Bronsita: cauze, simptome, tratament

Bronsita este o inflamatie a membranei mucoase a bronhiilor (cai respiratorii de marime medie si mare care transporta fluxul de aer din trahee in partile distale ale parenchimului pulmonar). In functie de durata lor, sunt incadrate in: acute si cronice.

Bronsita acuta este caracterizata de dezvoltarea tusei sau a unei senzatii deranjante in spatele gatului cu sau fara productie de sputa (mucus care este expectorat din tractul respirator) si apare deseori in timpul instalarii unei infectii virale (raceala sau gripa), prin urmare virusurile constituie principala cauza (in proportie de 90% din cazuri; in cazul unui numar redus de cazuri este vorba de bacterii cum sunt: Mycoplasma pneumoniae, Chlamydophila pneumoniae, Bordetella pertussis, Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenzae).

Bronsita cronica, incadrata in categoria bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC) este caracterizata de prezenta tusei productive care dureaza 3 luni sau mai mult in decurs de 1 an, timp de cel putin 2 ani. Aceasta se dezvolta in general in urma unei lezari recurente a cailor respiratorii cauzata de iritanti inhalati (fumul de tigara este cel mai des intalnit, urmat de expunerea la poluanti atmosferici cum sunt dioxidul de sulf sau dioxidul de azot si expunerea la iritanti respiratorii la locul de munca - chimicale) sau chiar in urma slabirii sistemului imunitar (din cauza varstei, a fumatului sau a asocierii altor boli pulmonare cronice). In cazul copiilor, se prezinta sub forma bronsiolitei, afectiune care implica bronhiile mici si este caracterizata de simptome similare astmului.

Mai exista o forma de bronsita denumita astmatiforma care apare cand astmul si bronsita coexista. Astmul este o afectiune inflamatorie cronica a cailor respiratorii care conduce la strangererea muschilor din cadrul acestora si la inflamatie, rezultand o ingustare a lor. Combinatia de inflamatie a mucoasei respiratorii si productia de mucus poate determina wheezing sever si scurtarea respiratiei.

Este important sa retineti ca bronsita este contagioasa in functie de cauza asociata. Astfel, daca aceasta este virala sau bacteriana poate fi transmisa, iar daca se datoreaza fumatului, poluarii sau a altor iritanti inhalati nu poate fi transmisa.

Dromnul doctor Vlad Portelli - Medic Generalist Pediatrie Clinica NEI Medica: "Bronsita reprezinta inflamatia cailor aeriene ce duc aerul la plaman ( bronhiile terminale). Sunt doua tipuri de bronsita: acuta si cronica. Inflamatia la acest nivel produce edem si mucus (sputa). Sputa si edemul favorizeaza tusea productiva si o respiratie mai dificila.

Bronsita acuta afecteaza atat adultii cat si copiii, se instaleaza rapid si se vindeca in 2-3 saptamani; apare la persoanele neafectate de alte boli."

Doamna doctor Pall Eniko Vera, medic primar pneumolog Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta pe care o puteti gasi la http://doctor-pall.ro :  

"Bronsita este o afectiune inflamatorie a bronsiilor si poate avea mai multe cauze: virala, bacteriana, iritatie prin expunere la noxe respiratorii (praf, alergeni, vapori ai substantelor chimice: clor...folosite si la curatenie sau expunere profesionala) etc. Poate sa insoteasca afectiunile ORL." 

Cauze

Dupa cum am mentionat anterior, bronsitele acute au drept cauza principala infectiile respiratorii (localizate la nivelul tractului respirator superior), de origine virala care sunt contactate de la alte persoane prin tuse sau daca atingeti nasul/gura/ochii dupa ce ati intrat in contact cu o persoana infectata. Episoadele repetate de bronsite acute care slabesc si irita bronhiile in timp, pot insa conduce la bronsita cronica.

Poluarea industriala reprezinta o alta cauza, astfel in cazul bronsitei cronice s-a observat o incidenta sporita in randul minerilor, metalurgistilor si al altor profesii in care exista expunere constanta si prelungita la praf si fum sau chimicale. Trebuie sa retineti insa ca principala cauza (pentru ambele forme ale afectiunii) este considerata de specialisti fumatul care irita bronhiile si conduce la aparitia de mucus in exces. Simptomele bronsitei cronice sunt de asemenea agravate de concentratiile ridicate de dioxidul de sulf si de alti poluanti atmosferici. In cazul bronsitei bacteriale prelungite cauzele aparitiei pot fi: Streptococcus pneumoniae, tulpini Haemophilus influenzae non-tip sau Moraxella catarrhalis.

