Gestionarea eșecului la copil: cum îl înveți să treacă peste impas

Ce este eșecul

Conform „dexonline”, eșecul înseamnă „înfrângere, insucces, neizbândă, nereușită într-o acțiune”. De asemenea, poți sesiza, când te gândești la semnificațiile acestui cuvânt, că adesea este definit în raport cu succesul, precum în definițiile propuse de experții în leadership sau în dezvoltare personală:

• Eșecul se referă la absența/lipsa succesului;
• Eșecul se referă la absența succesului sau la incapacitatea de a se îndeplini o așteptare;
• Eșecul înseamnă să îți stabilești un obiectiv pe care nu reușești să îl atingi.

În același timp, unii dintre cei mai cunoscuți filozofi, scriitori sau oameni politici au încercat să transmită o viziune pozitivă despre eșec, considerându-l un punct de pornire spre obținerea succesului:

• „Eșecul este pur și simplu șansa de a încerca din nou, de data asta cu mai multă inteligență”- Henry Ford;
• „Eșecul este locul de unde te ridici pentru a merge mai departe”- Gabriel Liiceanu;
• „Fiecare eșec este o repetiție pregătitoare pentru succes”- Herbert Harris;
• „Eșecul este succes dacă învățăm din el”- Malcolm Forbes;
• „Eșecul este într-un sens calea magistrală spre succes, fiindcă fiecare descoperire a ceea ce e fals ne conduce în mod cinstit la ceea ce este adevărat”- John Keats.

Cum simte copilul eșecul

Un copil consideră că are un eșec, de exemplu, când nu reușește să învețe repede să meargă pe bicicletă, când nu este selectat pentru un rol într-o piesă de teatru de la școală, când nu se împrietenește cu colegii pe care îi simpatizează, când ia o notă mică etc. În funcție de vârsta pe care o are, dar și de cât de perfecționist și de ambițios este, reacționează în urma unui eșec în diverse moduri. Inițial, poate să fie furios, trist și dezamăgit de el însuși. Treptat, nu este exclus să-și vadă numai greșelile, să se concentreze doar asupra punctelor sale „slabe” și să fie copleșit de anxietate.

Altă reacție des întâlnită în cazul unui eșec este și aceasta: teama, exprimată prin evitarea situațiilor în care există riscul de eșec. 

Pentru a nu ajunge să vezi cum copilul tău se teme tot timpul de eșec, cum refuză să aibă parte de experiențe noi și cum își irosește potențialul, este necesar să-i fii ghid și în ceea ce privește gestionarea eșecului. 

Ce trebuie să-i spui, când se lovește de un eșec

Eșecul poate interveni când copilul tău se așteaptă mai puțin și îi pune la încercare răbdarea, perseverența și capacitatea de a veni cu soluții pentru a rezolva o problemă. De aceea, este recomandat să îl ajuți să fie pregătit pentru a face față obstacolelor cu care se întâlnește și să meargă mai departe pentru a-și atinge scopurile. Iată ce îi prinde bine să audă de la tine pentru a învăța să-și gestioneze eșecurile:

Asigură-l că îl înțelegi, că îi ești alături 

Când copilul trece printr-un eșec, este firesc să fie frustrat și descumpănit. Ca să se simtă capabil să o ia de la capăt, are nevoie să vadă că este înțeles și că se bucură de susținerea ta. Pentru a se convinge pe deplin de toate acestea, exprimă-ți empatia urmând și exemplele de mai jos:

• „Îmi pare rău că acum ești supărat și deznădăjduit”;
• „Îmi imaginez că ești furios pentru că încă nu ai găsit soluția pentru a-ți rezolva această temă”;
• „Te văd că ești supărat și că ai impresia că faci numai greșeli”.

Încurajează-l să nu renunțe

Încă de la o vârstă fragedă, copilul trebuie să se familiarizeze cu ideea că eșecurile, greșelile și momentele dificile sunt firești. Rolul tău este să-i asiguri un cămin în care nimeni nu este criticat pentru eșecuri, în care sunt lăudate progresele și în care este încurajată perseverența. Replicile la care poți apela pentru a-ți îndeplini astfel de obiective sunt și acestea:

• „Este în regulă, dragul meu/draga mea, chiar dacă acum încă nu reușești să faci lucrul „X”, într-o zi vei reuși!”;
• „Încă mai ai de învățat cum să-ți legi șireturile; o să vezi că o să reușești când degetele tale se vor obișnui să facă noi mișcări”;
• „Ce culori frumoase folosești ! Știu că nu vrei să depășești contururile și că vei reuși să faci asta- continuă să exersezi!”

Ajută-l să își dea seama cum este bine să procedeze cu alte ocazii

Cea mai la îndemână modalitate de a realiza un asemenea demers este să inițiezi o sesiune de brainstorming, astfel încât copilul să-și dea seama cum își poate schimba abordarea. Ca să îi stârnești curiozitatea și dorința de a veni cu soluții, adresează-i întrebări de tipul:

• „Ce crezi că a mers bine până acum?/ Ce crezi că nu a mers bine?”;
• „Ce ai vrea să încerci să faci data viitoare?”;
• „Ce ai învățat până acum?” etc.

