Educația în cea mai digitalizată țară din lume: „Există grădiniță online de 15 ani, nu doar din pandemie”

Educația în Estonia, cea mai digitalizată țară din Europa

El povestește că în Estonia părinții au posibilitatea de interveni în deciziile școlii cu privire la curriculum sau la orice alt detaliu pe care îl observă: dacă mâncarea nu e potrivită, dacă e prea puțin spațiu în clasă etc.

„Băiețelul meu este în ultimul an la grădiniță. Aici, copiii merg de la 18 luni până la 7 ani. Eu nu țin minte să fi învățat ceva sistemic când eram la grădiniță. Țin minte că noi mergeam acolo fiindcă părinții erau ocupați și noi trebuia să stăm undeva. Nu-mi amintesc nici să fi plecat vreodată din grădiniță. Aici lucrurile sunt total diferite. Noi ne putem trezi că copiii noștri sunt de fapt la 20 de kilometri, undeva la un muzeu, poate merg în pădure cu un cercetător care îi învață cum să deosebească urmele de animale sau sunt pe malul mării și studiază cum s-au format marea și nisipul. Pentru că ideea care stă la bază este că ei trebuie să înțeleagă unde trăiesc.

Citește și: Copiii se intorc la sat. În Ciugud se construiește o nouă școală smart. Imaginile spun totul!

Grădinița e la 200 de metri de noi, uneori îi văd că trec pe aici, în veste galbene și pleacă undeva. Când copilul meu avea 3 ani, noi am fost chemați la „ziua taților” ca să învățăm împreună cu copiii cum să creăm filme de desene animate. Toate grădinițele din Estonia, inclusiv grupa copilului meu, au niște sisteme de roboți care îi învață cum funcționează roboții.

Cam 80-90% dintre copii frecventează și cursuri opționale. Al nostru merge la engleză. Toți părinții suntem membri ai consiliului grădiniței și la fel este și la școală. Părinții au posibilitatea de a influența deciziile școlii, cum ar fi curriculumul sau alte detalii tehnice pe care le observăm: dacă e prea puțin spațiu, dacă ei călătoresc prea puțin sau mâncarea nu e potrivită, putem să spunem și să și schimbăm lucrurile.”, spune Victor Guzun pentru Școala 9.

Există școală online dinainte de pandemie

Bărbatul spune că în Estonia există învățământ online încă dinainte de pandemie, totul pornind de la piața muncii.

„Există grădinița electronică de 15 ani, nu doar din pandemie. Primul lucru pe care îl fac profesorii dimineața este să înregistreze copilul în sistemul electronic. Eu pot să văd online ce se întâmplă astăzi, știu când se culcă și se trezește, știu ce mănâncă, știu dacă meniul are sau nu fructe, lapte, carne. Totul e acolo.

Ideea de a face școală online a pornit acum mulți ani tot de la piața muncii. În ministere, în instituții de stat care nu au regim strict, cum e școala care începe la 8, nu există un grafic de lucru propriu-zis. La un moment dat, ministrul de externe estonian mi-a spus: „Eu nu pot să le zic angajaților mei să vină la 8. Eu am trei copii și știu cum e. Dacă îți duci copilul la 7.30 la școală e un stres pentru tine că nu ajungi la muncă. Eu vreau ca angajații mei să nu aibă ideea că sunt conectați la ore de lucru, ci la eficiența lucrurilor pe care le fac.” De aici și ideea de a fi trimiși să lucreze de acasă, să stea lângă familie și elevii să învețe online.

Noi la grădiniță putem duce copilul de la 7 dimineața la 7 seara. Avem această flexibilitate. Școlile s-au închis în pandemie, s-a închis tot, dar niciodată grădinițele, nicio zi. Noi am decis să nu-l ducem două luni, dar a fost decizia noastră”, explică Guzun.

Toate școlile sunt la fel. Elevii au șanse egale la educație

Victor Guzun mai spune că în Estonia toate școlile sunt la fel și că elevii au șanse egale la educație. Niciun copil nu are senzația că este exclus sau că cineva are acces la servicii educaționale mai bune. Doar 10% dintre școli sunt private, iar bărbatul povestește că în Estonia foarte puțini părinți aleg să își înscrie copiii în sistemul privat de învățământ, preferând școlile de stat.

„Urmează să alegem școala pentru băiatul nostru. Avem trei școli pe listă. Toți părinții pot alege din trei școli arondate. În cazul nostru, una nu are bazin full, de 25 de metri, dar copiii pot merge la bazin pentru că se face contract cu un spa local, pe cheltuiala municipalității. Dacă o școală nu-ți oferă tot spectrul, nu e problema elevului sau părintelui, ci a municipalității.

