Poluarea este o problemă a întregii omeniri, dar copiii sunt, fără doar și poate, cei mai afectați de acest adevărat flagel. „Aerul poluat otrăvește milioane de copii, le distruge viața. Este inadmisibil. Fiecare copil ar trebui să respire aer curat, pentru a crește și a-și împlini întregul potențial.", subliniază într-o declarație dr. Tedros Adhanom, directorul Organizației Mondiale a Sănătății.
Într-adevăr, este greu de imaginat și revoltător că, într-o lume modernă, sute de mii de copii mor sau suferă de afecțiuni severe din cauza poluării aerului. Peste 93% din copiii cu vârste sub 15 ani respiră un aer poluat, în fiecare zi. În jur de 300 de milioane de copii trăiesc în zone în care nivelul de toxicitate a aerului depășește de cel puțin șase ori limitele internaționale admise.
Copiii sunt, totodată, mult mai vulnerabili decât adulții la poluarea aerului, pentru că respiră mai repede și trag mai mult aer în piept, raportat la greutatea lor. În fiecare an, poluarea aerului este responsabilă de moartea a cel puțin 600.000 de copii sub cinci ani și amenință sănătatea, viața și viitorul altor milioane de copii.
Care sunt principalii poluanți ai aerului
Poluanții majori ai aerului sunt cunoscuți sub denumirea de PM2.5 sau Materie Particulată (Particulat Matter), un termen utilizat pentru a descrie amestecul de particule solide și lichide din aer. Aceasta poate fi rezultatul activității umane sau poate să apară în mod natural, încorporând orice, de la praf și funingine, până la emisiile rezultate în timpul arderii combustibilului. PM2.5 se emite în urma combustiei de materiale solide sau lichide, fiind generat de procesele industriale, de către motoarele vehiculelor sau în activități gospodărești. Inhalarea PM2.5 are efecte nocive asupra sănătății, indiferent de cantitatea prezentă în aer. Cel mai mare impact rezultă din expunerea pe termen lung la PM2.5, care crește riscul mortalității, în special din cauze cardiovasculare. Expunerea la nivele foarte ridicate de PM agravează bolile cardiace și pulmonare, afectează dramatic calitatea vieții și este responsabilă de numeroase decese intraspitalicești. Copiii, bătrânii și persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii sunt mult mai susceptibili la afecțiunile provocate de poluarea aerului. Concentrații mai mari de PM2.5 apar în mediul urban, în special în zonele cu mari aglomerări de trafic sau în cele industriale.
Ce efecte adverse provoacă poluarea aerului la copii
Nu numai plămânii și inima sunt afectate de poluarea aerului. Inhalarea unor niveluri crescute de PM2.5 poate conduce la tot felul de alte probleme de sănătate, de la cancer la copii la probleme neurologice și la naștere prematură. Principalele efecte adverse provocate la copii includ:Mortalitate crescută
Atât la adulți, cât mai ales la copii, poluarea aerului este asociată cu creșterea riscului de deces. Sindromul morții subite la nou-născuți este favorizat de expunerea la poluanții din aer. Așa cum am menționat și mai sus, poluarea aerului este incriminată în numeroase cazuri de deces la copiii sub 5 ani.
Naștere prematură și defecte la naștere
Pe parcursul sarcinii, expunerea la medii cu aer poluat este responsabilă de multiple probleme, precum nașterea înainte de termen, subdezvoltare, retard în creșterea intrauterină, circumferință anormală a craniului la copil. Nu a fost depistată o perioadă anume a sarcinii când poluarea are cele mai nocive efecte, concluzionându-se că expunerea la aerul cu toxicitate ridicată este dăunătoare pe întreg parcursul vieții intrauterine. Unele studii au evidențiat corelarea între expunerea de lungă durată la monoxid de carbon și defectele de sept cardiac ventricular, in vreme ce expunerea la O3 este asociată cu defecte de valvă și arteră aortică, precum și de arteră pulmonară.
Probleme respiratorii
Expunerea la niveluri crescute de poluanți aerieni este asociată cu risc de efecte adverse la nivelul aparatului respirator, atât la copiii astmatici, cât și la cei non-astmatici. Poluarea aerului crește incidența cazurilor de astm la copii, mai ales la copiii implicați în activități sportive, precum și agravarea manifestărilor astmatice la copii cu medicație anti-astmatică și la cei cu spitalizare frecventă din cauza astmului.
Imunitate alterată
Expunerea la un nivel ambiental de poluanți ai aerului afectează sistemul imunitar al copiilor. Un studiu pe copii școlari, cu vârste între 9 și 11 ani din 17 orașe europene a demonstrat că poluarea aerului alterează atât imunitatea celulară, cât și pe cea umorală.
Risc de rahitism
Copiii care trăiesc în regiuni cu nivel ridicat de poluare a aerului au un risc crescut de deficit de vitamina D și de rahitism asociat. Cantitatea de radiații ultraviolete necesare pentru fixarea vitaminei D este dramatic scăzută în regiunile cu aer poluat.
Surse: https://www.iflscience.com; https://jamanetwork.com; https://www.ncbi.nlm.nih.gov; https://laqm.defra.gov.uk