In cazul unor persoane care prezinta pusee repetate de bronsita - cu tuse, wheezing si scurtarea respiratiei - se poate ca in realitate sa sufere de astm.

Domnul doctor Vlad Portelli - Medic Generalist Pediatrie Clinica NEI Medica: "Bronsita acuta este cauzata de cele mai multe ori de un virus. Apare frecvent in perioadele de iarna, de obicei dupa un episod de raceala sau gripa produsa de unul din virusurile: coronavirus, adenovirus sau rinovirus. Virusul respirator sincitial poate determina bronsita acuta in special la batrani. 10% din cazurile de bronsita sunt determinate de bacterii. Bronsita acuta poate fi de asemenea cauzata de expunerea la fum, chimicale, aer poluat, substante ce irita mucoasa respiratorie sau de aspirarea (inhalarea involuntara) de alimente, voma sau mucus."

Factori de risc

Factorii care cresc riscul de bronsita includ: fumul de tigara (persoanele care fumeaza sau traiesc cu un fumator prezinta riscuri mai mari), sistem imunitar slabit (in urma unei imbolnaviri acute sau cronice care compromite sistemul imunitar; varstnicii si copiii sunt cei mai vulnerabili), expunere la iritanti (cereale, textile sau vapori chimici) si reflux gastric (episoade repetate de arsuri in piept pot irita gatul si va pot predispune bronsitei).

Simptome

Bronsita acuta incepe adeseori cu o tuse uscata, suparatoare (care persista 5 zile, dar mai putin de 3 saptamani) declansata de inflamatia mucoasei cailor respiratorii. Alte simptome pot include: tuse care este insotita de mucus (flegma/sputa) alb-galbuie sau verzuie de consistenta groasa (din cauza afectarii epiteliului bronhiilor de catre virus), durere de cap, stare generala proasta, frisoane, scurtarea respiratiei, durere sau senzatie de strangere in piept, wheezing (un sunet asemanator fluieratului sau suieratului cand respirati). Febra este de obicei absenta sau usor crescuta. Mai pot aparea si durere de gat, oboseala, rinoree (nas care curge), coriza (congestie nazala), pleurezie. Bronsita acuta apare in timpul unei infectii respiratorii superioare (IACRS), fiind in general vorba de virusuri cum sunt: rinovirus, coronavirus, adenovirus, virus paragripal, sinctial sau gripal (unele exacerbeaza bronsita cronica).

Bronsita cronica este des intalnita la fumatori, dar si la persoanele cu bronsite acute repetate si, exceptand frisoanele si febra care pot aparea, sunt prezente o tuse productiva (in special dupa trezire) insotita de sputa colorata galbui sau verzui, uneori cu striuri sanguinolente si restul simptomelor de la bronsita acuta in majoritatea zilelor, timp de mai multe luni sau ani (cel putin 3 luni pe an si mai mult de 2 ani la rand). O persoana cu bronsita cronica necesita o durata de recuperare mai lunga dupa raceli sau dupa alte boli respiratorii comune, iar wheezingul, scurtarea respiratiei si tusea devin o parte din viata zilnica; respiratia poate deveni putin mai dificila (mai apare si senzatia de oboseala excesiva). In cazul persoanelor cu astm, episoadele de bronsita pot aparea subit si declansa perioade in care apare senzatia de stangere in piept, wheezing si dificultate in expiratie (caile respiratorii se ingusteaza si se infunda).
Daca febra este prezenta si starea generala de sanatate este afectata, scazand apetitul si aparand dureri generalizate, poate fi vorba de pneumonie ce necesita de obicei administrarea de antibiotice.

Doamna doctor Pall Eniko Vera, medic primar pneumolog Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta pe care o puteti gasi la http://doctor-pall.ro :

"Manifestarile bronsitei pot fi galagioase: tuse iritativa, seaca sau productiva cu expectoratie galbuie sau verzuie, jena retrosternala, influentarea starii generale, dureri de cap iar in cazuri mai grave chiar frison, febra, lipsa poftei de mancare." 

