Fibromul uterin iti poate afecta fertilitatea!

Indiferent ca ai sau nu copii, ca iti doresti sau nu, trebuie sa ai grija de sanatatea ta. Aparatul reproducator al femeii este deosebit de complex, de puterni, dar si fragil in acelasi timp. In afara de o igiena intima riguroasa, fiecare femeie ar trebui sa mearga la cel putin un consult ginecologic in fiecare an, sa faca un test Babes-Papanicolau si o analiza a secretiilor vaginale. In cazul in care medicul tau te-a diagnosticat cu fibrom uterin, ori doar vrei sa stii mai multe despre aceasta afectiune, Qbebe iti ofera cateva informatii.

Ce este fibromul uterin?

Fibromul uterin este o masa celulara care se dezvolta la nivelul uterului. Fibromul se poate dezvolta in interiorul cavitatii uterine, la exteriorul uterului sau in grosimea peretelui uterin. Fibromul mai este denumit si tumora fibroasa, leiomiom sau miom, dar trebuie sa stim ca acesta nu este o tumora maligna (canceroasa).

In general, fibromul uterin nu trebuie tratat decat in momentul in care creeaza probleme, adica simptome deranjante. Fibroamele uterine sunt mai frecvent intalnite la femeile cu varsta cuprinsa intre 30 si 40 de ani, insa pana in jurul varstei de 50 de ani, aproximativ 80% dintre femei prezinta fibroame uterine, simptomatice sau nu. Nu sunt deloc de neglijat nici complicatiile care pot aparea in cazul unui fibrom uterin nediagnosticat. Complicatiile fibromului uterin nu sunt obisnuite si pot fi:

• anemie severa cauzata de sangerarile abundente;
• blocaj la nivelul tractului urinar sau intestinal, daca fibromul le preseaza;
• infertilitate, daca fibromul schimba forma uterului sau localizarea trompelor uterine;
• durere continua la nivel lombar sau senzatie de presiune in abdomenul inferior (presiune pelvina);
• infectia sau colapsul tesutului fibromatos uterin.

De asemenea, trebuie sa stii ca fibromul poate cauza aparitia unor probleme si in timpul sarcinii, cum ar fi avortul spontan; dureri in timpul trimestrului doi si trei; o pozitie fetala anormala, de exemplu prezentatia pelvina la nastere; travaliu prematur si chiar necesitatea operatiei cezariene.

Care sunt simptomele fibromului uterin?

Simptomele fibromului uterin se pot dezvolta treptat, in decursul anilor sau rapid in cateva luni. Din fericire, majoritatea pacientelor cu fibrom uterin prezinta simptome usoare sau sunt asimptomatice si nu vor avea nevoie niciodata de tratament. Pentru unele paciente insa, simptomele fibromului uterin devin o problema si se impune necesitatea tratarii acestora. In unele cazuri, primul semn al existentei unui fibrom uterin poate fi dificultatea aparitiei unei sarcini. Simptomele si problemele cauzate de fibromul uterin sunt:

• sangerari menstruale anormale; pana la 30% dintre paciente prezinta schimbari ale ciclului menstrual, cum ar fi: cicluri menstruale prelungite care pot cauza aparitia anemiei, dismenoree, sangerari inainte sau dupa menstruatie, sangerari intre menstre;
• durere sau presiune pelvina, de exemplu: durere in abdomen, pelvis sau partea inferioara a spatelui, durere la contact sexual, distensie si presiune abdominala;
• probleme urinare, cum sunt mictiunile frecvente, incontinenta urinara sau chiar blocajul renal aparut dupa blocaj ureteral (rar);
• alte simptome ale fibromului uterin sunt: dificultatea tranzitului intestinal; infertilitate - uneori, fibromul face dificila aparitia unei sarcini; probleme in timpul sarcinii, cum ar fi dezlipire de placenta si travaliu prematur; avort spontan.

Cauzele aparitiei fibromului uterin

Cauza exacta a aparitiei fibroamelor uterine este practic necunoscuta. Fibroamele uterine apar atunci cand celulele specifice cresc peste limita normala in stratul muscular al uterului. Odata ce fibromul uterin se dezvolta, hormonii estrogen si progesteron par sa influenteze cresterea acestuia, insa nu a putut fi determinata exact evolutia acestei cresteri. In general, cea mai mare cantitate de estrogen si progesteron este secretata de catre corpul femeii in timpul sarcinii.

Dupa instalarea menopauzei, atunci cand incepe sa scada cantitatea de hormoni secretata de organism, de obicei fibroamele uterine se micsoreaza sau dispar treptat. Estrogenul joaca un rol major in dezvoltarea fibroamelor deoarece acestea au tendinta de a creste mai mult atunci cand organismul feminin produce mai mult estrogen (in timpul sarcinii) si, de obicei, fibromul uterin se micsoreaza odata cu scaderea secretiei naturale de estrogen (dupa menopauza). Progesteronul pare sa stimuleze si el cresterea fibroamelor uterine, chiar si in absenta estrogenului.

