Ce înțelegem prin alergie
Alergia este o reacție de hipersensibilitate dobândită a organismului, la contactul fie cu anumite substanțe alergene, care în mod normal sunt inofensive, fie cu un produs medicamentos sau cu o anumită bacterie.
În caz de alergie, pot fi întâlnite diverse reacții ale organismului, dar cele mai frecvente reacții alergice se produc la nivelul pielii, al mucoaselor și al căilor respiratorii.
Care sunt cauzele ce conduc la apariția alergiei la copil
Cele mai frecvente cauze care provoacă alergiile la copil sunt:
• polenul
• sporii de mucegai
• părul de pisică sau de câine
• gândacii de bucătărie
• acarienii (care se adăpostesc în covoare, perne, saltele etc.)
• unele alimente: ouă, lapte (mai exact proteinele din lapte de vacă sau de soia), pește, fructe de mare, ciocolata, drojdie, nucile, arahidele, căpșunele, fructele de pădure, portocala, mărul, kiwi, roșiile, țelina
• înțepăturile de insecte (albine, viespi, păianjeni)
• veninul provocat de mușcăturile unor animale (șerpi sau vipere)
• medicamente (ca de exemplu penicilina)
• unele vaccinuri (de exemplu, vaccinul antitetanic, vaccinul împotriva tusei convulsive, vaccinul împotriva pneumoniei pneumococice)
• produse cosmetice și detergenți (cu conținut de clor, sodă caustică sau fosfați), folosite pentru igiena copilului sau a casei.
Opinia specialistuluiDoamna Doctor Cătălina Bicoi, medic specialist obstetrică-ginecologie, competență în ecografie, laparoscopie ginecologică, histeroscopie și colposcopie atât în cadrul Spitalului Clinic Municipal Timișoara (Maternitatea Odobescu), cât și în cadrul clinicii Sofiamed (Milimed), telefon contact 0724.38.93.28, contact prin e-mail catalina_gyn@yahoo.com, catalina@sofiamed.ro, ne-a oferit următoarele informații:
„Alergia este o reacție anormală a sistemului imun în contact cu diferite substanțe, numite alergeni. Alergia reprezintă o problemă de sănătate publică cu o incidență tot mai mare la nivel mondial. |
Având în vedere aceste ultim aspect, alergiile pot fi grupate astfel:
Alergii alimentare
Acestea apar la ingerarea unui numit aliment sau aditiv alimentar, ca reacție la o proteină ce poate fi prezentă în aliment sau în aditivul alimentar respectiv.
Așa cum s-a precizat anterior, există numeroase alimente susceptibile să declanșeze o alergie la copil.
Alergiile alimentare pot apărea la orice vârstă, dar în general sunt prezente la vârste mai fragede, când sistemul imunitar și cel digestiv sunt în formare, deci sunt mai sensibile la apariția alergiei.
De asemenea, trebuie să știm că unele alergii alimentare se atenuează odată cu trecerea timpului.
Alergia medicamentoasă
Se declanșează atunci când sistemul imunitar reacționează asupra unui medicament pe care îl consideră, în mod greșit, agent patogen.
Printre cele mai frecvente forme de alergie medicamentoasă se numără alergia la penicilină și la sulfamide.
Alergia la praf
Poate apărea ca reacție a organismului la acarienii din praful de casă, ale căror resturi se amestecă cu praful din încăperi și sunt ușor aeropurtați.
În același timp, poate fi vorba și de apariția unei forme de rinită alergică sezonieră (cunoscută și sub denumirea de „febra fânului"), ce se declanșează din cauza unor factori de mediu, precum polenul arborilor și plantelor.
Alergiile ce apar după venirea în contact cu un alergen pe cale injectabilă
După cum s-a menționat mai sus, copilul poate veni în contact cu alergenul și prin intermediul unor vaccinuri sau tratamente injectabile cu substanțe precum penicilina sau sulfamidele.
Cele mai frecvente tipuri de alergii întâlnite la copil și cum se manifestă acestea
Dermatita atopică
Cunoscută și sub numele de „eczemă", este o afecțiune a pielii foarte des întâlnită la copii. S-a estimat că între 8,7 și 18% dintre copii pot fi afectați, la un moment dat, de dermatita atopică.
Nu se știu exact cauzele care ar putea să o declanșeze, dar s-a constatat că micuții care au în familie persoane care suferă de diverse forme de alergie sunt mai predispuși la a face dermatită.
Experții spun că aceasta nu este o alergie în sine, dar alergenii sunt cei care îi grăbesc apariția. Printre aceștia putem include:
• polenul
• praful
• părul/puful de la animale
• anumite săpunuri sau detergenți
• anumite materiale (ca de exemplu lâna sau materiale aspre)
• diverse cosmetice (creme, loțiuni, șervețele umede etc.)