Învață-l să accepte ceea ce i s-a întâmplat

Este un pas binevenit în gestionarea eșecului, ajutându-l nu numai să facă față emoțiilor copleșitoare, cum ar fi furia sau tristețea, ci și să-și accepte greșelile, să învețe din ele și să încerce să le evite pe viitor. Pentru a avea parte de asemenea beneficii, recurge la tehnica RAIN. Creată de instructorul de meditație Michelle McDonald, această tehnică implică:

• Să recunoști ce ți se întâmplă în momentul de față: „Sunt furios pentru că nu m-am descurcat la test. Îmi vine să plâng”;
• Să lași lucrurile să se întâmple: „Sunt furios pentru că nu m-am descurcat la test și îmi vine să plâng. Nu mă simt bine, dar pentru că nu mă pot abține să nu plâng, voi face asta”;
• Să descoperi de ce te simți într-un anumit fel: „Îmi dau seama că nu sunt doar trist, ci și dezamăgit. De ce? Pentru că îmi dau seama că aș fi putut să învăț mai mult pentru test”;
• Să nu te identifici mereu cu ceea ce simți într-un anumit moment: „Acum sunt trist și dezamăgit, dar nu înseamnă că voi fi tot timpul așa”.

Vorbește-i despre eșec și succes

Ținând cont de vârsta copilului tău, nu ezita să ai cu el o discuție despre succes și despre cât este de greu, în anumite situații, să-l obții. Cel mai bine este să-i explici faptul că, în momentul în care vezi un om ce se remarcă într-un domeniu, nu te gândești la experiențele sale de dinainte de a obține succesul: eșecuri, respingere, eforturi, disciplină, perseverență etc. Totodată, încearcă să-i transmiți următorul mesaj: eșecul este benefic întrucât te ajută să-ți dai seama cum este mai bine să acționezi pe viitor, ce ar trebui să faci pentru a obține ceea ce dorești. 

Împărtășește-i din experiențele tale

De exemplu, pornește de la o experiență din copilărie în care te-ai lovit de un eșec, insistând asupra faptului că nu ai renunțat: „Când eram în clasa a IV-a, îmi doream să intru în echipa de volei a școlii în clasa a V-a. Am dat o probă, dar nu am reușit să o iau. Am exersat însă toată vara și, înainte de începerea noului an școlar, când s-a dat iar probă, am trecut de ea și am intrat în echipă”.  

De asemenea, pentru a-l obișnui cu ideea că eșecul poate surveni la orice vârstă, nu te feri să-i dezvălui o experiență mai puțin plăcută din viața ta de adult. Spre exemplu, povestește-i despre un proiect din viața ta profesională, care nu ți-a adus succesul mult așteptat. 

Greșeli de evitat, când copilul are un eșec

Psihologii atrag atenția asupra următorului aspect: copiii învață să perceapă eșecurile în mod pozitiv sau negativ și în funcție de reacțiile părinților. Potrivit unui studiu apărut în „Psychological Science”, părinții care sunt îngrijorați și anxioși când copiii vin acasă cu note mici îi pot determina pe aceștia să se îndoiască de inteligența lor și să privească negativ eșecurile. În schimb, părinții care nu își exprimă îngrijorarea și se concentrează mai ales asupra a ceea ce este de învățat după obținerea unei note mici, insuflă încredere. Mai exact, copiii își dau seama că, învățând mai bine altă dată, pot obține rezultatele dorite.  

Raportându-te atât la concluziile studiului menționat, cât și la sfaturile prezentate mai sus, pentru a te asigura că îți pregătești copilul pentru gestionarea eșecului este recomandat să eviți greșeli precum:

Să îl învinuiești

Înainte să dai vina pe copilul tău pentru un eșec, gândește-te că nu faci altceva decât să vii cu o presiune suplimentară asupra lui. Ca să nu creezi o asemenea situație, ia în calcul toți factorii responsabili de eșec și discută cu el pentru a-i insufla încredere și pentru a-l motiva să o ia de la capăt.

Să te apuci să faci comparații și să pui „etichete”

În momentul în care un copil este comparat, de exemplu, cu unul dintre colegii sau dintre prietenii lui ori chiar cu un membru al familiei, își pierde încrederea în forțele proprii și se simte devalorizat. 

În ceea ce privește utilizarea „etichetelor”, dacă după un eșec i se reproșează că nu este bun de nimic, că este leneș, neatent etc, începe să creadă că este așa. În aceste condiții, nu este de mirare că refuză să încerce iar, de teamă să nu eșueze. 

Să insiști că poate să facă un anumit lucru

Nu uita că, la fel cum se întâmplă cu oricare dintre noi, și copilul tău are propriile limite și, de aceea, sunt lucruri pe care chiar nu le poate face. Din acest motiv, ca să nu îl determini să-și facă așteptări nerealiste și să sufere o dezamăgire mai mare decât eșecul inițial, nu insista asupra ideii că este capabil să facă orice. 

Să lauzi prea mult inteligența sau efortul

Pe de o parte, în cazul în care un copil este lăudat tot timpul pentru inteligența sa, când se află în situația de a nu obține succesul suferă foarte mult întrucât are impresia că, de fapt, nu este inteligent. Pe de altă parte, când este lăudat în mod constant pentru eforturile extraordinare, dacă se întâmplă să eșueze crede că nu s-a străduit suficient, ceea ce dăunează încrederii în sine.

Să îl recompensezi pentru a încerca să-l faci să se simtă mai bine

Uneori, părinții consideră că unui copil îi prinde bine, după o dezamăgire, să primească o recompensă. Procedând așa, nu îți înveți copilul să gestioneze eșecurile. Pentru binele său, pentru a-i transmite ideea că este capabil să reușească, motivează-l să-și dorească să încerce din nou. De pildă, amintește-i de realizările sale anterioare și asigură-l că știi că poate să facă lucruri grele. 

Să îți familiarizezi copilul cu gestionarea eșecului este un proces complex, dar cu dragoste, cu răbdare și punând în aplicare și sfaturile prezentate mai sus, îl ajuți să dobândească o atitudine de învingător, binevenită pe parcursul întregii vieți. 

De ce trebuie să învățăm copiii că este în regulă să eșueze