- Chiar dacă sunteți obosiți, nu-i spuneți copilului „Lasă-mă în pace!”
- Nu-ți face micuțul să se simtă vinovat
- Nu „alergați” mereu ca să îndepliniți rapid dorințele copilului
- Străduiți-vă să gestionați cât mai bine „crizele” emoționale ale copilului
- Acceptă-ți copilul așa cum este
- Nu-ți copleși copilul cu prea multe reguli
- Cunoaște-ți nevoile și limitele pe care le ai ca părinte
- Nu sunteți singurii cărora le este greu
Chiar dacă sunteți obosiți, nu-i spuneți copilului „Lasă-mă în pace!”
Desigur, adesea vă simțiți epuizați, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să-i spuneți copilului să vă lase în pace.
Experții ne dau acest sfat, întrucât, tot repetându-i unui copil să te lase în pace, el va internaliza acest mesaj și va avea impresia că niciodată nu vă poate aborda.
Este recomandabil să-i spuneți micuțului, pe un ton foarte calm, că momentan aveți treabă dar că, de îndată ce veți termina, veți face o anumită activitate împreună.
Nu-ți face micuțul să se simtă vinovat
Dacă al tău copil începe să plângă sau dacă face o poznă, iar tu te simți extenuată, nu-l face să se simtă vinovat de ceea ce ți se întâmplă și să-l cerți pentru că nu a avut comportamentul pe care-l așteptai tu de la el.
Specialiștii ne dau următorul sfat pentru momentele în care ne simțim prea obosiți: ia-l pe cel mic deoparte și spune-i, de exemplu: „Am avut o zi grea și sunt obosită. De aceea, te rog să nu mai faci lucrul X / să nu mai plângi; mai bine vino și stai lângă mine ca să te liniștești".
Procedând astfel, vă acordați un fel de „time-out" amândurora, astfel încât să vă reveniți și totul să reintre în normal.
Nu „alergați” mereu ca să îndepliniți rapid dorințele copilului
În mod sigur că ți-ai dat deja seama că nu poți fi mereu în preajma copilului, atunci când acesta are nevoie de ceva. De asemenea, probabil că ți s-a întâmplat și să te temi că, dacă nu vei reuși să-i îndeplinești rapid dorințele, copilul va crede că nu este iubit suficient.
Psihologii ne dau însă următorul sfat, care ar trebui urmat de orice părinte: nu este bine să fii mereu acolo, când copilul tău „apasă pe buton”. Dacă nu vei face altceva decât să-i sari în ajutor și să nu-i refuzi nimic, nu va reuși niciodată să învețe ce înseamnă să se descurce singur, să-i înțeleagă pe ceilalți sau să aibă răbdare.
Copiii au nevoie să învețe că nu pot fi mereu „centrul Universului" și că trebuie să aibă răbdare cu cei din jur.
Străduiți-vă să gestionați cât mai bine „crizele” emoționale ale copilului
Este imposibil, în viața de părinte, să nu te afli cel puțin odată în situația în care al tău copil să-ți facă o „criză” emoțională. De multe ori, se poate întâmpla ca aceasta să aibă loc în public, făcându-te să te simți și mai jenată.
Pentru a putea depăși astfel de momente, ține cont de următoarele sfaturi:
• De regulă, copilul face o „criză” emoțională când îi lipsește ceva sau nu se simte bine (de exmplu, când îi este foame, sete sau îl doare ceva)
• Copilul nu conștietizează faptul că te va face pe tine de rușine în public, el încearcă doar să se elibereze de anumite tensiuni și caută atenția ta.
• În loc să începi să țipi la el și să devii agresivă, mai bine încearcă să-i distragi atenția și să-i acorzi un „time out". Dacă poți, mergeți împreună într-un loc mai retras și lasă-l să-ți spună ce îl supără sau pur și simplu lasă-l să se calmeze.
• Nu-i spune niciodată copilului că ți-e rușine cu el- Nu uita faptul că al tău copil învață să descopere lumea, să interacționeze cu cei din jur și, uneori, se simte copleșit. În loc să-i spui vorbe „grele", calmează-te, respiră adânc, închide pentru o clipă ochii și spune: „O să treacă și astea. Nu numai copilul meu învață, ci și eu învăț odată cu el”.