• fumul de țigară
• unele alimente (depinde de copil, dar în genere ouăle, laptele, soia, nucile sau arahidele pot declanșa reacții alergice cutanate)
Totodată, s-au mai identificat și alți factori ce ar putea contribui la apariția dermatitei atopice la copil: o piele ce are tendința să se usuce, un aer prea uscat, emoțiile puternice sau transpirația în exces.
De obicei, simptomele dermatitei apar în primele luni de viață ale copilului (între 2 și 6 luni) și cam până la împlinirea vârstei de 5 ani.
Când copilul este mai mic, semnele dermatitei sunt următoarele: piele înroșită și aspră, cu pete circulare, ușor ieșite în afară, cu cruste (sau cu aspect de „solzi"), mai întâi la nivelul capului și pe genunchi, glezne și coate. Ele produc mâncărimi și se pot întinde pe tot corpul.
Pe măsură ce copilul crește, aceste pete devin mai aspre, iar pielea se usucă și mai tare.
Ca tratament, medicii pot recomanda:
• tot felul de unguente (pe bază de corticosteroizi sau fără aceștia) și creme de protecție
• antihistaminice (pentru diminuarea mâncărimilor)
• în unele cazuri, pot fi prescrise antibiotice, fie pe cale orală, fie tot sub formă de unguente (pentru prevenirea sau tratarea unor infecții, ce pot apărea în unele cazuri de dermatită).
Astmul bronșic
Este o afecțiune respiratorie ce se manifestă prin episoade în cursul cărora căile aeriene se îngustează.
În cazul copiilor, astmul implică o reacție anormală a căilor aeriene la diverși stimuli. Printre aceștia putem include: fumul (inclusiv cel de țigară), schimbările bruște de vreme, unele infecții respiratorii (precum gripa sau pneumonia), râsul, plânsul sau cântatul, unele exerciții fizice, anumite medicamente (de exemplu aspirina, antiinflamatoare nesteroidiene), refluxul gastro-esofagian, parfumuri sau arome, stresul și, nu în cele din urmă, alergeni precum anumite alimente, praful, polenul, acarienii, părul de animale.
În ceea ce privește astmul apărut ca urmare a venirii în contact cu diverși alergeni, acesta se numește astm bronșic alergic. De obicei, inflamația devine cronică, manifestându-se pe termen lung.
Specialiștii sunt de părere că se poate vorbi de astm la copil după 3 episoade de dificultăți respiratorii, apărute înainte de vârsta de 2 ani.
Simptomele astmului bronșic pot fi ușoare sau severe. Fie copiii sunt asimptomatici, fie au simptome severe zilnic sau, cel mai adesea, simptomele sunt situate undeva între aceste două extreme. Intervalul la care apar simptomele se pot schimba.
Cele mai comune simptome ale acestei afecțiuni sunt:
• tusea de tip sec, care poate dura chiar și câteva ore
• respirație întreruptă
• respirație șuierătoare
• senzația de oboseală la nivelul pieptului.
Odată primit diagnosticul, medicul va recomanda un tratament specific (care va include medicamente ce se iau pe cale orală și utilizarea de diverse dispozitive inhalatorii) și un stil de viață menite să trateze și să prevină crizele de astm.
Urticaria
Urticariile sunt afecțiuni alergice caracterizate prin modificări la nivelul tegumentului. Pot afecta orice regiune a corpului, inclusiv scalpul, buzele, palmele și tălpile.
Nu este o afecțiune greu de identificat, întrucât se manifestă astfel: vor apărea niște mici umflături, care vor produce niște leziuni de culoare roșie sau roz, cu margini bine delimitate și cu vârful plat. Acestea pot avea un diametru de 1 până la 5 cm și se pot uni, formând plăci întinse, care provoacă mâncărimi. Atât bubițele, cât și plăcile, își schimbă rapid forma, dispar și reapar în minute sau ore.
Uneori, cauzele ce declanșează urticaria sunt necunoscute. Printre cele mai frecvente pot fi următoarele:
• unele medicamente (la unii copii, aproape orice medicament le poate provoca urticarie)
• înțepături de insecte
• infecții virale
• expunere la frig, la căldură, la razele soarelui
• contactul cu animale (în special cu pisici)
• consumul unor alimente (ouă, pește. fructe, nuci, alune etc.)
• coloranți și conservanți alimentari
Evoluția acestei alergii este imprevizibilă la copii, depinzând de cauza ce a declanșat-o. De pildă, dacă apare din cauza unei infecții virale sau a unui medicament, ea va dispărea în câteva zile sau chiar în câteva ore. În alte cazuri însă, urticaria poate deveni cronică și poate dura câteva luni.
Din punct de vedere al tratamentului, numai medicul poate decide dacă sunt suficiente unele măsuri simple (precum evitarea unor medicamente, evitarea băilor fierbinți sau a lenjeriei prea strâmte, aplicarea unor comprese cu apă rece sau efectuarea de spălături locale pe plăci etc.) sau dacă este necesar și un tratament medicamentos (precum cel pe bază de antihistaminice sau de cortizonice, pentru diminuarea senzației de mâncărime și a roșeții).
