Aproape 4.600 de fete sub 18 ani au devenit mame în perioada 2015-2020
Aproape 4.600 de fete sub 18 ani au devenit mame în județele Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, Călărași și Ialomița, în perioada 2015-2020. Mai bine de un sfert dintre mamele minore aveau la momentul nașterilor sub 16 ani. Doar jumătate dintre nașterile menționate au fost înregistrate de structurile județene de asistență și protecția copilului (DGASPC) din regiune, cele care ar trebui să gestioneze anchetele sociale întocmite în astfel de situații.
Inspectoratele școlare județene din cele șase județe au consemnat, în intervalul 2015-2020, mai puțin de 150 de cazuri de mame minore. Asta înseamnă mai puțin de 5% din minorele care au născut în intervalul 2015-2020 în cele șase județe sud-estice au fost (ulterior înregistrării în scriptele spitalicești) consemnate, preluate, gestionate și consiliate de sistemul școlar, potrivit Dela0.ro. Cele mai multe mame minore „văzute” de responsabilii locali din Educație, au primit consiliere psihologică, însă foarte multe au ales sau au fost nevoite, într-un final, să abandoneze școala.
Ce face statul în această privință?
Instituțiile care ar trebui să colaboreze pentru prevenirea unor astfel de situații sunt „oarbe”, intervenția lor fiind practic inexistentă, în condițiile în care cele mai multe (spitalele, cu precădere) doar consemnează scriptic cazurile. DGASPC-urile și ISJ-urile nu își asumă monitorizarea și corectarea fenomenului mamelor minore.
Jurnaliștii care au luat parte la proiectul Media X Files au luat legătura cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila și Inspectoratul Școlar Județean Galați, însă reprezentanții ambelor instituții au refuzat să dezvăluie câte din mamele minore au abandonat școală și câte au fost consiliate psihologic, pe motiv că informațiile nu sunt de interese public și că de monitorizarea minorelor se ocupă DGASPC sau centrele județene de resurse și asistență educațională.
În Spitalul Județean Brăila au născut, în perioada 2015-2020, 1.110 adolescente, dintre care 218 nu împliniseră încă 16 ani în momentul în care au devenit mame. Pe de altă parte, la Spitalul Județean Galați, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Galați și Spitalul Orășenesc Târgu Bujor, 710 mame au născut în aceeași perioadă, dintre care 184 aveau sub 16 ani.
DGASPC Brăila știe doar de 85 de adolescente din cele 1.110 care au născut din 2015 încoace, în timp ce la DGASPC Galați sunt cunoscute 983 de cazuri de mame minore. În spitalele de stat din Constanța și Tulcea au născut peste 1.600 de mame minore în perioada 2015-2020, iar DGASPC-urile au fost sesizate în jumătate din aceste cazuri.
Asistenții DGASPC consultați în cadrul documentării jurnalistice realizate în cadrul proiectului Media X Files, susțin că toate spitalele sunt obligate să înștiințeze direcțiile pentru protecția copilului în momentul în care o minoră naște. Ulterior, DGASPC ar trebui să declanșeze o anchetă socială, implicând toate instituțiile responsabile de viitorul minorei și a copilului său, de la inspectoratul școlar și direcția de asistență din primăria localității natale a mamei până la poliție sau parchet.
„Spitalele sunt cele care ne anunță, iar noi, prin anchetă socială pe care o facem, luăm legătura și cu celelalte instituții. Cu toate instituțiile posibile. Anunțăm inspectoratul școlar, poliție, medicul de familie, asistența socială din cadrul primăriei de care aparține. Întâi vorbim cu minora, apoi o echipă merge la ea acasă unde discutăm cu membrii familiei, să vedem dacă sunt capabili să crească copilul. Dacă situația nu este favorabilă minorei și copilului, atunci ei sunt plasați în centre maternale, unde mama primește consiliere pentru a-și continua studiile sau pentru a-și găsi un loc de muncă, după caz. Dacă mama și familia ei nu vor să păstreze copilul căutăm rude până la gradul III interesate de preluarea și creșterea copilului. În cazul în care nu găsim, copilul ajunge direct în asistența maternală până la șapte ani. După șapte ani poate rămâne la asistentul maternal sau dat spre adopție ori trimis în centrul de plasament”, au explicat surse din DGASPC-uri în cadrul anchetei.
Ana Măiță, purtătorul de cuvânt al Asociației „Mame pentru mame” și consilier pentru drepturile omului în cadrul Asociației SAMAS, spune că soluii există (accesul la educație pentru sănătatea sexuală și acordarea de consiliere sexuală și instrumente contraceptive gratuite), numai că nu sunt încă posibile în România pentru că sunt mulți parlamentari care se opun inițiativelor de acest fel.
„Sunt țări care au reușit în 5 ani să facă minuni și să scadă rată nașterilor în rândul mamelor minore prin educație în școli sau prin accesul la metode contraceptive gratuite, una fără altă nu se poate. Suntem în plin efort de a revitaliza cabinetele de planning familial, să vedem ce vom reuși”, a explicat Ana Măiță pentru Dela0.ro.
Aceasta spune că a mai observat că mamele minore care rămân însărcinate nu doresc să spune cine este tatăl și că multe dintre ele se tem să vorbească.
„Un procent foarte mare din mamele minore nu doresc să spună cine este tatăl. E legat de stigma care cade asupra fetelor. Undeva în jur de 30% a reieșit că au rămas gravide și au născut copii cu bărbați majori și aici întrăm într-o problemă care ține de sfera penală. Să spunem că ar fi consensuale, dar doar după 16 ani…
Când fata rămâne gravidă, nimănui nu-i pasă, școala nu se sesizează, nimeni nu spune pâs pentru că e rușine. Și nu e vina lor. Atunci adolescenta intră pe internet și pică în plasa mesajelor ultrareligioase care îi spun că ajunge în Iad, că va intră în depresie și va muri și așa mai departe. Adolescenta nu e văzută astfel nici de medicul de familie, nici de un reprezentant al școlii, părinții de multe ori sunt plecați la muncă și atunci când îi vine sorocul sunt trei ipoteze:
- Naște și îl omoară;
- Naște acasă, spune familiei, vine salvarea și îi duce la spital;
- Familia se prinde că față este însărcinată, o duce la spital și naște acolo.
Iar aici, la spital, avem o instituție care eșuează. Pentru că toate spitalele au asistent social care are datoria să facă o mică anchetă socială pe loc. Lucrul ăsta se întâmplă însă foarte rar, pentru că asistențîi sociali sunt trimiși cu alte treburi sau au program între 09:00 și 12:00”, a explicat Ana Măiță.
Citește și: 750 de fete sub 15 ani devin mame anual
România nu reuşeşte să ţină sub control fenomenul mamelor minore! Potrivit unui studiu EUROSTAT, aproape 10% din totalul nașterilor din România provin de la mame adolescente. Din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se află la prima naștere, iar 29 de fete cu vârsta sub 15 ani se află la a două naștere. România înregistrează 33,7 nașteri la 1.000 de adolescente (media europeană fiind de 11 nașteri la 1.000 de adolescente).
Citește analiza integrală pe Dela0.ro și Info Sud-Est!
- Surse: dela0.ro, info-sud-est.ro, salvaticopiii.ro
- Sursă foto principală: istockphoto.com
Surse foto: istockphoto.com
Urmareste-ne pe Google News
