"Atunci ce rost mai are?!" Iti intelegem exasperarea. Dar haide sa vedem partea haioasa si sanatoasa a situatiei. Psihologii ne explica...
Copiii: ce lucruri sa le spunem despre sex?
Inca de pe la trei, patru anisori, piticul s-a convins de granitele dintre "mine" si "ceilalti". Stie cine este el, se simte stapan pe sine si pe corpul lui. De acum, vrea sa stie cum sunt lucrurile facute. De ce arat eu asa? Dar mama sau tata de ce arata altfel decat mine? La ce le foloseste...? (A inteles ca toate au cate o cauza si este hotarat sa o afle.) Cum apar bebelusii? De unde vin eu?...
Intrebarile lui au nevoie de un raspuns. Specialistii ne recomanda sa ii explicam lucrurile pe intelesul lui, cat mai aproape de realitate. Te poti folosi de carti instructive pe aceste teme si de sfaturile psihologilor. Fara metafore si povesti cu "tata a plantat o samanta in mama". Nu te rusina si nici nu incerca sa il "menajezi" pe cel mic. Explicatiile realiste pe care i le vom oferi noi, oricum vor suna fantastic pentru capacitatea de intelegere a piciului. Da, da! Vei vedea, iti va cere sa ii improspatezi informatiile in mod constant. Sa ii repeti, sa ii mai citesti o data, sa ii mai raspunzi la cateva intrebari...
Copiii spun lucruri trasnite: "Tati ii face o injectie lui mami"
Varsta prescolara presupune o imbinare ametitoare intre nevoia de cunoastere, capacitatea de a face conexiuni si capacitatea redusa de a-si reprezenta lucrurile.
Copilul mic va intelege ca mama si tata fac un copil, printr-un proces special care se intampla intre femeie si barbat. Dar nu va putea intelege ca acest lucru se intampla si in afara acestui scop. Nu isi poate imagina asa ceva! La fel, poate accepta ca are loc o penetrare in corpul mamei, care este necesara, daca vrei sa dai nastere unui bebelus. Cel mai probabil, el va asocia actiunea cu o injectie. Este singura experienta similara pe care a trait-o... Deci, nu te astepta sa proceseze ca de aici poate proveni placere sau ca acesta ar fi un act de iubire intre mama si tata. |
De aceea, psihologii ne indruma sa raspundem la intrebarile si nelamuririle copilului, pe masura ce acestea vin. Sa nu fortam nota, pentru ca nu ii putem oferi totul deodata. Capusorul lui va prelua un volum mic de informatie, care, prin noutate, ii da oricum mult de furca. In momentul in care este pregatit, copilul va redeschide subiectul. Sa nu te miri daca descoperi ca ceea ce "el acum stie", sunt combinatii ciudate intre ce i-ai repetat tu (de vreo patru ori...) si propriile teorii fanteziste.
Este firesc: o buna perioada de timp, copilul va interpreta noutatile pe care le afla, asemanandu-le cu ceea ce ii este familiar. Pe masura ce va creste, va putea sa accepte si detalii care acum ii suna fabulos. Deocamdata, pentru el este mai credibil ca un bebelus iese pe acolo pe unde iese pipi sau caca, mai degraba decat "printr-o trecere speciala''. Sau ca "ouale din burta mamei sunt ca ouale de peste" si ca "mama le inghite cand sunt mici si ele cresc in burta". |
"Unele dintre ouale mamei nu devin niciodata bebelusi, pentru ca le mananca tata"
In cartea "Anii magici: Cum sa intelegem si sa rezolvam problemele copiilor", autoarea, Selma Fraiberg, povesteste cum a facut un baietel de 4 ani aceasta descoperire.
Sa zicem ca pe baietel il cheama Bogdan. El este un baietel curios si istet, care se uita la Discovery si asculta cu atentie ceea ce i se citeste din carti, despre lumea animalelor si despre oameni preistorici. Acum, el vrea sa stie cum sta treaba cu bebelusii. Bogdan are parte de parinti deschisi la minte, care nu se feresc sa ii explice, cat mai aproape de nivelul lui de intelegere, cum apare un copil pe lume. Mamica lui Bogdan ii citeste acestuia, dintr-o alta carte instructiva, despre "spermatozoidul care intalneste oul" si despre bebelusul care iese din mama, printr-o "cale de trecere speciala". Bogdanel se arata sobru, atent si, dupa o sesiune rabdatoare de intrebari, satisfacut.
Peste putin timp, Bogdan al nostru reda (la fel de sobru si de satisfacut) ceea ce a inteles despre conceperea bebelusului. Printre altele, se pare ca "spermatozoidul a intrat prin gura in stomacul mamei" (nu se stie cum) si s-a intalnit, aici, cu oul. "Dar, oricum, unele dintre aceste oua nu devin niciodata bebelusi, pentru ca... le mananca tata!"
Copiii spun lucruri trasnite despre sex... Normal!
Sa nu va mirati. Explicatia ne pare ciudata si ridicola, dar, pentru o varsta de 4 anisori, nu suna mai bizar decat Mos Craciun care coboara pe horn si renii care zboara. Insa cum a ajuns Bogdanel sa deduca asa ceva?! Pai, Bogdan mai are o carte... cu pesti. In cartea lui scrie ca "pestii depun milioane de oua, dar numai cateva dintre ele vor ajunge pestisori, pentru ca pe restul le mananca tata". Si sa stiti ca, atunci cand ai 4 ani, nu gasesti nimic iesit din comun in faptul ca tata mananca ouale pe care le face mama, fie ca tata este peste sau... om! Ba chiar, lucrurile astea au mai mult sens, decat alte "enormitati" de ale adultilor...
Ei, si asa, copilul preia informatiile aflate si le asimileaza, in masura in care poate capusorul lui. Nu trebuie sa ne ingrijoram daca un prescolar distorsioneaza faptele in fel si chip, desi noi incercam sa ii vorbim despre sex, cat mai realist. Dupa cum ne asigura autoarea, Selma Fraiberg: nici cea mai grijulie educatie nu il va lamuri complet pe cel mic, pentru ca experienta si corpul lui nu ii permit inca sa inteleaga mai mult...
In timp, micutul va reactualiza informatiile, pana cand acestea ii vor face sens in totalitate, fara a mai recurge la comparatii cu lumea animalelor sau cu alte universuri familiare...