Diagnosticarea fibromului uterin

Fibromul uterin poate fi diagnosticat si tratat de medicul de familie, medicul ginecolog sau de catre medicul de medicina interna, dar pentru mai multe investigatii si tratament va fi necesar consultul unui medic ginecolog. Medicul specialist poate suspecta prezenta unui fibrom uterin pe baza rezultatelor unui examen ginecologic sau a istoricului simptomelor si al ciclurilor menstruale, insa va fi necesara o ecografie pelvina pentru a confirma prezenta unuia sau mai multor fibroame uterine.

In cazul in care menstruatia este abundenta se va face numaratoarea de hematii pentru a verifica prezenta unei anemii. Laparoscopia se poate folosi pentru a confirma si localiza fibroamele de pe peretele extern uterin inainte de a fi extirpate (miomectomie). In cazul durerii severe, sangerarilor sau presiunii pelvine, in cazul avorturilor spontane repetate sau a dificultatii obtinerii unei sarcini, se vor face teste aditionale pentru investigarea altor cauze posibile pentru simptomele pacientei.

Medicul poate cere teste pentru simptomele specifice, cum ar fi problemele urinare sau de tranzit intestinal, pentru diagnosticul pozitiv al afectiunii si dezvoltarea unui plan de tratament.

Tratamentul fibromului uterin

Majoritatea fibroamelor uterine sunt inofensive, nu cauzeaza simptome si se micsoreaza dupa menopauza. Totusi, unele fibroame sunt dureroase, preseaza pe alte organe interne, sangereaza si cauzeaza anemie sau determina complicatii in sarcina. In cazul fibromului uterin exista cateva tipuri de tratament de luat in calcul.

Fibromul poate fi extirpat chirurgical, intregul uter poate fi extirpat (histerectomie) sau poate fi micsorat medicamentos. Alegerea tratamentului va fi facuta in functie de severitatea simptomelor si de importanta pastrarii fertilitatii. In cazul fibroamelor fara sau cu putine simptome, tratamentul nu este necesar. Medicul specialist va recomanda examene ginecologice regulate, pentru a verifica marimea si simptomele date de fibrom.

Tratamentul se adreseaza in general simptomelor. In cazul durerilor menstruale se va administra analgezic obisnuit, in dozele prescrise de medic, dar se mai pot folosi si comprese calde la nivelul abdomenului, care au un efect de calmare. In cazul aparitiei anemiei, pacienta trebuie sa urmeze o dieta bogata in fier (carne rosie, fructe de mare, oua, legume verzi), suplimente alimentare cu fier si vitamina C (ajuta absorbtia fierului).

Daca pacienta se afla in apropierea menopauzei, o optiune va fi de expectativa in functie de severitatea simptomelor. Dupa menopauza, nivelul de estrogeni si progesteron va scadea, ceea ce va determina micsorarea majoritatii fibroamelor si scaderea simptomelor. Exista cateva optiuni medicamentoase pentru tratarea fibromului uterin, insa cand tratamentul este oprit, simptomele de obicei reapar.

O alta optiune de tratament o reprezinta embolizarea fibromului uterin, care este o optiune nechirurgicala care micsoreaza sau distruge fibromul, intrerupandu-i aprovizionarea cu sange. Embolizarea fibromului uterin este o procedura considerata inca experimentala de catre unii specialisti, insa amelioreaza simptomatologia multor paciente. In cazuri rare poate duce la infectii severe, menopauza instalata timpuriu si infertilitate, de aceea poate fi un tratament rezonabil atunci cand nu exista planuri pentru o sarcina (sarcina este posibila dar nu probabila dupa embolizare, iar riscurile sarcinii dupa acest tratament nu sunt cunoscute).

Trebuie sa stii ca mai exista cateva moduri noi de a inlatura fibromul uterin sau de a distruge tesutul fibromului, folosind temperaturi reci extreme (criomioliza), laserul (mioliza) sau ultrasunete focalizate de frecventa inalta. Totusi, aceste terapii sunt nou aparute, iar riscurile si beneficiile pe termen lung nu sunt cunoscute in intregime. Daca medicul recomanda o astfel de procedura, pacienta trebuie informata asupra numarului de astfel de tratamente realizate de medicul respectiv, rata succesului tratamentului si complicatiile aparute. Aceste terapii nu sunt recomandate pacientelor care isi doresc o sarcina.

Infertilitatea si problemele aparute in timpul sarcinii

Expertii inca studiaza mecanismul prin care fibromul uterin determina complicatii in timpul sarcinii. Se stie ca fibromul uterin poate impiedica implantarea in uter a oului fertilizat, uneori creste riscul de avort spontan si reduce succesul fertilizarii in vitro. In prezenta fibromului, nu se poate afla cu certitudine daca acesta afecteaza fertilitatea.

Extirparea chirugicala a fibromului, numita miomectomie, este singurul tratament dovedit a imbunatati sansa unei sarcini. Din cauza faptului ca fibromul uterin poate recidiva, sarcina este indicata cat mai curand posibil dupa miomectomie. Statisticile spun ca 60% dintre femeile care fac miomectomie ca tratament pentru infertilitate (si nu au alte cauze de infertilitate) raman insarcinate. Expertii sustin ca miomectomia poate sa scada riscul de avort spontan la pacientele cu fibrom.