Concluziile celor două studii, realizate în SUA, au fost publicate în "Smart Devices, Smart Decisions? Implications of Parents' Sharenting for Children's Online Privacy: An Investigation of Mothers" . În cadrul acestora, s-a evidențiat faptul că mamele moderne, sub influența vulnerabilității pe care o resimt după ce au devenit mame, au tendința de a posta pe rețele de socializare informații diverse despre copiii lor, printre care se află și unele cu caracter personal. Coordonatoarele studiilor atrag atenția asupra faptului că acest demers constituie un pericol la adresa siguranței copiilor, vorbind despre necesitatea adoptării unor politici, menite să asigure o protecție sporită a acestora în mediul online.
Primul studiu a presupus intervievarea a 15 mame, o parte dintre ele fiind având experiență și o parte fiind proaspete mămici. Vârstele acestora erau cuprinse între 24 și 40 de ani. Toate femeile implicate dețineau un nivel înalt al educației și aveau copii cu vârsta cuprinsă între 14 săptămâni și 11 ani. Ele utilizau social media în mod diferit, de la mai puțin de 30 de minute pe zi la peste 2 ore.
Participantele au fost întrebate care sunt sentimentele lor cu privire la statutul de a fi mame și dacă postează pe rețele de socializare informații legate de copiii lor. Li s-au pus și întrebări legate de cunoașterea unor reguli de siguranță în mediul online și au fost și întrebate dacă ar fi dispuse să împărtășească informații personale despre copiii lor dacă s-ar angaja în comunicări cu diferite brand-uri de pe social media.
După analizarea răspunsurilor primite, coordonatoarele studiului au constatat că mamele au tendința de a face aceste demersuri pentru că se simt vulnerabile, această vulnerabilitate fiind generată de transformările fizice și psihice de după naștere, de anxietate, de grija că nu se vor descurca bine în noul lor statut, că nu își pot încă defini bine noul rol, că vor fi judecate de ceilalți. Fie că după naștere se întorceau mai repede la serviciu, fie că optau pentru a deveni mame casnice, mamele fără experiență erau cele mai supuse vulnerabilității.
Tot la mamele lipsite de experiență s-a putut sesiza o dificultate în a discerne foarte bine pentru a realiza distincția clară dintre limbajul utilizat în marketing și cel utilizat pentru împărtășirea unor lucruri într-adevăr utile, spun cercetătorii. Acest lucru, alături de anxietate, de sentimentul de vinovăție că nu sunt mame bune, poate să le predispună pe proaspetele mame la a folosi cât mai mult social-media pentru a împărtăși și a primi informații.
Nu în ultimul rând, afirmă coordonatoarele studiului, mamele care fac acest demers sunt nerăbdătoare să primească like-uri și comentarii, încercând să obțină un fel de suport pentru a trece mai ușor peste stările de anxietate din primul an de viață al copilului.
Cel de-al doilea studiu a recurs la informații de pe chat-uri de peTwitter pentru a se vedea cum sentimentele de vulnerabilitate ale mamelor le determină să furnizeze date despre copiii lor în discuții cu diferite companii care și-au orientat marketing-ul mai ales spre mediul online.
În vederea realizării acestui studiu a fost folosit un chat care număra 116 participante, care generaseră 1062 tweets. Compania cu care mamele derulau discuții menționase că va putea să distribuie ceea ce postaseră acestea și către alți utilizatori. Aceasta formulase și 10 întrebări speciale pentru mamele care se angajaseră în discuții și le-a solicitat să le trimită fotografii cu copiii lor: „Ne-ar plăcea să-l vedem și noi pe micuțul vostru astăzi!”
Specialiștii au putut sesiza că 69% dintre mame postaseră lucruri care dovedeau că se simțeau vulnerabile ca părinte. 47% dintre acestea postaseră aspecte din care se puteau desluși informații cu caracter personal despre copiii lor, iar 1/3 dintre ele postaseră informații din care se puteau descifra clar informații personale despre aceștia.
Intenția specialiștilor este să continue să realizeze studii care să demonstreze nu numai predispoziția mamelor de a scăpa de această vulnerabilitate apelând la suportul din mediul online, ci și a altor categorii (cum ar fi proaspeții tați, părinții singuri sau bunicii), care ar putea proceda similar.
Surse:
www.sciencedaily.com, www.journals.sagepub.com
Surse poze:
www.pexels.com