La o școală există un singur stadion, dar la școala de la doi kilometri distanță sunt trei stadioane. Au și trasee prin copaci, pârtie de schi megadotată. Ideea este ca niciun copil nu trebuie să aibă senzația că este exclus și că cineva are acces la servicii educaționale mai bune decât el.

Citește și: Există copii în România care nu au făcut niciodată școală online! Unde sunt tabletele promise de Minister?

Dacă luăm rezultatele testelor PISA, nu găsim deosebiri între cele mai bune școli din Tallinn și cele mai bune școli din sudul Estoniei sau din zonele unde se vorbește rusa, suedeza sau ucraineana. Penetrarea sistemului educațional este peste tot la fel. Există acest concept că cea mai bună școală din Estonia pentru copilul tău este școala de lângă casa ta, grădinița de lângă casa ta și universitatea de lângă casa ta. Doar 10% dintre școli sunt private, la noi nu sunt la modă școlile private. Cele mai trendy școli de aici sunt tot de stat”, explică bărbatul.

Școala are o libertate foarte mare de a-și alege curriculumul

Spre deosebire de învățământul românesc, unde programa școlară este una strictă, în Estonia școlile au o libertate foarte mare în a-și alege materiile în funcție de ce-i mai bun pentru elevii lor.

„Sistemul educațional estonian este făcut în asemenea mod încât să se plieze pe necesitățile pieței muncii. Unicul criteriu de performanță a majorității universităților și școlilor vocaționale din Estonia e: câți dintre absolvenți și-au găsit jobul favorit în primul an de la absolvire. Nu iau în seamă notele la examene, diploma de bacalaureat. Poți să ai o sută de diplome, dar dacă nu ți-ai găsit jobul potrivit, atunci instituția educațională a greșit undeva.

Școala are o libertate foarte mare de a-și alege curriculumul. Statul estonian a înțeles că nu poți face un curriculum super strict pe care să-l pliezi și pe necesitățile sectorului 1 din București sau zonei centrale din Cluj-Napoca și pe un sat din periferia județului Vaslui. Sunt școli care au 30-40% din curriculum flexibil. Toți învață estoniană, matematică, geografie, istorie, dar în rest au flexibilitate. Școala este cea împuternicită să selecteze ce-i mai bun pentru elevii săi și pentru comunitate.

Școlile și universitățile atrag mediul de afaceri în echiparea și curriculumul pentru școli, luând în considerare particularitățile locale.

La Ida Virumaa, unde este zonă minieră și de extragere a șisturilor bituminoase, este logic ca firmele locale să investească în laboratoarele de chimie și minerit. Și dacă mergi pe insule unde este dezvoltată piscicultura și sunt centre spa, pe asta se axează. Trebuie să înveți IT, ICT (tehnologia informațiilor și comunicațiilor) fiindcă e trendy, dar în curriculum propriu-zis nu există. Nu scrie că tu trebuie să înveți la săptămâna a patra din lecția a treia Python sau alt limbaj de programare. Este specificat în curriculum că tot ce înseamnă ICT și e-governance nu mai este prioritate educațională, ci aptitudine de viață. Dacă tu nu te pricepi la asta înseamnă că nu ai aptitudini într-un secol în care totul este digital”, spune Victor Guzun.

Dotarea tehnică a tuturor școlilor este o mare prioritate

Dacă în România, în perioada pandemiei, 250.000 de tablete pentru elevi erau fost blocate în birocrație cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar, în Estonia dotarea tehnică din școli este o prioritate pentru stat.

„Dotarea tehnică a tuturor școlilor este o mare prioritate. Tu nu poți să dezvolți pe cineva care repară automobile, dacă el repară doar Dacia. Așa că ei fac contract cu BMW, cu Mercedes care fac dotări corespunzătoare. E important să lucreze cu ultimele inovații. Totodată, tinerii sunt rugați să se implice permanent. La alegerile parlamentare, tinerii estonieni votează la 18 ani, dar la alegerile locale votează la 16 ani. Li se spune deja că trebuie să fie pregătiți pentru viața în societate”, a mai spus Victor Guzun.

Citește și: Copiii din mediul rural ajung tot mai greu la școală. „Au fost situații când nu am venit la școală fiindcă nu am avut bani să vin cu autobuzul”

• Surse: scoala9.ro
• Sursă foto principală: istockphoto.com