De obicei, depresia postpartum apare în decurs de câteva luni până la un an după nașterea bebelușului. Cu toate acestea, unele studii au raportat apariția acestei afecțiuni chiar și la 4 ani după naștere. Află cum recunoști depresia postnatală și ce poți face pentru a trece peste această stare emoțională!
Cum recunoști depresia postnatală?
Depresia postnatală poate afecta atât femeile, cât și bărbații, însă este mai frecventă în rândul proaspetelor mămici, a căror fericire dată de venirea pe lume a micuților lor este umbrită de stări de anxietate și schimbări de dispoziție.
Simptomele depresiei postnatale pot debuta brusc sau gradual, în orice moment în primul an de la naștere. În prima fază, multe proaspete mămici spun că se simt „la pământ”, triste și anxioase în prima săptămână după naștere. Potrivit webMD, acest fenomen este cunoscut și sub denumirea de „baby blues” și este atât de frecvent (afectează în jur de 80% din proaspetele mămici) încât este considerat normal. Simptomele nu durează mai mult de 2 săptămâni de la naștere; dacă se întâmplă acest lucru, înseamnă că sunt șanse mari să se fi instalat depresia postnatală.
Iată care sunt cele mai frecvente simptome ale depresiei postnatale:
- sentiment persistent de tristețe;
- stare de agitație, iritare sau apatie;
- dificultatea de a crea o legătură cu nou-născutul;
- sentiment de indiferență față de bebeluș;
- lipsă de energie și senzație de oboseală;
- tulburări de somn și somnolență în timpul zilei;
- lipsa poftei de mâncare sau poftă de mâncare crescută;
- sentiment de vină legat de faptul că te simți incapabilă să ai grijă de copilul tău;
- gânduri negative însoțite sau nu de atacuri de panică.
Care sunt cauzele depresiei postnatale?
Nu se cunosc cu exactitate cauzele depresiei postnatale, însă în principiu, aceasta poate apărea în urma schimbărilor hormonale survenite în organism odată cu nașterea. În timpul sarcinii, nivelurile de estrogen și progesteron (hormoni care stimulează și reglează diferite funcții în organism) cresc de 10 ori, iar după naștere scad brusc.
Depresia postnatală mai poate fi declanșată și de alți factori precum:
- un istoric medical de depresie și afecțiuni psihice;
- experiențe anterioare traumatice;
- tulburări de somn preexistente;
- nivel scăzut de hormoni tiroidieni;
- conflicte cu partenerul și lipsa sprijinului familiei sau al prietenilor apropiați.
Cum se tratează depresia postnatală?
În afară de menținerea unui stil de viață pe cât posibil sănătos, nu există metode specifice pentru a preveni depresia postnatală. Atunci când se instalează, este important să se ceară sfatul unui medic sau al psihologului, întrucât cu un tratament adecvat (psihologic și/sau medicamentos), majoritatea femeilor reușesc să se recupereze complet, în timp.
Legătura dintre alimentație și depresia postnatală
Din fericire, știința continuă să exploreze modalități de a le ajuta pe mame să gestioneze simptomele asociate cu depresia postnatală și chiar să reducă riscul de a le dezvolta în primul rând.
Potrivit unui studiu realizat de o echipa de specialiști din România, sănătatea noastră mintală este influențată în mod considerabil de flora intestinală (microbiom). În intestinul fiecăruia dintre noi trăiesc cel puțin 1000 de specii de bacterii bune, care alcătuiesc microbiomul și contribuie la digestia anumitor alimente, la sinteza unor vitamine esențiale și care protejează împotriva agresiunii microorganismelor patogene și stimulând și reglează răspunsul imun al organismului. Un dezechilibru al florei intestinale poate afecta digestia, dar poate avea și un impact direct asupra sănătății noastre mintale.
Potrivit unui studiu publicat în revista Univers Farmaceutic, „creierul influențează tractul gastrointestinal, iar tractul gastrointestinal influențează creierul. Mai nou, un al treilea actor a fost implicat în această relație, generând și suferind influențe din partea celorlalți doi: microbiomul”.
Specialiștii au ajuns la concluzia că axa creier-intestin nu reglează numai digestia și relația apetit/sațietate, dar și funcții cognitive și psihologice. „Funcționarea defectuoasă a axei creier-intestin poate antrena boli inflamatorii intestinale, poate altera răspunsul acut și cronic la stres și poate genera comportamente modificate”, se arată în studiu.