Diagnostic

Daca medicul suspecteaza faptul ca aveti bronsita, va va examina si va va asculta pulmonar cu un stetoscop incercand sa identifice semne de wheezing sau congestie pulmonara. In plus, va poate solicita istoricul medical, familial dar si eventuala medicatie curenta, prezenta alergiilor si, nu in ultimul rand, va verifica daca fumati. De obicei, nu sunt necesare analize de sange. Va poate recomanda efectuarea unei radiografii pentru a exclude afectiuni cum sunt pneumonia, dar si pentru a verifica gradul de afectare pulmonara (mai ales daca fumati) si uneori un test respirator (spirometrie) pentru a exclude astmul/emfizemul si a evalua functionarea plamanilor (suflati intr-un dispozitiv care masoara cat aer pot sustine plamanii si cat de rapid este expirat). De asemenea poate fi verificat si nivelul de oxigen din sange cu un mic senzor prins de deget (pulsoximetrie) sau poate fi analizata sputa (mucusul eliminat din plamani) pentru a exclude tusea convulsiva (ce necesita antibitiotice) si eventuale alergii. Persoanele cu bronsita cronica pot prezenta nivele scazute in cazul testelor functionale respiratorii, insa nu un volum rezidual ridicat (volumul de aer ramas in plamani dupa un efort maxim de expiratie). Medicul specialist la care puteti apela in aceasta situatie si este in masura sa va recomande investigatii specifice este medicul pneumolog. 

Tratament

Majoritatea cazurilor de bronsita au origine virala, prin urmare prezinta o durata scurta si nu necesita niciun tratament in afara de cel menit sa reduca disconfortul (simptomatic); antibioticele nu vor vindeca o infectie virala si pot conduce la o rezistenta a bacteriilor la acestea. Medicatia recomandata in general consta in antiinflamatorii nesteroidiene cum sunt acetaminofen, aspirina (nu trebuie administrata copiilor sub 18 ani din cauza riscului crescut de sindrom Reye), ibuprofen care vor ajuta la scaderea febrei si reducerea durerilor musculare (sau de gat).

Este important sa va odihniti si sa consumati lichide in cantitate sporita deoarece febra conduce la pierderea de lichide corporala in mod rapid, iar secretiile pulmonare se vor subtia si vor fi mai usor de eliminat cand bolnavul este bine hidratat (poate fi de ajutor si un umidificator pntru a reduce iritatia bronsica). Uneori medicul poate recomanda suprimante pentru tuse sub forma de sirop/comprimate (doar daca tusea va afecteaza somnul, este fortata sau dureroasa si/sau persista mai mult de 2-3 saptamani) cum sunt cele ce contin guaifenezina (Robitussin), cele care subtiaza secretiile (mucolitice) sau dextrometorfan (Humex). Daca acestea nu sunt eficiente, exista variante mai puternice (cum sunt steroizii cu administrare orala), deoarece suprimantele de tuse pot opri cercul vicios al tusei cauzand iritatie suplimentara la nivelul bronhiilor (steroizii reduc inflamatia). Medicamentele de tip bronhodilatator (sub forma de inhalator sau aerosoli) folositi de obicei in tratamentul astmului pot ajuta prin deschiderea cailor respiratorii si la reducerea wheezingului.

In cazul bronsitei cronice, scopul principal consta in reducerea expunerii la factorii iritanti (in special la fumat, chiar fumat pasiv) si intr-o imunizare impotriva infectiilor cu ajutorul vaccinurilor (cum sunt cel gripal sau pneumococic). Retineti ca in cazul acestei forme de bronsita suprimantele de tuse nu sunt indicate, ci mai degraba expectorantele pentru a elimina excesul de mucus (tusea reprezinta un mecanism natural de aparare al organismului). Abordarea nonfarmacologica a bronsitei cronice include: reablitare pulmonara, interventie chirurgicala de reducere a volumului pulmonar si chiar transplant pulmonar. Inflamatia si edemul epiteliului respirator poate fi redus cu ajutorul corticosteroizilor inhalatori. Wheezing-ul si scurtarea respiratiei pot fi ameliorate prin reducerea bronhospasmului (ingustare reversibila a bronhiilor mici din cauza contractiei musculaturii netede) cu bronhodilatatoare: agonisti de receptori adrenergici (salmetrol) si anticolinergice inhalatorii (bromura de ipratropiu). Se poate apela si la suplimentare cu oxigen pentru a trata hipoxemia (prea putin oxigen in sange ce poate conduce la acidoza respiratorie-dereglare a echilibrului acidobazic al organismului care se produce atunci cand prin respiratie nu se realizeaza eliminarea bioxidului de carbon in cantitate suficienta).

Antibioticele pot fi necesare daca medicul suspecteaza o infectie bacteriana (daca observati o creste a cantitatii de flegma sau a densitatii acesteia) sau daca bolnavii sufera de probleme pulmonare cronice preexistente (pentru a preveni aparitia unei infectii secundare). In cazuri rare se impune spitalizarea cand respiratia este greoaie si organismul nu raspunde la medicatie (de obicei inaintea unei complicatii a bronsitei), fiind necesara si administrarea de oxigen.

