Mulți profesori și părinți sunt de părere că temele îi ajută pe elevi să-și cladească abilități de învățare și să recapituleze conceptele învățate în clasă. Alții privesc temele ca fiind deranjante și inutile, cauzând burnout și îndepărtând copiii de școală. În urma mai multor decenii de cercetare, s-a ajuns la concluzia că subiectul temelor este unul nuanțat și complex: temele sunt benefice, dar într-o anumită măsură. Elevii mai mari au cele mai mai mari beneficii în urma lor, în vreme ce elevii de vârstă mai mică nu se bucură de multe avantaje.
Cum trebuie să fie temele copilului ca să fie eficiente
1. Temele sau învățarea acasă/extinsă pare să fie mult mai eficientă atunci când implică practica sau repetarea unei materii deja predate. Elevii nu trebuie să fie expuși în mod tipic unei informații noi pentru învățarea de acasă, cu excepția situației în care sunt judecați mai mulți învățăcei experți. Temele complexe, cu final deschis se finalizează cel mai puțin eficient, în vreme ce temele scurte, dese, monitorizate cu atenție de profesori au șanse de impact mai mare. Acest aspect poate include note de rezumare, folosirea unor organizatoare grafice pentru a recapitula materia de la clasă, cercetare direcționată, practică de întrebări de examinare, recapitulare direcționată. Temele s-au dovedit mai eficiente pentru elevii de vârstă mai mare, comparativ cu cei de vârstă mică, în principiu deoarece sunt mai capabili să își auto-regleze învățarea și dispun de cunoștințe mai multe pe care să se bazeze. Din același motiv, elevii supradotați sunt mai eficienți în rezolvarea temelor comparativ cu cei care dispun de abilități de învățare reduse. Implicarea cadrelor didactice este esențială pentru a direcționa temele eficiente. Implicarea parentală este de dorit, dar nu ar trebui să fie esențială, altfel natura sarcinii este posibil prea complexă pentru a fi finalizată cu succes. Cathy Vatterott a identificat în anul 2010 nu mai puțin de 5 caracteristici fundamentale pentru temele eficiente, după cum urmează:
Scop – toate temele au rost și elevii trebuie să înțeleagă scopul temei și de ce este importantă în contextul experienței lor academice
Eficiență – temele nu trebuie să dureze o durată de timp excesivă și trebuie să presupună o gândire intensă
Apartenență – elevii care se simt conectați de conținut și subiect învață mai mult și sunt mai motivați. Oferindu-le alegeri în realizarea temelor poți să creezi senzația de apartenență
Competență – elevii trebuie să se simtă competenți în efectuarea temelor. Pentru a reuși acest lucru trebuie abandonat modelul o mărime potrivită la toți. Temele care nu pot fi efectuate fără sprijin nu sunt bune.
Inspirație – o resursă bine considerată și clar exprimată are un impact pozitiv asupra motivației elevului.
2. Teme cu durata de 10 minute. Asociația Națională pentru Părinți și Profesori și Asociația Națională de Educație din SUA susțin îndrumarul de teme de 10 minute, care prevede o durată de 10 minute pentru teme pe nivel de pregătire. Însă mulți profesori și părinți sunt de părere că este mai importantă calitatea temei desemnate și cât de bine întrunește nevoile elevilor, și nu durata de timp petrecută asupra sa. Îndrumarul nu este valabil pentru elevii care ar putea avea nevoie să petreacă mai mult sau mai puțin timp asupra temelor. În clasa profesorii pot face mici ajustări pentru a sprijini elevii care întâmpina probleme, însă acasă o temă care presupune 30 de minute pentru a fi completată poate să implice o durată dublă pentru o altă persoană, adesea din motive care exced controlul lor. Iar tema poate îngreuna gama de realizări, expunând unui dezavantaj elevii din familii cu venituri reduse și pe cei cu dizabilități de învățare. Îndrumarul de 10 minute este util în ceea ce privește stabilirea unei limite: când copiii petrec prea mult timp la teme apar consecințe de luat în considerare. Pe măsură ce copiii de vârstă mică încep școala, atenția trebuie concentrată pe cultivarea iubirii de învățare, iar atribuirea unei cantități prea mari de teme poate submina acest obiectiv. Elevii de vârstă mică nu au abilitățile de învățare care să le permită să beneficieze complet de pe urma temelor, așa că acestea pot reprezenta o proastă utilizare a timpului (Cooper, 1989, Cooper et al. 2006, Marzano&Pickering, 2007). O activitate mai eficientă, sunt de părere specialiștii, constă în învățarea nocturnă, în special dacă sunt implicați părinții. Beneficiile cititului sunt clare: dacă elevii nu citesc cursiv până la finalul clasei a treia au șanse mai mici să reușească la nivel academic și să absolve liceul (Fiester, 2013)
3. Temele în exces pot să aibă un impact negativ. Conform unui studiu din 2015 atunci când elevilor de școală li se atribuie teme zilnice 90-100, rezultatele la matematică și la științe au început să scadă (Fernandez-Alonso, Suarez-Alvarez&Muniz, 2015). Depășind această limită superioară scade motivația și concentrarea elevului. Cercetătorii recomandă ca temele să prezinte un anumit nivel de provocare sau dificultate, fără să fie atât de solicitatante încât să descurajeze efortul. Profesorii trebuie să evite temele ce implică efort minim, sarcini repetitive și să atribuie teme cu scopul de a insufla obiceiuri de muncă și de a promova învățarea autonomă, auto-direcționată. Cu alte cuvinte, calitatea temei este cea care contează, nu cantitatea. Profesorul britanic Brian Sztabnik sugerează ca profesorii să facă un pas în spate și să-și adreseze următoarele întrebări înainte de a da teme elevilor:
- Cât de mult va dura finalizarea sa?
- Au fost luați în considerare toți elevii când a fost alocată tema?
- Va încuraja tema un viitor succes?
- Va aduce un plus de informație în contextul în care materia de la sala de clasă nu o poate face?
- Oferă tema sprijin atunci când profesorul nu este prezent?
Surse: https://researchschool.org.uk, www.bu.edu, www.edutopia.org/
Urmareste-ne pe Google News