Schimbările hormonale asociate cu sarcina și nașterea pot afecta axa intestin-creier și viceversa, iar adoptarea unei diete antiinflamatorii înainte și în timpul sarcinii poate ajuta la reducerea șanselor de depresie postnatală. „Flora intestinală se modifică destul de la jumătatea sarcinii și până la naștere. Marea majoritate a serotoninei și a dopaminei mamei este produsă în intestin, așa că un echilibru perturbat al microbiomului poate influența dramatic starea ei de spirit”, explică specialiștii, într-un studiu citat de wellandgood.com.
Aceștia recomandă, în general, femeilor însărcinate să ia în considerare administrarea unui probiotic în timpul sarcinii și după (bonus: anumite tulpini pot ajuta cu colicile!), să adopte o alimentație cât mai echilibrată și să consume multe fibre. „A consuma mai multe fibre este cea mai importantă abordare pentru îmbunătățirea diversității microbiomului. Dar adăugarea de suplimente de fibre prebiotice poate spori aceste beneficii și poate viza creșterea bacteriilor bune”, mai spun specialiștii, în studiul citat anterior.
Sănătatea și activitatea optimă a bacteriilor intestinale sunt cruciale pentru a putea face față stresului, iar pentru a rămâne sănătoasă după o perioadă stresantă, ai nevoie de o combinație specifică de probiotice. Noi îți recomandăm OMNI-BIOTIC® Stress Repair - un simbiotic care are rolul de a restabili bariera intestinală și de a gestiona inflamațiile cronice în intestin după situații stresante!
Cum acționează OMNI-BIOTIC® Stress Repair împotriva stresului?
Cercetările arată că stresul intensifică inflamația intestinală și duce astfel la reducerea semnificativă a bacteriilor intestinale benefice. În plus, această inflamație dăunează mucoasei intestinale sensibile, devine permeabilă la toxine și agenți patogeni și astfel hormonii importanți, cum ar fi hormonul fericirii - serotonina și hormonul somnului - melatonina, sunt epuizate – nu este de mirare atunci că starea de spirit și calitatea somnului suferă sub stres și suntem adesea „puternic legați” de nevoia de odihnă după perioade de stres.
Din fericire, există destule „ajutoare” bune care să ne redea calmul și buna dispoziție în situații de stres. OMNI-BIOTIC® Stress Repair este potrivit pentru intestinul permeabil și inflamația cronică a intestinului. Conține 9 tulpini bacteriene testate științific, care, conform studiilor, ajută la îmbunătățirea funcției de barieră a intestinului și produc substanțe antiinflamatoare care ajută la controlul inflamației din intestine:
- Bifidobacterium bifidum W23;
- Bifidobacterium lactis W51;
- Bifidobacterium lactis W52;
- Lactobacillus acidophilus W22;
- Lactobacillus casei W56;
- Lactobacillus paracasei W20;
- Lactobacillus plantarum W62;
- Lactobacillus salivarius W24;
- Lactococcus lactis W19.
OMNI-BIOTIC® Stress Repair este potrivit pentru persoanele supraponderale și obeze care suferă de stres cronic și poate fi administrat și pentru sindromul de burn-out, pentru depresie sau insomnie induse de stres. Produsul ajută la refacerea barierei intestinale afectate și la sinteză serotoninei și melatoninei, îmbunătățind astfel starea de spirit, calitatea vieții și a somnului.
Ia OMNI-BIOTIC® Stress Repair în fiecare seară și trezește-te dimineața, simțindu-te relaxată și cu bună dispoziție!
Așadar, dacă te confrunți cu depresia postnatală sau îți este teamă că o poți experimenta după nașterea copilului tău, ai grijă de tine! Odihna este extrem de importantă, la fel și alimentația. Vorbește despre ceea ce simți, nu te izola de cei dragi și apelează la ajutorul unui specialist, dacă este cazul. Să suferi de depresie postnatală nu este o rușine!
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5941764/
https://www.webmd.com/depression/postpartum-depression/postpartum-depression-baby-blues
https://www.universfarmaceutic.ro/amfiteatru/implicatiile-fiziologice-si-patologice-ale-axei-creier-intestin-microbiota-utilizarea-farmacoterapeutica-a-probioticelor-prebioticelor-si-simbioticelor
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7550660/
https://www.wellandgood.com/postpartum-depression-gut-health/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7213601/
https://www.wellandgood.com/stress-gut-health/
Surse foto: istockphoto.com