Situația copiilor din România: 1 din 2 copii este bătut, 6 dintr-o mie mor înainte de vârsta de 1 an

Deși sunt interzise prin lege încă din anul 2004, abuzul și neglijarea continuă să fie fenomene prezente în viața copiilor din România, atât acasă, cât și în școli. Pentru că da, și chiar și în școli au loc multiple manifestări de violență de obicei asociate cu discriminarea, homofobia sau rasismul. 

Organizația „Salvați Copiii România” atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă copiii din România nu de ieri, ci de ani buni. Potrivit unui comuncat de presă al organizației, în România:

• 1 copil din 2 este afectat de analfabetism funcțional;
• 1 copil din 2 este supus unei forme de violență fizică, emoțională și sexuală;
• 1 copil din 3 trăiește în risc de sărăcie și excluziune socială;
• 6 copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viață;
• 750 de fete sub 15 ani devin mame anual;
• cel puțin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinți sau fără unul dintre ei;
• celor 78.000 de copii cu dizabilități nu li se asigură condițiile necesare integrării socio-educaționale;
• participarea copiilor la decizii care îi privesc nu reprezintă o preocupare a societății de astăzi.

România, țara șanselor inegale. 1 copil din 3 trăiește în risc de sărăcie și excluziune socială

România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor, 35,8% dintre aceștia, adică 1,2 milioane de copii, mai mult decât adulții (30.2%), fiind afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea sau un trai decent, de izolarea socială și educațională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriție în acord cu vârsta și nevoile biologie ale copilului și la servicii socio-educaționale și de sănătate de calitate.

România rămâne o țară a șanselor inegale, în condițiile în care acest risc al sărăciei variază de la 14,5% în marile orașe la 27,8% în orașele mici și suburbii și atinge un îngrijorător nivel de 44,3% în mediul rural.

La nivelul populației generale din țara noastră, procentul gospodăriilor care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne/pește sau alt tip echivalent de proteine ajungea la 14,2% (media UE fiind de 6,7%). De asemenea, 26,5% dintre copiii României cresc în locuințe care nu au toalete în interiorul casei, media la nivelul UE fiind de doar 1,8%.

Violența asupra copiilor. 1 copil din 2 este supus unei forme de violență fizică, emoțională și sexuală

La nivel global, 1 miliard de copii cu vârste cuprinse între 2 și 17 ani sunt supuși violenței fizice, sexuale, emoționale sau neglijenței în fiecare an. Pandemia de COVID-19 amenință să accentueze riscul de violență împotriva copiilor, în special pentru cei aflați deja în risc mai mare de violență, inclusiv fete, copii săraci, copii cu dizabilități și cei în contexte fragile.

În România fenomenul violenței fizice se menține la un nivel ridicat. In anul 2013, de exemplu, potrivit unui studiul sociologic realizat de Organizatia „Salvați Copiii România”, 63% dintre copii afirmau că sunt bătuți acasă de către părinți, și 7% de către cadrele didactice, ca parte a procesului de disciplinare, în timp ce 20% dintre părinți încă considerau pedepsele fizice drept un mijloc corect și adecvat de educare a copiilor, aplicând sistematic corecții fizice copiilor lor.

Pedepsele corporale rămân populare în alegerile părinților pentru a rezolva disputele cu copiii lor ori a corecta atitudinile sau comportamentele neacceptate ale copiilor, cu riscul escaladării spre forme de abuz ori rele tratamente.

Citește și: Efecte șocante ale violenței asupra copiilor pe termen lung

De asemenea, școlile din România se confruntă cu multiple manifestări de violență, semnificativ fiind fenomenul de bullying, de obicei asociat cu discriminarea, homofobia sau rasismul, violența fizică și verbală între elevi. Conform anchetei sociologice din 2017 realizata de Organizatia „Salvați Copiii România”, anual, 400.000 de copii sunt angrenați în forme variate de bullying/cyberbullying, 200.000 de copii sunt victime ale violenței fizice, iar alți 200.000 sunt autori ai faptelor de lovire, intimidare, amenințare.

Din păcate, nu toate victimele apelează la ajutorul autorităților atunci când sunt supuse oricarei forme de violență. Subraportarea fenomenului de abuz sexual este evidentă dacă ținem seama de faptul că sistemul de asistență socială și protecție a drepturilor copilului identifică sub 1.000 de cazuri anual, iar în raportul Ministerului Public se menționează că au fost trimiși în judecată 232 de inculpați pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor.

6 copii dintr-o mie mor înainte de vârsta de 1 an

Potrivit celui mai recent comunicat al INSP, rata natălitații este într-o continuă scădere în Romănia, numărul bebleușilor născuți vii înregistrați fiind de 178.600 de copii, cel mai mic număr din 1930 până în prezent.

România se menține printre primele locuri în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității infantile de 5,8 la 1.000 de copii născuți vii în 2019 (INS, februarie 2021), cauza principală fiind nașterile premature. Potrivit Organizatiei „Salvați Copiii România”, țara noastră se confruntă cu o incapacitate gravă de a răspunde nevoilor de îngrijire neonatală: deși necesarul ar fi de 600 de locuri în terapia intensivă neonatală (30 de locuri la un milion de locuitori), sunt asigurate doar aproximativ 300 de locuri, reprezentând așadar 50% din capacitatea de a îngriji nou-născuții prematuri. Aparatura medicală precară, acolo unde nu e chiar insuficientă, pune maternitățile din România în situații dificile.

