Ce este transplantul de uter? Cine poate fi donator și care sunt riscurile?

Un studiu realizat de Baylor University Medical Center din Dallas, arată mai mult de jumătate din femeile din Statele Unite care au primit transplant de uter (mai exact, 33), au adus pe lume copii sănătoși. Toți cei 21 de copii au fost născuți prin cezariană, la aproximativ 14 luni după ce mămicile au primit transplantul (sursa Mediafax.ro).

Aceeași sursă menționează că după ce primitoarea transplantului a născut, uterul este îndepărtat, pentru ca aceasta să nu necesite medicamente imunosupresoare pe viață.

În ceea ce privește posibilii donatori, majoritatea o reprezintă femeile care sunt în viață și care vor să facă un gest altruist; în general, o femeie își donează uterul unei alte femei din familie, care nu poate face copii.

Au existat și transplanturi care au provenit de la femei decedate și în acest caz, până în prezent s-au raportat 4 nașteri care s-au finalizat cu succes.

Autorii studiului dezvăluie că în viitor, peste 1 milion de femei din Statele Unite ar putea beneficia de această procedură.

Unele femei s-au născut fără uter, în timp ce altele au făcut histerectomie, din motive medicale. Aceste femei nu pot concepe pe căi naturale, iar singurele variante care le mai rămân sunt mamele surogat și adopția; însă accesul la acestea nu e întotdeauna cel mai ușor.

Transplantul de uter vine în întâmpinarea femeilor care se luptă cu infertilitatea și care își doresc să fie mame și pe viitor, ar putea fi prima soluție la care apelează femeile care vor copii (theconversation.com). 

Aceeași sursă dezvăluie că în viitorul apropiat,  transplantul de uter ar putea fi accesibil și în Australia.

În România această procedură nu este - cel puțin deocamdată - posibilă.

Potrivit Gândul.ro, profesorul universitar doctor Bogdan Marinescu, susține că transplantul de uter nu este imposibil de realizat, însă „trebuie să ai certitudinea că s-o începi , dar și s-o duci la bun sfârșit”.

Nu în ultimul rând, amintim și riscurile acestei proceduri. Pentru femeile care primesc transplantul, principalul risc este respingerea acestuia de către corp, prin infectarea postoperatorie sau prin formarea de cheaguri de sânge (tromboză).

Totodată, există riscul apariției anumitor complicații în timpul procedurii chirurgicale, precum acumularea de cheaguri de sânge la nivelul plămânilor, sau imunosupresie.

Pentru femeile donatoare, riscul este, de asemenea, apariția complicațiilor medicale din timpul operației. Una dintre aceste complicații este infectarea tractului urinar.