De câte tipuri este imunitatea?
Pentru a înțelege mai bine ce presupune acțiunea sistemului imunitar, trebuie să știm că există:
- O imunitate înnăscută- Este imunitatea cu care ne naștem și care cuprinde „barierele” existente în interiorul și în exteriorul corpului nostru (ce țin la distanță agenții dăunători), precum: pielea, epiteliul gastric, intestinal, respirator, genito-urinar, acizii gastrici, enzimele din uleiurile pielii și din lacrimi, mucusul, peptide antimicrobiene (cu rol de a acționa împotriva bacteriilor Gram pozitive și Gram negative) și proteine, componente celulare (celule precum neutrofile- un tip de celule albe, macrofage- se hrănesc cu microorganismele dăunătoare, celule dentritice, celule limfoide). Imunitatea înnăscută reprezintă, potrivit specialiștilor „prima linie” în apărarea organismului
- O imunitate dobândită- Favorizează recunoașterea și procesarea amenințărilor pentru organism, iar în urma acestor demersuri se vor crea anticorpi specifici. În condițiile în care anticorpii vor neutraliza „amenințările”, sistemul imunitar le va recunoaște pe viitor, putând să le răspundă din ce în ce mai eficient.
Anumite virusuri - cauze pentru răcelile de vară la copii
Medicii pediatri vin cu următorul avertisment: dacă răcelile de toamnă, de iarnă și de primăvară ale copiilor sunt determinate mai ales de rinovirusuri (care supraviețuiesc în special în perioada septembrie- începutul lunii mai), odată cu anotimpul cald intervin cu precădere enterovirusurile.
Explicația pentru care copiii noștri sunt expuși enterovirusurilor ce duc inclusiv la declanșarea răcelilor vara este următoarea: spre deosebire de adulți, al căror sistem imunitar a fost deja supus la o mare parte dintre aceste virusuri, copiii și adolescenții sunt mai vulnerabili în fața lor, în condițiile în care nu dispun încă de anticorpii necesari.
În același timp, medicii spun că enterovirusurile ce provoacă simptome respiratorii rezistă mai mult decât alte virusuri, dar este necesar mai mult timp pentru a ne da seama dacă micuții noștri se confruntă cu o infecție provocată de ele sau nu.
Enterovirusurile se răspândesc ușor prin particulele infectate generate de strănut sau de tuse, ce sunt prezente în aer sau pe suprafețe. În aceste condiții, copilul poate să inspire picăturile sau să atingă suprafețele contaminate și apoi să ducă mâna la ochi, la gură sau la nas.
Dacă un copil răcește din cauza unui enterovirus, va avea simptome ușoare sau moderate, ce trec în câteva zile. Printre ele se numără:
- Congestie nazală
- Dureri musculare, articulare sau de membre (mai ales de picioare)
- Dureri în gât
- Strănut
- Tuse
- Dureri de cap
Alături de aceste simptome, răcelile generate de enterovirusuri pot fi acompaniate și de alte manifestări dezagreabile, specifice infecțiilor virale: simptome gastrointestinale (diaree, greață, vărsături).
În unele situații, copilul poate să se confrunte cu dificultăți la înghițire, cu erupții cutanate roșiatice pe suprafețe mari ale corpului.
În condițiile în care aceste simptome sunt similare altor afecțiuni, este recomandat să ajungi cât mai rapid la un medic, întrucât numai acesta va vedea dacă este vorba într-adevăr despre o infecție generată de un enterovirus sau despre o altă problemă.
Tratamentul va fi în funcție de severitatea bolii și nu se va baza pe antibiotice (este vorba despre o infecție virală), ci doar pe anumite medicamente care să contribuie la îmbunătățirea stării copilului (cum ar fi de exemplu, medicamente pe bază de paracetamol sau de Ibuprofen) și pe cât mai multă odihnă.
