Studiu despre suprafețele unde rezistă cel mai mult coronavirusul
Oamenii de știință au concluzionat într-un studiu publicat în Revista de Medicină din New England în data de 17 martie 2020 și finanțat de Institutele Naționale de Sănătate SUA că virusul Covid-19 poate supraviețui un timp îndelungat pe suprafețe din plastic și oțel inoxidabil, putând persista în aerosoli (suspensia de mici particule sau picături din aer) până la 3 ore. În esență, cercetarea relevă faptul că stabilitatea coronavirusului este similară a celei SARS-CoV-1 (a cauzat epidemia cu sindromul respirator sever acut în anul 2002) condițiile experimentale testate. Mai exact, oamenii de știință au comparat durata de viață a noului coronavirus cu cea a virusului SARS într-o încăpere cu 21 grade Celsius la umiditate 40%.
- Rezistă până la 72 de ore pe oțel inoxidabil și plastic
- Rezistă până la 4 ore pe cupru
- Rezistă până la 24 de ore pe carton
- În aerosoli rămâne viabil timp de 3 ore
Studiul indică faptul că transmiterea virusului poate avea loc prin aerosoli și materiale, deoarece poate rămâne viabil și infecțios în aerosoli mai multe ore și pe suprafețe mai multe zile. Un singur tușit poate produce până la 3000 de picături; acestea pot ajunge pe alte persoane, îmbrăcăminte și suprafețe din jurul lor, dar unele particule mai mici pot rămâne în aer. Există dovezi că virusul se proliferează un timp îndelungat și în materiile fecale.
Concluziile acestea le susțin pe cele asociate SARS-CoV-1, în care formele de transmitere erau asociate cu proliferarea în stabilimente spitalicești și în evenimente cu multe persoane, în care se declanșează zeci sau chiar sute de noi cazuri. Un studiu publicat anterior (în luna februarie) în Revista de Infecție Spitalicească a relevat faptul că acest tip de virusuri pot supraviețuit pe suprafețe (inclusiv metal, sticlă sau plastic) până la 9 zile, dacă nu sunt dezinfectate. Virusul SARS reprezintă cea mai apropiată similitudine cu Covid-19.
Doctor Maria Van Kerkhove, epidemiolog de boli infecțioase în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a declarat că “după cum bine știți, acesta este un virus transmis prin picături și particule de lichid. Când acestea provin de la o pesoană infectată, pot parcurge o anumită distanță, iar când se depun, de exemplu, în unități medicale, este important ca personalul să ia măsuri de protecție suplimentare. Atunci când o procedură generatoare de aerosoli sau o activitate apare într-o instituție medicală, crește riscul ca aceste particule să persiste în aer mai mult.”
Al doilea studiu despre suprafețele unde rezistă cel mai mult coronavirusul
Coronavirusul poate supraviețui cel mai mult pe plastic și oțel inoxidabil, unde rezistă până la 3 zile, conform lui Vincent Munster și o echipă din cadrul laboratorului de virologie al Institutelor Naționale de Sănătate din Hamilton, Montana. Această concluzie sugerează că echipamentul medical este un posibil vector de transmitere, la fel ca și suporții de susținere din metrou. Nu există însă dovezi clare că virusul se răspândește în mod real prin atingerea obiectelor contaminate. Microbiologul Marilyn Roberts din cadrul Școlii de Sănătate Publică a Universității din Washington spune că “nu știm dacă poți contracta Covid-19 de pe suprafețe contaminate sau obiecte în acest moment.” Medicii care testează pacienții știu că virusul este prezent în cantități mari în tractul respirator superior al oamenilor, crescând șansele să se răspândească prin tuse sau strănut, împrăștiind mici particule și aerosoli în aer și pe diverse suprafețe. Microbiologul Vincent Munster spune că “stabilitatea virusului în aer și pe suprafețe poate afecta direct transmiterea virusului, deoarece particulele virale trebuie să rămână viabile suficient de mult după ce au fost exprimate de gazdă pentru a fi preluate de o nouă gazdă.“
Echipa de cercetare susține că acest mod de transmitere pe cale aeriană explică rapiditatea cazurilor noi care au apărut în Boston, unde mai mult de 70 de persoane se consideră că au fost infectate în cadrul unei conferințe medicale. Oamenii de știință au analizat durata pentru care virusul a persistat pe diferite materiale și cum s-a comportat în aerul camerei. După ce au așteptat câteva ore sau zile, au șters suprafețele respective și au verificat dacă mai pot infecta celule într-un Vas Petri (recipient de cultură). Materialele preferate de virus au fost oțelul inoxidabil și plasticul, de unde au putut fi colectați germeni după 3 zile și se crede că ar fi putut supraviețui și mai mult. Cuprul a fost cel mai puțin preferat, dispărând după câteva ore, iar în aerul interior al unei încăperi a supraviețuit pentru aproximativ 3 ore.
Sunt necesare studii epidemiologice detaliate pentru a descoperi exact modul în care virusul se răspândește, însă noile concluzii de laborator indică faptul că poate să se agațe de cutii de carton sau de huse din plastic ale telefoanelor mobile.
Pentru unele virusuri, precum cel gripal, atingerea unei suprafețe poate genera milioane de particule virale în doar câteva secunde. Există studii au demonstrat că oamenii își ating fețele de peste 20 de ori în fiecare oră. Se pare că nici temperatura extrem de scăzută și nici cea ridicată nu modifică gradul de transmitere al coronavirusului. Durata de viață a unui virus pe o suprafață depinde de o mulțime de factori, inclusiv temperatura înconjurătoare, umiditate și top de suprafață “știm că virusurile au șanse mari să supraviețuiască câteva ore până la câteva zile în condițiile la care sunt expuse coletele, inclusiv în schimbările de temperatură și umiditate” atrage atenția epidemiologul Rachel Graham cu privire la posibilitatea extrem de scăzută de a contracta virusul de pe un colet primit, concluzie în acord cu cea emisă de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
Surse:https://edition.cnn.com,www.technologyreview.com,www.businessinsider.com/
Urmareste-ne pe Google News
