Gripa de vară: simptome și tratament

Ce este gripa de vară

Gripa de vară se referă la un tip de boală asemănătoare gripei care apare în timpul lunilor calde, cauzată de obicei de alți viruși decât virusul gripal, cum ar fi enterovirusurile. Spre deosebire de gripa tradițională, care este cauzată de virusul gripal și este cel mai frecvent întâlnită toamna și iarna, gripa de vară este de obicei mai puțin severă și cauzată de alți agenți patogeni. 

Cum apare gripa de vară

Gripa de vară se aseamănă mult cu gripa tradițională, cu simptome care seamănă cu cele ale gripei, dar este cauzată de obicei de virusuri diferite, cum ar fi enterovirusurile sau rinovirusurile. Ea apare adesea în timpul lunilor mai calde, datorită circulației acestor virusuri, care se dezvoltă în condiții de căldură și umiditate. Iată cum se dezvoltă și de ce apare:

1. Cauze:

Enterovirusuri: Spre deosebire de gripa de iarnă, care este cauzată în principal de virusurile gripale, gripa de vară este adesea cauzată de enterovirusuri. Aceste virusuri ating vârful în timpul verii și la începutul toamnei și pot infecta sistemele gastrointestinal și respirator, ducând la simptome asemănătoare gripei.

Rinovirusuri: Cunoscuți în mod obișnuit ca fiind virusurile care provoacă răcelile, rinovirusurile pot provoca, de asemenea, simptome asemănătoare gripei în timpul verii.

Adenovirusuri: Acești viruși, care pot provoca infecții respiratorii, duc uneori la boli asemănătoare gripei de vară, în special în medii comune, cum ar fi taberele de vară.

2. Cum se transmite:

a) Contactul de la persoană la persoană: Virusurile care cauzează gripa de vară se răspândesc prin intermediul picăturilor respiratorii, care sunt expulzate atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. Te poți infecta inhalând aceste picături sau atingând suprafețe contaminate și apoi atingându-ți fața.

b) Suprafețe contaminate: Virușii pot rămâne pe suprafețe precum mânerele ușilor, balustradele sau echipamentele de piscină, de unde pot fi luați de cineva care atinge suprafața și apoi își atinge nasul, gura sau ochii.

c) Surse de apă: În unele cazuri, virușii se pot răspândi în surse comune de apă, cum ar fi piscinele, dacă nu se asigură o igienă corespunzătoare. Enterovirusurile, de exemplu, sunt rezistente și pot supraviețui în apă, ceea ce crește riscul în piscinele aglomerate în timpul verii.

d) Declanșatori de mediu

Condiții calde și umede: Enterovirusurile, care sunt adesea responsabile de gripa de vară, se dezvoltă la temperaturi ridicate. Activitățile de vară, precum înotul sau călătoriile, expun oamenii la medii în care acești viruși circulă mai ușor.

Interacțiune socială crescută: Vacanțele de vară, călătoriile, festivalurile și taberele creează mai multe oportunități pentru oameni de a se aduna în contact strâns, ceea ce facilitează răspândirea virușilor.

e) Calendarul sezonier

În timpul verii și la începutul toamnei: Spre deosebire de gripa tradițională, care de obicei atinge apogeul în timpul lunilor reci, gripa de vară apare în timpul lunilor mai calde (de la sfârșitul primăverii până la începutul toamnei). Acest lucru se datorează faptului că virusurile responsabile de ea, cum ar fi enterovirusurile și rinovirusurile, sunt mai active în condiții mai calde.

f) De ce pare să „apară” vara

Activitatea virală se schimbă: Gripa cauzată de virusurile gripale atinge de obicei vârful iarna, deoarece aceste virusuri supraviețuiesc mai bine în aerul mai rece și mai uscat. În schimb, enterovirusurile și rinovirusurile prosperă în medii calde și umede, ceea ce face ca vara să fie momentul perfect pentru răspândirea lor.

Oamenii petrec mai mult timp în aer liber: Activitățile de vară, cum ar fi călătoriile, participarea la tabere și petrecerea timpului în zone aglomerate, cum ar fi plajele și festivalurile, sporesc contactul uman apropiat, care contribuie la răspândirea acestor virusuri.

Imunitate redusă: Se crede că în timpul verii, oamenii sunt mai puțin vigilenți cu privire la prevenirea gripei, deoarece asociază gripa cu lunile mai reci. Acest lucru poate duce la o expunere crescută și la un risc mai mare de a contracta gripa de vară.

Simptomele care anunță gripa de vară

Așa cum am menționat mai sus, gripa de vară se prezintă cu simptome similare celor ale gripei tradiționale, dar de obicei acestea sunt mai blânde.