Răcelile de vară la copii- când te adresezi medicului
În funcție de vârsta copilului, te vei adresa medicului pediatru dacă vei sesiza următoarele manifestări:
- Febra- Indiferent de vârsta pe care o are copilul te vei adresa urgent medicului dacă acesta are în mod repetat temperatură mare (39-40 de grade) sau dacă febra durează mai mult de 3 zile (la un copil de 2 ani sau mai mare). În situația în care este vorba despre un copil mai mic de 2 ani, orice febră ce durează mai mult de 24 de ore este un semnal de alarmă. Pentru bebelușii sub vârsta de 3 luni, vei solicita ajutor medical dacă este vorba despre o temperatură de 38 sau mai mare
- Dureri de cap persistente, ce nu se ameliorează nici după administrarea de medicamente analgezice
- Dificultăți în respirație (însoțite sau nu de dureri în piept)
- Dificultăți la înghițire
- Dureri persistente de ureche
- Stări de confuzie
- Ochi roșii, inflamați
- Rigiditate și dificultăți în mișcare
- Ochi și piele în nuanțe de gălbui
Cum stimulezi imunitatea copilului vara
Copilul tău va fi mai puțin expus riscului de a contacta infecții virale respiratorii vara și se va bucura de un plus de energie dacă vei lua și următoarele măsuri:
Îi vei oferi o dietă echilibrată
Pentru un sistem imunitar solid pe tot parcursul anului, nu numai vara, copilul are nevoie de o dietă variată, în care să se regăsească vitamine și minerale cu rol în funcționarea corectă a imunității. Iată câteva exemple în acest sens:
- Alimente bogate în vitamina C- Studiile efectuate de-a lungul timpului au ajuns la concluzia că vitamina C susține celulele sistemului imunitar, fiind benefică atât pentru imunitatea înnăscută, cât și pentru cea dobândită. Unul dintre rolurile esențiale ale vitaminei este acumularea ei în celulele fagocite, printre care și neutrofilele (celule responsabile și cu rezistența antibacteriană), fiind implicată în activarea fagocitozei (prin care în final se distrug agenții patogeni). Printre cele mai indicate alimente sursă de vitamina C se numără: citricele, kiwi, legume cu frunze verzi, ardeiul gras, căpșunele, papaya etc.
- Alimente care conțin vitamina D- Este una dintre vitaminele vitale pentru funcționarea sistemului imunitar, având capacitatea de a stimula atât răspunsul imunitar înnăscut, cât și pe cel adaptativ. Un deficit de vitamina D este asociat cu o predispoziție mai mare spre afecțiuni autoimune și spre predispoziția la răceli și la diferite tipuri de infecții. Alimentele care o conțin sunt: peștele, lactatele, ouăle, ciupercile, alimente fortificate (sucuri naturale, lapte, cereale)
- Alimente care conțin vitamina A- Vitamina aceasta este valoroasă pentru sistemul imunitar întrucât are proprietăți antioxidante, eliminând radicalii liberi și reducând riscul de îmbolnăvire. Printre alimentele cu vitamina A se află: morcovii, cartofii dulci, dovleacul, caisele, ficatul, ouăle etc.
- Alimente ce sunt sursă de vitamina E- Vitamina E este utilă pentru sistemul imunitar tot grație capacității sale antioxidante. Astfel de alimente sunt: semințele de floarea-soarelui, nuci, migdalele, uleiuri vegetale, spanac, broccoli etc.
- Alimente ce conțin zinc- Zincul este unul dintre mineralele vitale în funcționarea normală a sistemului imunitar, iar studiile au arătat că este cel de care depind dezvoltarea și funcționarea celulelor ce mediază imunitatea înnăscută, neutrofilele, dar și celulele Natural Killer (limfocite ce fac parte din sistemul imunitar înnăscut, intervenind asupra virusurilor și celulelor tumorale). Alimente cu zinc pe care le poți introduce în meniul copilului sunt: carnea de pui, ciupercile, salata Kale, năutul, lintea, semințele de dovleac etc.
