Gramatica limbii române s-a schimbat. Cerințe care pun în dificultate și profesorii

Gramatica limbii române, schimbată fundamental!

Știai că gramatica limbii române s-a schimbat? Conform noii programe de limba română pentru ciclul gimnazial, aflată de puțin timp în vigoare, se impune o altă abordare a gramaticii limbii române prin introducerea de noi termeni, noțiuni, aspecte ale claselor lexico-gramaticale și ale funcțiilor sintactice, în conformitate cu normele academice.

Astfel, din gramatica limbii române au fost eliminate unele noțiuni precum diateză reflexivă, diateză pasivă, modurile nepersonale etc., și au fost înlocuite cu terminologii și concepte cu care elevii nu sunt obișnuiți, iar în manuale fie nu există deloc, fie sunt doar menționate. Clitice anticipate și clitice reluate, realizări ale părților de propoziție și posibilități combinatorii ale părților de vorbire, substantivele masive și arhigenul, calitatea de centru și calitatea de adjunct a claselor lexico-gramaticale, verbele interent reflexive, relația ternară a numelui predicativ, complementul prepozițional sunt doar câteva dintre noile terminologii și noțiuni.

Mariana Badea, profesoară de limba și literatură română și autoarea cărții „Gramatica actualizată pentru elevi”, a vorbit într-un interviu pentru DC News, despre aceste noutăți din gramatică despre care recunoaște că sunt dificile.

Citește și: 10 reguli gramaticale pe care insist să le știe copilul meu

„Din punctul meu de vedere, sunt dificile noile denumiri! Nu pot să identific „cea mai importantă noutate”, dar denumirea „posibilități combinatorii” ale unei părți morfologice, de pildă ale substantivului, înseamnă ce funcții sintactice poate îndeplini substantivul: subiect, nume predicativ, apoziție. Se formulează cerința: Identifică substantivele și scrie ce posibilități combinatorii au în enunțul „Vecinul meu, George, este un elev serios.”. Copilul știe să identifice substantivele, dar apoi se întreabă care le sunt posibilitățile combinatorii, ce-or fi ele?

La fel este și formularea „Realizări ale părților de propoziție”, care înseamnă prin ce sunt exprimate acestea. De pildă, subiect realizat prin substantiv, gen, nr., caz.

O altă noutate este și calitatea de centru sau de adjunct a unei categorii morfologice. Dacă se formulează cerința: Alcătuiește un enunț asertiv, în care verbul „a învăța” să aibă calitate de centru al grupului verbal. Credeți că știe vreun copil să rezolve?! Eu nu cred. Și exemplele sunt numeroase. Pot fi privite ca pe niște capcane...”, a explicat prof. Mariana Badea, pentru DC News.

Aceasta este de părere că în presă nu s-a discutat aproape deloc despre acest subiect pentru că „nu a interesat pe nimeni” și susține că unii profesori nici măcar nu sunt la curent cu aceste schimbări: „Nu s-a discutat (aproape) deloc în presă, pentru că nu a interesat pe nimeni, perioada online estompând cu desăvârșire apariția noilor programe și, bineînțeles, a noilor gramatici academice. Eu știu profesori care încă nu au auzit de aceste schimbări”, explică prof. Mariana Badea, care a și publicat, recent cartea „GRAMATICA ACTUALIZATĂ PENTRU ELEVI”, în care sunt explicate toate noțiunile care, la prima vedere, pot părea dificile.

Citește și: Era si timpul! Se discută introducerea gramaticii ca materie obligatorie de liceu

„Cartea „GRAMATICA ACTUALIZATĂ PENTRU ELEVI” este importantă pentru că manualele au ignorat aproape total sau nu sunt explicate suficient, iar la examenele naționale se formulează cerințe cu acestea. Copiii nu înțeleg toate cerințele, necunoscând termenii, de aceea notele de anul acesta la proba de limba română au fost mai mici că niciodată. Nu este normal că notele la română să fie mai mici decât cele de la matematică”, susține prof. Mariana Badea, pentru DC News.

La finalul cărții, există „EXTRAS DIN ORDINUL MINISTRULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE NR.3393/28.02.2017 - ANEXA NR.2 - PRIVIND APLICAREA NOILOR PROGRAME PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL”, care se referă strict la gramatica limbii române. Cartea se adresează și persoanelor care vor să dea admitere la Facultatea de Drept, Academia de Poliție, Facultatea de Litere, Facultatea de Jurnalism, Facultatea de Științele Comunicării, SNSPA.

Citește și: Povestea de la clasa a II-a cu titlul ”Ură până la moarte”. Ce îi învață pe copii

• Surse: dcnews.ro, evz.ro