„Mami/tati, te joci cu mine?” este una din cele mai des auzite propoziții de către părinți. Copiii au nevoie de joacă și, dacă nu au frați sau surori mai mici sau mai mari, un prieten sau un partener de joacă constant, atunci părinților le revine sarcina să îi mai distreze din când în când pe copiii lor, implicându-se în jocurile acestora.
Doar că, la o vârstă, jocurile devin plictisitoare. Cu siguranță sunt unii părinți cărora le face plăcere să se joace cu copiii lor, să bată mingea, să facă puzzle-uri, dar sunt și foarte mulți adulți care preferă să stea liniștiți în timp ce copiii lor se joacă separat, fără a avea nevoie de un companion.
„Nu îmi place să mă joc cu copilul meu, mă plictisesc!”
Știe cel mai bine acest lucru un tată care își varsă frustrarea pe site-ul Reddit, susținând că este într-adevăr plictisit de jocurile copiilor.
„Îmi iubesc nespus fiul și sunt momente foarte plăcute pe care le petrecem împreună, dar și momente care mă epuizează din punct de vedere fizic și psihic. Până acum, nimic anormal, nu-i așa? Dar este un lucru care chiar mă deranjează.
Înainte să devin părinte mă așteptam ca, atunci când urma să mă joc cu copilul meu, să îmi placă la nebunie acest lucru, să mă distrez tot la cot cu el. Dar acum sunt doar plictisit. Încerc să par interesat de jocurile lui, dar sincer prefer să mă ridic de lângă el, să fac orice altceva.
M-am plictisit să mă joc cu mingea cu el, sau să ne jucăm cu mașinuțele, practic nimic nu mă atrage. Este normal așa ceva? Fiul meu are patru ani și are nevoie de un companion de joacă constant. Sper ca, pe măsură ce va crește, lucrurile să devină mai palpitante”, așa a sunat postarea bărbatului pe site-ul Reddit.
Desenele animate - sprijinul dezvoltării jocului părinte-copil
„Nici mie nu îmi place să mă joc cu copiii mei”
În urma postării, o mulțime de alți părinți au fost în asentimentul tatălui. Desigur au existat și voci care l-au criticat.
„Depinde de jocul în care mă implică copiii mei. Îmi plac jocurile cu cărți sau mai animate, în rest totul mă plictisește”, a scris un părinte în comentarii.
„Nu-mi plac jocurile de rol și nici cele cu păpuși Barbie, iar fiica mea mă pune să ne prefacem că suntem astronauți care prind extratereștrii și îi transformă în oameni”, scrie o mamă în comentarii.
„Fiica mea mă pune să mă joc cu ea jocuri de rol. Dar ea nu-mi răspunde atunci când eu spun ceva și acest lucru mă cam enervează”, a scris un tată în comentarii.
„Nici mie nu-mi place deloc să mă joc cu copiii mei”, a scris o altă persoană.
„Eu mă joc cu ei, dar mă prefac doar că îmi place”, a comentat altcineva.
„Stau să mă gândesc dacă se jucau părinții mei cu mine și dacă le plăcea acest lucru și-mi aduc aminte că de fapt și de drept, nici mama, nici tata nu petreceau timp deloc cu mine, jucându-se. La vârsta mea, mă jucam singurel sau cu prietenii pe afară”, a scris altcineva în comentarii.
4 idei de jocuri pentru părinți și copii
„Eu nu pot să fac față tuturor îndatoririlor de familie și să mă și joc cu copiii mei”, a scris un alt internaut.
„Pe măsură ce trece timpul, devine mult mai frumos și vă veți distra cu adevărat împreună, te asigur”, a scris o persoană în secțiunea de comentarii a site-ului Reddit.
„De la vârsta de șase ani a început să îmi placă să mă joc cu fiul meu cu adevărat”, a recunoscut un tătic.
„Când era mică, fetița mea dorea doar să se joace cu animalele ei de pluș și asta mă scotea din sărite”, scrie o mămică în secțiunea de comentarii.
„Noi, adulții deja am depășit această etapă și joaca nu mai vine în mod natural pentru noi așa cum apare în cazul copiilor, nu mai suntem interesați de niciun fel de de altfel de distracții puerile”, a concluzionat o persoană.
Așadar, te joci sau nu copiii tăi? Și dacă te joci, chiar îți place, sau o faci doar de dragul lor?
Surse foto: istockphoto.com, pexels.com, pexels.com
Surse articol: kidspot.com