- Alimente cu seleniu- Mineralul este cel care, așa cum au evidențiat și studiile, are capacități antioxidante și interferează cu stresul oxidativ, diminuând astfel din impactul negativ al acestuia asupra sistemului imunitar și diminuând inflamația. Seleniul se poate regăsi în alimente cum ar fi: pește (ton, sardine), nuci braziliene, carnea de vită, carnea de porc, ciuperci etc.
Ai grijă de microflora intestinală a copilului
Microflora intestinală este formată dintr-o colecție de bacterii „bune”, care ne protejează tractul digestiv, ne ajută să digerăm hrana și ne apară împotriva microorganismelor dăunătoare. În schimb, în cazul unui dezechilibru al ei, tot organismul va avea de suferit (se va ajunge, de exemplu, la tulburări gastrointestinale severe, la malnutriție etc.), inclusiv sistemul imunitar.
De aceea, pentru ca micuțul tău să beneficieze de o imunitate capabilă să-l apere nu numai de răcelile de vară, ci și de alte îmbolnăviri, are nevoie de o microfloră intestinală sănătoasă. În acest scop, vei acționa în felul următor:
- Dacă este vorba despre un bebeluș, mizează pe alăptare- Laptele matern conține oligozaharide (constituie prebiotice speciale, cea mai cunoscută fiind fucozil-lactoza, despre care s-a constatat că nu este utilă doar pentru sănătatea microflorei intestinale, ci și pentru prevenirea apariției alergiilor, pentru dezvoltarea creierului și pentru combaterea bolilor infecțioase) și imunoglobuline (produse de către organism după expunerea la un agent patogen)
- În cazul în care pediatrul îți indică, oferă-i copilului suplimente alimentare ce conțin lactobacillus sau bifidobacterii, ajutându-l să-și păstreze o floră intestinală sănătoasă
- Vei introduce în meniul copilului nu numai alimente cu probiotice (precum iaurtul, chefirul, varza murată etc.), ci și cu prebiotice (reprezintă fibre descompuse de bacteriile „bune” din microflora intestinală, stimulând supraviețuirea acestor bacterii bune. Printre alimentele cu prebiotice se numără: sparanghelul, bananele verzi, ceapa, prazul etc.)
Asigură-te că micuțul are parte de suficientă odihnă
Pentru o imunitate solidă, copilul are nevoie și de suficient somn (de la 14-12 ore necesare pentru copiii mici, până la 8-9 ore pentru cei mai mari). Studiile au demonstrat următorul fapt: somnul influențează imunitatea înnăscută și pe cea dobândită. Stimularea sistemului imunitar de răspunsuri inflamatoare poate să inducă atât o creștere a intensității somnului, a duratei, cât și o afectare a acestuia. Somnul prelungit în timpul unei infecții este văzut ca o promovare mai bună a capacității de apărare a organismului, iar cu cât somnul este mai bun, cu cât va exista un risc mai redus de îmbolnăviri, îmbunătățindu-se acțiunea în fața unei infecții.
Ține-ți copilul cât mai departe de stres
Întrucât sistemul de apărare al organismului copiilor funcționează la fel ca acela al adulților, în sensul în care expunerea la stres duce la creșterea producției de cortizol și de adrenalină, iar în acele momente capacitatea de acțiune a imunității scade, este esențial ca aceștia să fie cât mai puțini supuși factorilor de stres.
De altfel, studiile au arătat că odată ce stresul acut este resimțit, în corp va crește nivelul de citokine proinflamatorii, ducând la inflamații sistemice. Acestea sunt însă diferite de cele pe termen scurt, care constituie un răspuns necesar pentru eliminarea agenților patogeni și pentru inițierea proceselor de vindecare.
Implică-ți copilului în activități fizice variate
Un studiu publicat online în primăvara acestui an a adus în prim-plan următorul aspect: pe termen scurt, exercițiile fizice ajută sistemul imunitar să contracareze agenții patogeni, diminuând riscul de infecții.