Tratamentele naturiste includ: lamaie, miere, ghimbir, frunze de dafin si migdale. Fiecare din acestea dispune de proprietati care amelioreaza simptomele, insa este bine sa va consultati cu medicul inainte de a le consuma. Studiile au constatat si faptul ca renuntarea la fumat in cazul bronsitei cronice contribuie la incetinirea evolutiei bolii.

Domnul doctor Vlad Portelli - Medic Generalist Pediatrie Clinica NEI Medica recomanda:

"-ameliorarea tusei prin administrarea de lichide, dropsuri pentru tuse si evitarea expunerii la agenti iritanti; de asemenea se pot administra antitusive sau expectorante care fluidifica secretiile,
-incetarea fumatului activ sau pasiv, evitarea frigului, repaus
-administrarea de antipiretice (paracetamol, ibuprofen),
-umidifierea camerei (se pun pe calorifer vase cu apa) si caldura duc la fluidizarea mucusului.
-vitaminoterapie
-antibioticele nu sunt indicate (deoarece bronsitele acute sunt virale). La majoritatea pacientilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este necesara, iar antibioticele nu au efect asupra virusurilor. Administrarea de antibiotice fara scop poate determina efecte adverse ale acestora sau aparitia rezistentei anumitor bacterii la acel antibiotic. Rezistenta odata formata va face ca la o alta administrare a antibioticului acesta sa fie mai putin eficient.
- daca febra persista peste 38,5C cu tuse productiva verzuie mergeti la medic pentru consult si pentru a evita complicatiile.

Cand trebuie sa va ingrijorati

Desi majoritatea cazurilor de bronsita trec de la sine, in unele cazuri pot aparea complicatii, cum sunt tuse severa care va afecteaza somnul sau odihna, wheezing care nu raspunde la salbutamol/albuterol, salmeterol sau fluticazon (toate acestea dilata caile respiratorii), febra care dureaza mai mult de 4-5 zile sau tuse cu sange, sputa colorata, cantitate sporita de flegma verzuie. Daca resimtiti dificultati in respiratie sau dureri in piept mergeti de urgenta la spital (se va efectua o radiografie, se verifica saturatia de oxigen si se efectueaza o cultura a sputei).

Retineti faptul ca fumatorii vor prezenta o perioada de recuperare mai indelungata deoarece tigarile distrug cilii (structuri pulmonare responsabile pentru filtrarea noxelor, iritantilor si mucusul excesiv), impiedicandu-i sa functioneze corect (sau chiar sa-si inceteze complet functionarea). In cazul persoanelor afectate de bronsita cronica, exista un risc sporit de a dezvolta probleme cardiace, precum si boli/infectii pulmonare grave prin urmare se impune monitorizarea constanta a unui medic.

Prevenire

Domnul doctor Vlad Portelli - Medic Generalist Pediatrie Clinica NEI Medica:

"Se poate preveni aparitia bronsitei acute prin:
-evitarea fumului de tigara, a aerului rece si umed, a aerului poluat si a prafului
- evitarea contactului cu persoane cu infectii acute ale cailor aeriene superioare
- spalarea pe maini cat mai frecvent in sezonul rece sau in timpul epidemiilor de gripa
- administrarea de lichide pentru a scadea riscul de dezvoltare a unei bronsite acute.
- purtare de masti de protective in cazul unei atmosfere cu substante iritante sau praf
- vitaminoterapie
- vaccinarea impotriva gripei
Retineti faptul ca doar medicul este in masura sa va prescrie un tratament adecvat si sa va dea cele mai bune sfaturi pentru protectia dumneavoastra."

Doamna doctor Pall Eniko Vera, medic primar pneumolog Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta pe care o puteti gasi la http://doctor-pall.ro/ :  

"De obicei infectiile respiratorii se transmit pe cale aeriana, deci trebuie sa ne ferim de persoanele "racite", mai ales de cele care nu folosesc batista cand tusesc sau stranuta. Vacccinarea este recomandata la toate categoriile de pacienti dar mai ales la cei predispusi la infectii respiratorii. Evitarea consumului de alimente si bauturi de la frigider, expunerea la aer conditionat sau variatii mari de temperatura ..." 

Citeste si:

Totul despre infectiile respiratorii la copii 

Multumim domnului doctor Vlad Portelli si doamnei doctor Pall Eniko Vera pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:

http://en.wikipedia.org; http://kidshealth.org; www.webmd.com; www.emedicinehealth.com; www.sfatulmedicului.ro