Citește și: 40% din bebelușii cu probleme nu au șanse să trăiască în România pentru că nu există suficiente incubatoare

Principale cauze ale mortalității copiilor de până în 4 ani sunt:

• leziunile traumatice (o rată de 8,7 la 100.000 de locuitori);
• afecţiunile aparatului respirator (7,3 la 100.000 de locuitori);
• tumorile (4,3 la 100.000 de locuitori);
• malformaţiile congenitale (2,9 la 100.000 de locuitori).

Criza creată de COVID-19 a acutizat și mai mult sistemul medical românesc destinat îngrijirii copiilor.

750 de fete sub 15 ani devin mame anual

Rezultatele unui studiu EUROSTAT arată că aproape un sfert din mamele sut 18 ani din UE traiesc in România, țara care ocupă primul loc la acest capitol. Din totalul nașterilor în 2019 (199.720 nașteri), 749 de nașteri provin de la mame cu vârsta sub 15 ani și 17.933 de la mame cu vârsta între 15-19 ani. Aproape 10% din totalul nașterilor din România provin de la mame adolescente. Din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se află la prima naștere, iar 29 de fete cu vârsta sub 15 ani se află la a doua naștere.

Educația pentru sănătatea sexuală și a reproducerii constituie cel mai ignorat aspect al protecției și educației în rândul copiilor, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani păstrând un nivel în măsură să provoace o mare îngrijorare. România înregistrează 33,7 nașteri la 1.000 de adolescente (media europeană fiind de 11 nașteri la 1.000 de adolescente).

Cel puțin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinți sau fără unul dintre ei

Conform statisticilor oficiale, in Romania 75.136 de copii au părinții plecați la muncă în străinătate, din care 22.662 sunt complet lipsiți de îngrijirea părinților, având ambii părinți plecați peste hotare sau provenind din familii în care părintele unic susținător este plecat.

Citește și: Suferința copiilor cu părinți plecați în străinătate. „Am o singură poză cu mama”

Perioada pandemiei a accentuat dificultățile emoționale, sociale și educaționale cu care se confruntă copiii rămași acasă, anxietatea resimțită de părinții aflați la distanță şi problemele de comunicare cu copiii; persoanele în grija cărora au rămas copiii întâmpină mari dificultăți în creșterea acestora, gestionarea situațiilor problematice ivite și prevenirea înstrăinării și izolării sociale a copiilor. Totodată, în lipsa delegării temporare a autorității parentale, procedură necesară în situația plecării în străinătate a ambilor părinți sau a părintelui unic susținător, copiii sunt privați de cele mai elementare drepturi, cum ar fi cel de a beneficia de asistență medicală corespunzătoare sau de a se înscrie la școală, potrivit Organizatiei „Salvați Copiii România”.

Copiilor cu dizabilități nu li se asigură condițiile necesare integrării socio-educaționale

În România, nu toți copiii cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt integrați în învățământul de masă, conform Diagnozei situației persoanelor cu dizabilități în România.

Accesibilitatea în unitățile școlare reprezintă o problemă nerezolvată, doar 1 școală din 5 având o rampă specială corespunzătoare, iar intrările accesibile au fost amenajate în numai 15% dintre școlile gimnaziale. Pregătirea cadrelor didactice în ceea ce privește aplicarea unor pedagogii speciale este considerată superficială.

Deși caracterul incluziv al școlilor este un principiu fundamental al legislației privind educația, nu sunt puține grădințele care refuză să primească copii cu cerințe educaționale speciale și/ sau cu dizabilități pe motiv ca nu au infrastructura adecvată și personalul pregătit și că nu există o obligație legală în acest sens.

Acestea sunt doar câteva probleme majore cu care se confruntă de ani de zile copiii din România, iar asociația „Salvați Copiii România” cere Parlamentului și Guvernului României măsuri urgente:

„Considerăm că implementarea în România a viitoarei Garanții pentru Copil, un instrument al Uniunii Europene care are drept scop prevenirea și combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor, va constitui direcția esențială de garantare a serviciilor esențiale copiilor vulnerabili. După adoptarea Garanției, preconizată a avea loc în această lună, Parlamentul și Guvernul României vor fi obligate să adopte măsuri concrete pentru asigurarea -accesul eficace și gratuit la servicii medicale și de educație de calitate, la îngrijire pe perioada copilăriei timpurii, cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală pentru toți copiii, la locuire adecvată și la o nutriție corespunzătoare. În acest cadru, instituțiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt copiii fără adăpost ori expuși deprivării locative severe, copiii cu dizabilități, copiii afectați de migrație, copiii care aparțin unei minorități etnice, copiii din instituțiile de protecție și copiii care aparțin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială (familii monoparentale, familii cu membri cu probleme de sănătate mintală ori boli cronice, familii cu violență domestică, familii cu un părinte privat de libertate, familii cu copii care au la rândul lor copii)”, explica reprezentanții Organizației „Salvați Copiii România” în cel mai recent comunicat de presă emis de Ziua Copilului.

• Sursă: salvaticopiii.ro
• Sursă foto principală: istockphoto.com