16 ani.

Copiii trebuie protejați de părinți, nu sunt proprietatea lor

La Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a fost adus în vedere faptul că „copiii nu trebuie să mai fie considerați proprietatea părinților, ci trebuie să fie recunoscuți ca indivizi, având propriile drepturi și nevoi”.

Concret, conform unui raport de control tematic privind investigarea și soluționarea cauzelor referitoare la infracțiuni la viața sexuală cu victime dintre persoanele minore realizat în 2022 de către Inspecția Judiciară s-a ajuns la concuzia că aceste relații dintre victima minoră și autor încep cu acordul părinților sau familiilor.

Iar organele de urmărire penală nici măcar nu iau în calcul infracțiunile săvârșite de părinții adulți ai copiilor, consimțind și încurajând întreținerea de relații intime și încheierea de căsătorii. De aceea, victimele minore sunt lipsite de orice fel de apărare și protecție.

Anca Nică, coordonatoare în asociația E-Romnja declara la un moment dat că „Am avut un caz în care, după ce am intervenit noi, fata a intrat sub protecția DGASPC, care a reintegrat-o în familie și care, câteva luni mai târziu, a căsătorit-o. La fel și în alte cazuri. Uneori am reușit să stagnăm puțin procesul, dar, în cele din urmă, fetele tot au fost căsătorite”.

Ceea ce ne duce cu gândul la faptul că autoritățile nu intervin în asemenea situații așa cum ar trebui, nu monitorizează aceste cazuri, nu au servicii specializate, ci audierile se fac în prezența rudelor sau părinților. Anca Nică susține că a avut și cazuri grave în care, deși a fost implicat DIICOT și Interpolul, nimeni nu au reușit să împiedice căsătoria dintre doi minori.

Nicio zi fără noi mame minore în România! 4.600 de fete au născut înainte de 18 ani în perioada 2015-2020

„Dar de ce te enervezi așa? Nu e așa tradiția la voi?”

Aceeași coordonatoare a asociației E-Romnja își amintește de un caz în care părinții unei copile pe nume Cătălina, olimpică de nota 10, s-au despărțit atunci când aceasta era mititică și a fost crescută de tată. Câțiva ani mai târziu, mama a vrut să se întoarcă la Cătălina, iar tatăl a acuzat-o pe mama fetei că urma să o căsătorească fără voia ei. Din eleva olimpică, copilul bun lăudat de toți profesorii, Cătălina a devenit soție și urma să plece în Spania.

Deși a făcut numeroase sesizări la poliție, tatăl cătălinei nu a avut dreptul să recupereze fata deoarece nu exista o hotărâre judecătorească care să stabilească în grija cui rămânea Cătălina, deși mama o abandonase cu peste un deceniu în urmă. Așa că tatăl a asistat neputincios la înregistrările ceremoniei de căsătorie postate pe o rețea de socializare și atunci când s-a adresat din nou autorităților, a primit răspunsul: „Dar de ce te enervezi așa? Nu e așa tradiția la voi?

Din păcate pentru Cătălina a fost prea târziu, pentru că nu numai că aceasta se mutase împreună cu mama într-un alt județ, urmând să se stabilească ulterior în Spania, dar mama a reușise să îi schimbe domiciliul din buletin pe adresa actualului partener al ei. Vă întrebați ce s-a întâmplat cu Cătălina în continuare? A rămas căsătorită și însărcinată la scurt timp după insistențele tatălui de a o salva.

„Fenomenul" mame minore ia amploare. Un medic ginecolog din Buftea atrage atenția: „Sigur că a fost cumva şocant, la 15 ani abia împliniţi şi avea doi copii acasă"

Legislația în privința căsătoriei minorilor cu vârste de peste 16 ani

În România, căsătoria minorilor cu vârste de peste 16 ani este permisă atâta timp cât minora este aptă pentru căsătorie din punct de vedere fizic în baza unui aviz medical, căsătoria are loc sub motive temeinice și există încuviințarea părintelui sau tutorelui. Cerasela Bănică, reprezentant al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării susține că această dispoziție pune în pericol siguranța minorilor. Practic nu este precizată vârsta maximă a celuilalt soț, o diferență de vârstă minimă, nu există o definiție concretă a motivelor temeinice în baza cărora poate fi acceptată căsătoria.

Din păcate, foarte puține dosare ajung în instanță, iar majoritatea sunt clasate pe motive de probe insuficiente sau împăcarea părților, iar cazurile mai grave sunt cele în care se fac acuzații de viol din cauza diferenței de vârstă dintre parteneri care este mai mare de 5 ani, așa cum prevede legea.
Practic, judecătorii din România au aprobat mariajul consensual pe motive precum nașterea copiilor, conviețuirea de multă vreme cu partenerul, acordul părinților, relațiile anterioare de amiciție, proveniența din comunități de rromi, conform prezentării Ceraselei Bănică din cadrul evenimentului de lansare a Ghidului de intervenție pentru cazurile de căsătorie între copii.

Acest ghid este menit să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că, atunci când există suspiciunea unei căsătorii forțate între doi copii, autoritățile ar trebui să intervină cu grijă și respect pentru victime, nu ca o formă de pedeapsă a unei comunități sau familii.

„Așa e la voi, nu ne băgăm…”

Cea mai gravă consecință a etnicizării situației de căsătorie forțată între minori este lipsa de intervenție din partea organelor legislative. Practic, poliția nu intervine. În anul 2021 era realizată o anchetă jurnalistică într-o comună din județul Galați care a ajuns în atenția publicului pentru că 100 de fete cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani deveniseră mame fără a exista nici o intervenție la nivelul local sau județean din partea autorităților, pe motivul etniei comunității.

Roxana Oprea, expert în egalitate de șanse în cadrul E-Romnja susține că „etnicizarea căsătoriilor forțate sau a celor între copii este o practică atât în rândul poliției și a magistraților, cât și a lucrătorilor sociali, profesorilor și a multor alte categorii care ar trebui să intervină. În loc să protejeze victimele, mulți profesioniști din diferite sisteme ale statului motivează cultural astfel de practici.”

Ceea ce înseamnă că o căsătorie între minori este îndelung planificată, un proces treptat cu complicitate din partea mai multor oameni, începând cu părinții și terminând cu autoritățile statului. Iar a spune „așa e la voi, noi nu ne băgăm”, reprezintă o discriminare o jignire, o discriminare, un stereotip și crearea unui profil de victimă a căsătoriei forțate. Din păcate, fetele și femeile rrome continuă să reprezinte una din cele mai discriminate categorii din societatea românească actuală.

Așadar, cine e de vină pentru asemenea situații? Cât mai putem închide ochii noi și autoritățile asupra ororilor care se întâmplă la nivelul acestor comunități, copiii fiind forțați să se căsătorească de la cele mai fragede vârste, pentru că așa spune tradiția? Cât contează această tradiție în locul fruntaș pe care îl avem noi, poporul român, la numărul de mame minore în Uniunea Europeană? Sunt întrebări care cu siguranță vor fi lipsiți de răspuns o lungă perioadă de acum înainte…