De aceea, se recomandă ca indiferent de vârstă să avem parte de activități fizice regulate, moderate, astfel încât să ajungem la aproximativ 150 de minute pe săptămână. În aceste condiții, profită de vară, de momentele libere și stimulează-ți copilul să stea cât mai mult afară, să facă mișcare în aer liber. Efectele asupra sistemului imunitar vor fi cu atât mai bune, spun specialiștii, cu cât mișcarea va fi îmbinată cu nutriția echilibrată și cu suficient somn.
Apelează și la suplimente alimentare
Medicii pediatri insistă asupra următorului lucru: în vederea consolidării sistemului imunitar al copilului, este esențial ca acesta să dobândească nutrienți valoroși prin intermediul alimentației. Cu toate acestea, se recomandă, în anumite situații, să se recurgă și la suplimente alimentare ce conțin vitamine și minerale necesare pentru funcționarea corectă a imunității. Printre motivele ce duc la necesitatea administrării suplimentelor la copii se numără:
- Copilul nu consumă regulat alimente naturale, bogate în nutrienți, ci mai degrabă alimente procesate
- Este vorba despre un mic „mofturos”, care este foarte „selectiv” în ceea ce privește mâncarea și nu mănâncă suficient
- Copilul urmează o dietă vegetariană, vegană sau restrictivă (întrucât suferă de anumite afecțiuni)
- Copilul suferă de o afecțiune cronică (precum astmul sau boli inflamatorii digestive) și se află sub tratament cu medicamente ce pot afecta negativ absorbția nutrienților
Nu uita că trebuie neapărat să discuți cu medicul în situația în care vrei să-i dai copilului un supliment alimentar pentru imunitate, în condițiile în care copilul ia deja anumite suplimente sau dacă se află sub un tratament, întrucât se poate ajunge la interacțiuni nedorite. Numai pediatrul va decide ce fel de supliment este cel mai adecvat copilului, sub ce formă va fi administrat și pentru ce perioadă.
Un supliment alimentar ce conține unul dintre nutrienții esențiali pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar al copilului tău este și Vitoral D Spray Oral pentru Copii. Vitamina D este vestită pentru efectele sale asupra imunității, cum ar fi:
- Influențează pozitiv activitatea celulelor T (Odată ce în organism pătrund agenți patogeni, acestea au capacitatea de a-i recunoaște și de a-i distruge)
- Favorizează acțiunea antiinflamatoare din organism și îl stimulează să dea un răspuns corect în fața „agresorilor”
- Grație vitaminei D se va constitui o enzimă specială, ce va activa răspunsul spontan al organismului la noi agenți patogeni, stimulând monocitele și neutrofilele (Fac parte dintre celulele albe din sânge, înghițind și eliminând microorganismele dăunătoare)
Spray-ul este disponibil în cadrul magazinului online lifestyle.store.ro, îi oferă copilului vitamina D3 (recomandată întrucât este similară celei produse de organism în mod natural, datorită expunerii la lumina soarelui) și îl ajută pe tot parcursul dezvoltării sale, sprijind absorbția corectă a calciului pentru oase puternice și dinți sănătoși.
Pentru că are un gust irezistibil de căpșune, produsul este pe gustul „piticilor”, dar și a copiilor mai măricei, fiind numai bun să fie utilizat și pentru cei care au diferite probleme de sănătate (cum ar fi diabet, boala Celiacă etc.) sau care urmează o dietă vegetariană întrucât nu conține gluten, coloranți artificiali, sare, lactoză, grăsimi, drojdie.
Administrarea acestui supliment alimentar se va face fără probleme, în condițiile în care este posibil să fie aplicat direct în gurița copilului (pentru bebelușii de până la 1 an: 1 puf pe zi sau la recomandarea medicului, pentru copiii de 1-5 ani: 2 pufuri pe zi sau la recomandarea medicului).
Surse: sciencedaily.com, health.clevelandclinic.org, newsinhealth.nih.gov, urmc.rochester.edu
Surse foto: istockphoto.com, pexels.com