Ce vei învăța alături de copilul tău? În primul rând, vei învăța să ai răbdare, să speri că va aveni și ziua în care acesta nu va mai face tot felul de „crize” emoționale și vă veți duce oriunde fără probleme. În al doilea rând, vei învăța să-i înțelegi pe cei care poate te critică și te judecă pentru că nu ai știut să-ți educi copilul.
Nu în ultimul rând, vei învăța să-ți înțelegi mai bine copilul și să comunicați mai mult.
Citește și: Cele mai bune trucuri pentru a calma un copil in criza de nervi
Acceptă-ți copilul așa cum este
Pe măsură ce crește, copilul își va contura trăsături ale personalității tot mai complexe. Unele dintre ele pot fi moștenite genetic, iar altele vor fi dobândite.
Cel mai important este să te străduiești să nu-ți „etichetezi" niciodată copilul spunându-i, de exemplu, „Semeni cu....(o anumită persoană din familie)" sau „Nu semeni deloc cu mine". Copilul tău este unic, așa că nu poate semăna numai cu tine sau cu altcineva din familie.
Pentru a nu te obosi inutil, făcându-i mereu observații copilului, legate de asemănarea/lipsa de asemănare cu cineva, acceptă-l așa cum este și străduiește-te să-i evidențiezi calitățile avute. Procedând așa, copilului nu-i va scădea stima de sine și nu vei încuraja perpetuarea unor comportamente nedorite.
Nu-ți copleși copilul cu prea multe reguli
În loc să-i transmiți copilului tot felul de reguli, mai bine concentrează-te pe cele ce-i sunt esențiale la o anumită vârstă. Abia după ce micuțul și le-a însușit pe acesta, poți trece la familiarizarea sa cu reguli tot mai complexe.
Dacă nu vei pune în aplicare acest sfat, nu numai că te vei epuiza, dar nici copilul nu va reuși să asimileze toate regulile pe care i le-ai prezentat.
Nu în ultimul rând, nu uita să-i explici fiecare regulă pe care i-o transmiți. Numai așa vei avea șanse ca regulile să fie însușite și să nu fie percepute precum o „corvoadă”.
Citește și: 7 reguli de aur in educarea unui copil
Cunoaște-ți nevoile și limitele pe care le ai ca părinte
Oricine are nevoile sale, printre care și cele ce țin de grija față de propria persoană, de nevoia de intimitate, de relaxare etc. Dacă ești părinte, nu înseamnă că acestea au dispărut sau că îi vei face vreun rău copilului gândindu-te și la starea ta de bine. Din contră, vei fi un model pentru el, învățându-l ce înseamnă grija și respectul față de sine.
Iar dacă ai devenit părinte nu înseamnă că ești „supraom". Acordă-ți timp pentru a-ți analiza „punctele tari" și „punctele slabe", într-o manieră cât mai realistă. Învață să-ți evidențiezi „punctele tari", străduiește-te să te lupți cu cele mai „slabe", dar iartă-ți minusurile.
Numai așa vei învăța să ai așteptări realiste de la tine și de la copilul tău. Și numai așa vei putea să accepți că nu poți avea răspunsuri și soluții pentru orice. Iată de ce niciodată nu se poate spune că știi totul despre „meseria” de părinte.
Nu sunteți singurii cărora le este greu
Deși pot exista momente în care simțiti că pur și simplu sunteți la capătul puterilor, nu uitați: orice părinte s-a confruntat, la un moment dat, cu tot felul de dificultăți legate de creșterea copilului/copiilor.
Sfatul specialiștilor este următorul: nu trebuie să vă descurajați niciodată și să găsiți în voi înșiși și în dragostea pe care i-o purtați copilului vostru acele „impulsuri" menite să vă ajute să depășiți obstacolele și să vă sprijiniți permanent micuțul pe traseul complex al dezvoltării sale.
Voi mai știți și alte sfaturi, ce s-ar potrivi de minune părinților obosiți din orice colț al lumii?
Surse:
www.empoweringparents.com; www.huffingtonpost.com; www.kidshealth.org;
www.mayoclinic.org; www.parenting.com
Surse poze:
www.pixabay.com