Citește și: Urticaria la copii-cauze, simptome si tratament
Rinita alergică
Această formă de alergie la copil apare în primii ani de viață, fiind cauzată de reacții imunologice excesive în prezența unor alergeni. Ea se instalează la nivelul mucoasei nazale.
De obicei, în jurul vârstei de 2 ani, copiii sunt mai sensibili la diverși alergeni din interiorul casei (precum praful, părul de animale, gândacii, acarienii), în timp ce după vârsta de 4 ani pot fi mai sensibili la alergenii din exterior (precum polenul).
Pe măsură ce cresc, copiii pot avea simptome de rinită alergică ce par că s-au ameliorat, în contextul în care ei s-au obișnuit deja cu ele.
Iată care sunt simptomele rinitei alergice la copil:
• rinoree, congestie nazală
• secreții nazale apoase și deschise la culoare
• mâncărimi în zona nasului, a urechilor sau a ochilor
• respirație mai greoaie în timpul somnului, precum un sforăit ușor
• dureri în gât frecvente
• tuse
• dureri de cap
Tratamentul acestei afecțiuni poate fi împărțit în 3 categorii:
• încercarea de a evita cât mai mult alergenii
• diverse medicamente (de exemplu, antihistaminice sau cele bazate pe corticosteroizi)
• imunoterapie specifică unui anumit alergen (administrată subcutanat sau sub forma unor tablete sublinguale).
Tratamentele ce pot fi utilizate în tratarea alergiilor la copil
Așa cum am văzut mai sus, fiecare tip de afecțiune alergică necesită un tratament specific.
În general însă, medicii alergologi recomandă, în tratarea alergiilor la copil, atât tratamente medicamentoase, cât și unele naturiste.
Printre cele medicamentoase pot fi incluse cele bazate pe antihistaminice locale sau orale, care au drept scop atenuarea simptomelor. De asemenea, se poate recurge adesea și la tratament cortizonic sau la imunoterapie. În ceea ce o privește pe aceasta din urmă, prin intermediul ei se urmărește desensibilizarea copilului la un anumit alergen, dar aceasta se face cu prudență, în anumite condiții, în funcție de: tipul de alergen, vârsta și starea de sănătate a copilului. De asemenea, suplimentele cu vitamine şi minerale administrate regulat pot ajuta în prevenţia alergiilor, sau chiar în diminuarea simptomelor dacă acestea se instalează oricum.
Wellkid Baby and Infant sirop
Supliment alimentar pentru sugari şi copii între 3 luni-5 ani
Complex de vitamine, minerale, seminte de in si extract de malt (sursa de acizi omega 3).
In primii ani de viata necesarul nutritional al copiilor este mare pentru a putea face fata ritmului de dezvoltare si crestere al acestora. De aceea sunt importante: vitaminele A, D, B6, B12, C, E, fier, zinc, cupru. Wellkid contine toate aceste vitamine si minerale in doza corespunzatoare copilului tau. In plus contine extract de malt si seminte de in- surse importante de energie si acizi omega 3
Acizi omega 3 - contribuie la dezvoltarea normala a sistemului nervos, retinei si creste coeficientul de inteligenta a copiilor
Astfel, Wellkid ofera suportul nutritional necesar pentru o crestere normala fizica, motorie si intelectuala a puiului tau intr-un sirop delicios cu aroma naturala de portocala.
Tratamentele naturiste, precum cele pe bază de infuzii de plante (cum ar fi de trei-frați-pătați, coada-șoricelului, de urzică, de flori de levănțică sau de muguri de coacăze negre) pot fi eficiente mai ales în cazul copiilor mai măricei. Numai după consultul unui specialist, care va testa toleranța micuțului la fiecare plantă, se pot face asocieri de plante și astfel se va putea începe tratamentul propriu-zis.
Gemoterapia poate fi și ea de mare ajutor în tratarea diverselor afecțiuni alergice. Spre exemplu, la copiii mai mari de 3-4 ani, se poate încerca extractul din muguri de coacăz negru, în doza recomandată de specialist.
În același timp, și cărbunele medicinal poate fi util. Datorită proprietăților sale antitoxice, antispastice, absorbante, calmante și cicatrizante, poate fi folosit ca atare sau sub formă de comprimate.
Nu în ultimul rând, nu vă feriți să încercați și aromoterapia. De pildă, uleiul esențial de mentă, diluat în apă, poate fi aplicat local în cazul alergiilor la nivel cutanat (se umezește ușor zona afectată).
Citește și: Alergiile de primavara la copii-detalii complete
Voi mai știți și alte lucruri interesante legate de alergiile la copil?
Mulțumim doamnei doctor Cătălina Bicoi pentru informațiile oferite.
Surse:
www.cdt-babes.ro;www.emedicine.medscape.com; www.kidshealth.org;www.nationaleczema.org; www.romedic.ro; www.sfatulmedicului.ro; www.webmd.com