• Febra: Adesea ușoară până la moderată, dar poate varia în funcție de răspunsul imunitar al individului.
• Oboseală: Senzație generală de oboseală și energie scăzută, care poate dura câteva zile.
• Durere în gât: Disconfort sau durere în gât, care poate face înghițirea dureroasă.
• Nas care curge sau înfundat: Congestie nazală sau secreție nazală crescută, asemănătoare unei răceli obișnuite.
• Tuse: Tuse persistentă, care poate fi uscată sau productivă (cu mucus).
• Dureri corporale: Durere musculară sau disconfort, adesea generalizate la nivelul întregului corp.
• Dureri de cap: Dureri de cap ușoare până la moderate, care pot fi exacerbate de deshidratare sau oboseală.
• Frisoane: Unele persoane pot prezenta frisoane, în special atunci când este prezentă febra.
• Simptome gastrointestinale (mai puțin frecvente): Greața, vărsăturile sau diareea pot apărea, în special în cazul infecțiilor enterovirale. Acest lucru poate fi mai pronunțat la copiii mai mici.
• Pierderea apetitului: Reducerea dorinței de a mânca, care însoțește adesea alte simptome precum greața.

Cum previi gripa de vară la adulți și copii

Prevenirea gripei de vară implică o combinație de bune practici de igienă, alegeri privind stilul de viață și conștientizarea modului în care virușii se răspândesc în timpul lunilor calde. Printre cele mai comune strategii pentru a reduce riscul se numără:

1. Practică o bună igienă

Spălarea mâinilor: spală-te regulat pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, în special după ce te afli în locuri publice sau atingi suprafețe potențial contaminate.

Folosește dezinfectant pentru mâini: Atunci când apa și săpunul nu sunt disponibile, folosește un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool care conține cel puțin 60% alcool.

Evitați să-ți atingi fața: Reduce la minimum atingerea ochilor, nasului și gurii, deoarece aceasta este o modalitate obișnuită de pătrundere a virușilor în organism.

2. Menține un mediu curat

Dezinfectează suprafețele comune: Curăță și dezinfectează în mod regulat suprafețele ușor de atins, cum ar fi mânerele ușilor, întrerupătoarele și dispozitivele mobile.

Spații publice: Fii precaută în locurile publice precum piscinele, sălile de sport și mijloacele de transport în comun, unde riscul de transmitere este mai mare.

3. Rămâi hidratată și mănâncă bine

Hidratare: Bea multe lichide pentru a menține hidratarea, care ajută la susținerea sistemului imunitar.

Dieta echilibrată: Consumă o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe pentru a-ți susține sănătatea sistemului imunitar.

4. Odihnește-te corespunzător

Dormi 7-9 ore pe noapte pentru a-ți menține sistemul imunitar funcționând optim.

5. Limitează contactul apropiat

Încearcă să limitezi expunerea la locurile aglomerate, în special în timpul focarelor sau atunci când sunt raportate boli asemănătoare gripei și stai departe de persoanele bolnave.

6. Vaccinarea

Deși nu există un vaccin specific pentru gripa de vară, menținerea la zi a vaccinului împotriva gripei sezoniere te poate ajuta să reduci riscul de infecții gripale, care pot apărea odată cu gripa de vară.

Vaccinuri pentru alte boli: Asigură-te că ești vaccinată împotriva altor boli care pot provoca simptome similare, cum ar fi COVID-19. 

7. Practică igiena respiratorie

Folosește un șervețel sau cotul pentru a-ți acoperi gura și nasul atunci când tușești sau strănuți și aruncă imediat șervețelele.

9. Evită înotul în apă contaminată

Dacă înoți în piscine sau lacuri, asigură-te că apa este curată și bine întreținută, deoarece virușii se pot răspândi în apa contaminată.

10. Călătorește cu înțelepciune

Atunci când călătorești, în special în spații aglomerate sau închise, fii foarte atentă la practicile de igienă.

Cum tratezi gripa de vară la adulți și copii 

1. Odihnă și hidratare

Permite corpului să se refacă dormind suficient și făcând pauze pe parcursul zilei.

Bea multe lichide, cum ar fi apă, ceaiuri din plante, supe clare și soluții electrolitice. Menținerea hidratării ajută la prevenirea deshidratării și susține sistemul imunitar.

2. Ameliorarea simptomelor

Analgezice: Ibuprofenul sau paracetamolul pot ajuta la reducerea febrei și la ameliorarea durerilor corporale.

Antihistaminice: Pentru congestia nazală și curgerea nasului, antihistaminicele pot ajuta la reducerea simptomelor.

Medicamente pentru tuse: Expectorantele pot ajuta la îndepărtarea mucusului, în timp ce antitusivele pot ajuta în cazul tusei uscate.

Pastiluțe pentru gât: Sugerea pastilelor pentru gât poate calma durerea în gât. Gargara cu apă caldă sărată poate ajuta și ea la reducerea durerii și inflamației gâtului.

3. Umidificatoarele și inhalarea aburului

Adăugarea umidității în aer poate ajuta la ameliorarea congestiei nazale și la calmarea durerii în gât.

De asemenea, inhalarea aburului dintr-un bol cu apă fierbinte sau dintr-un duș fierbinte poate ajuta la curățarea căilor nazale.

4. Mănâncă alimente ușoare și nutritive

Consumă alimente ușoare, ușor digerabile, cum ar fi supe, ciorbe și fructe. Alimentele bogate în vitamine și minerale te pot ajuta să-ți susții sistemul imunitar.

Supraveghează simptomele și evoluția lor. Dacă simptomele se agravează sau persistă mai mult de o săptămână sau dacă prezenți simptome severe precum dificultăți de respirație, dureri în piept sau febră ridicată, solicită asistență medicală.