Vitamina A in sarcina

Este cunoscuta sub denumirea de retinol si detine un rol important in: intarirea imunitatii/protejarea impotriva infectiilor, intensificarea vederii in lumina difuza, mentinerea sanatatii pielii si a tesuturilor unor parti ale corpului (cum este nasul), contribuind astfel la repararea tesuturilor lezate post partum (dupa nastere).

Vitamina A este lipo-solubila si este depozitata in ficat, in timpul sarcinii fiind importanta pentru dezvoltarea embrionara (a inimii, plamanilor, rinichilor, ochilor, oaselor si a sistemelor circulator, respirator si nervos central), dar si in metabolizarea grasimilor.

Generalitati

Vitamina A imbraca doua forme de nutrimente: cea deja formata, cunoscuta drept retinol sau retinoizi si provitamina A carotenoida. Vitamina A preformata (care este intrebuintata direct de corp) se gaseste in produse animale cum sunt oua, lapte si ficat, in timp ce carotenoidele se gasesc in fructe si legume. In natura exista mai mult de 500 de tipuri de carotenoide, dar numai cateva pot fi convertite in vitamina A, cel mai bine cunoscut fiind beta-carotenul. In principiu, nu puteti asimila prea multa vitamina A desi consumati multi morcovi, deoarece corpul este cel care controleaza metabolismul de absorbtie, insa ingerarea excesiva poate conduce la carotenemie (consta in colorarea in galben a pielii) si nu la hipervitaminoza A. Aportul de vitamine in general este masurat fie in mcg, fie folosind standardul international UI.

Necesarul de vitamina A in sarcina

In cazul femeilor insarcinate care au peste 19 ani: 770 mcg (2565 UI) pe zi
Femeile de 18 ani si mai tinere: 70 mcg (2500 UI)
Femeile de peste 19 ani care alapteaza: 1300 mcg (4330 UI)
Femeile sub 18 ani care alapteaza: 1200 mcg (4000 UI)
O regula general valabila este ca nu trebuie sa urmariti zilnic respectarea acestor cantitati, optand mai degraba pentru mentinerea unei medii constante saptamanale.

Vitamina A in sarcina - exces

Alimentele care nu trebuie consumate in exces in timpul sarcinii sunt: ficatul, pateul de ficat si carnatii din ficat care prezinta nivele ridicate de vitamina A (o portie de ficat de vita poate contine pana la 12 ori doza zilnica recomandata). De asemenea, daca respectati o alimentatie echilibrata, va puteti confrunta cu un exces si in cazul consumului suplimentelor multivitaminice prenatale. Acestea prezinta uneori varianta preformata a vitaminei A si nu carotenoida. Prin urmare, consultati-va cu medicul inainte de administrare. In principiu, doza maxima acceptata este de 8000-10000 UI pentru suplimente, insa acest nivel este usor de atins in cazul in care consumati si alimente sanatoase cum sunt carne, oua si legume alaturi de cereale fortificate. In plus, s-a constatat faptul ca medicamentul antiacneic izotretinoina (cunoscut drept Accutane), dar si alte medicamente avand retinol in compozitie (inclusiv tretinoina sau Retin-A) pentru tratamentul unor afectiuni ale pielii pot dauna.

Vitamina A in sarcina - complicatii posibile

In primul rand, excesul de vitamina A poate creste riscul de aparitie a defectelor la nastere. In schimb, prea putina vitamina A a indicat in studii intarziere in crestere, nastere prematura, afectare oculara si afectiuni ale pielii (microftalmie, anoftalmie asociate cu anomalii cardiace, pulmonare si urogenitale). In plus, exista studii care au asociat deficienta de vitamina A cu un risc crescut de transmitere a HIV-1 de la mama la copil, simptomele deficientei fiind o vedere nocturna slaba si un sistem imunitar slabit sau chiar xeroftalmie (uscarea si ingrosarea corneei).

Un exces de vitamina A conduce, conform studiilor de laborator, la exencefalie (absenta oaselor frontale si parietale, afectarea sistemului nervos central, palat/buza despicata (dar si alte malformatii craniofaciale, cardiovasculare si ale timusului), brahignatie (dezvoltare insuficienta a maxilarelor) si diverse defecte de vedere.

Alimente cu continut bogat de vitamina A

Cele mai potrivite surse alimentare sunt lactatele si ouale (gatite bine), legumele cu frunze verzi (spanac, kale), pepene galben, mango si caise, legume portocalii si galbene (morcovi, ardei, dovleac). Iata si cateva variante de surse alimentare si continutul lor corespunzator de vitamina A:

- 1 cartof dulce mediu gatit: 1,096 mcg(21,909 UI)
- ½ cana bucati morcov 665 mcg (13,286 UI
- 1 bucata placinta dovleac: 596 mcg RAE (4,567 UI)
- ½ cana spanac fiert: 573 mcg (11,458 UI)
- 1 morcov mediu crud: 509 mcg (10,191 UI)
- 1 cana lapte nefortifiat: 338 mcg (1,131 UI)
- 1 cana pepene galben: 270 mcg (5,411 UI
- 1 cana spanac crud: 141 mcg (2,813 UI)
- 1 ou mare, omleta: 87 mcg RAE (321 UI)
- 1 cana mazare inghetata fiarta: 84 mcg RAE (1,680 UI)

Procesarea prin taiere, gratinare sau stoarcere si gatire determina ca provitamina A sa fie mai usor de absorbita de corp si se pare ca daca se consuma o cantitate mica de grasime (o lingurita) alaturi de aceasta este si mai usor de asimilat.

Surse:
http://teratology.org; http://ajcn.nutrition.org; www.babycenter.com; www.aptaclub.co.uk; www.babymed.com/