Depresia postpartum - cauze, simptome si tratament

Ce este depresia postpartum

Cunoscuta si sub denumirea de depresie postnatala, reprezinta un tip de depresie clinica ce afecteaza femeile (dar si barbatii) in special dupa momentul nasterii. Studiile au inregistrat rate de incidenta intre 5-25%, dar realitatea este mult mai ingrijoratoare (nu poat fi estimat numarul de cazuri exacte deoarece nu este investigata de foarte multe persoane). Exista si o forma mai usoara a acestei afectiuni cunoscuta drept anxietate postpartum, dar si o forma mai grava denumita psihoza postpartum.

In scopul diferentierii acestora, trebuie sa stiti ca in primul caz simptomele expuse mai jos sunt mai putin evidente, in schimb in cel din urma apar in plus si halucinatii, iluzii, tulburari in modul gandire sau in exprimare.

De obicei, depresia apare in primele luni dupa nastere, cu un debut intre 2-4 saptamani conform statisticilor si poate dura de la cateva luni pana la un an, daca nu este identificata.

Doamna doctor Rodica Matei- psiholog, membru direct International Psychoanalytical Association (IPA) pe care o puteti gasi la www.generatia.ro disponibila la adresa: rodi_matei@yahoo.com ne ofera urmatoarele informatii:

"Ma voi referi aici la perspectiva psihanalitica asupra cauzele depresiei post partum. Psihanaliza se ocupa cu cauzele inconstiente ale diferitelor fenomene psihice, incepand cu reactiile emotionale aparent inexplicabile si pana la alegeri de viata care ne marcheaza destinul. In ceea ce priveste depresia post partum, ea este mai mult decat o reactie emotionala, si anume este o stare constanta mergand de la tristete pana la disperare si sentimentul lipsei de sens. Acest sentiment al lipsei de sens este simptomul cel mai alarmant al depresiei. El poate afecta atat proaspata mama cat si pe tata." 

Simptomele

Tabloul clinic include o gama larga de simptome care pot fi confundate de o persoana neavizata in domeniu cu stresul cauzat de aparitia unui nou membru al familiei sau chiar cu oboseala. De aceea, un cadru medical este in masura sa le evidentieze corect si sa diagnosticheze existenta (sau nu) a acestei afectiuni. Astfel pot fi prezente: tristete, lipsa de speranta, respect de sine scazut, sentiment de vina/rusine, sentiment de coplesire, probleme cu somnul (insomnie) si alimentatia, inabilitatea de a fi consolata, epuizare (oboseala extrema), sentiment de gol, anhedonie (incapacitatea de a resimti placerea in situatii normale), izolare sociala (de familie/prieteni), energie redusa/lipsa energiei, irascibilitate si furie, modificari comportamentale severe, sentiment de inadecvare in ingrijirea copilului, libido scazut si chiar ganduri cu privire la ranirea copilului.

Doamna doctor Rodica Matei mentioneaza:

"De multe ori avem semne ale depresiei post partum inca din timpul sarcinii. Aceste semne trebuie luate in serios si tratate din timp. Iata cateva semne:
- Incapacitatea de a te bucura de lucruri simple care inainte te relaxau
- Ganduri negative persistente privind sarcina si sanatatea copilului
- Ingrijorare excesiva sau obsedanta privind capacitatea de a fi mama sau orice alt aspect, de exemplu teama de microbi, murdarie
- Dificultati de a face fata activitatilor cotidiene, de rutina, mergand pana la a ramane ore intregi in casa sau in pat "fara chef".
- Tendinta de izolare, de evitare a prietenilor sau activitatilor sociale
- Senzatia de lipsa de energie psihica, diferita de oboseala normala, fizic?
- Stari de retragere in sine, tristete, durere sufleteasca, fara o explicatie plauzibila?
- Ganduri suicidare, sentimentul ca nimic nu are sens si ca totul va merge rau"

Cauze

Nu a fost inca identificata o cauza exacta a depresiei, ci ma degraba un cumul de factori. Astfel, este vorba de modificarile fizice ce apar dupa nastere, in special de scaderea nivelului de hormoni (estrogeni si progesteron). De asemenea, si alti hormoni produsi de glanda tiroida pot conduce la senzatiile de epuizare si depresie, alaturi de modificarile in volumul de sange, tensiune, sistem imunitar si metabolism ce pot contribui la modificarile de comportament. Factorii emotionali constituie de asemenea una din cauze, corelati cu lipsa somnului si sentimentul de coplesire care apare odata cu indatoririle asociate ingrijirii unui nou-nascut. Nu in ultimul rand, poate fi vorba si de factori legati de stilul de viata cum sunt alti copii ce necesita ingrijire, dificultati intampinate in alaptare, probleme financiare si lipsa sprijinului partenerului/familiei.

Trebuie mentionata insa si o serie de factori de risc ce potenteaza aparitia depresiei: un eveniment stresant din familie (pierderea unei persoane dragi), ingrijirea unei rude varstnice, abuz, saracie, trauma asociata nasterii, lipsa oxitocinei, istoric de depresie, fumatul, respect scazut, depresie prenatala, stres, probleme in relatia cu partenerul, colicii bebelusului, sarcina neplanificata/nedorita, status marital (necasatorita).

Doamna doctor Rodica Matei completeaza: 

"Cauzele se afla atat in istoria de bebelus a mamei si a tatalui, adica in memoria inconstienta a acestora, cat si in istoria familiilor acestora, prin transmiterea transgenerationala a unor traume.

In momentul in care o femeie asteapta un copil, are loc o deschidere a inconstientului si o conectare a ei cu experientele trecute. In masura in care ea, ca bebelus, a trecut prin experiente neplacute, acestea se activeaza, invadand prezentul in mod aparent inexplicabil. De asemenea, daca, pe vremea cand era bebelus, propria sa mama a trecut printr-o stare depresiva, aceasta stare e posibil sa fi fost preluata inconstient si retraita acum. Acelasi lucru este valabil si pentru ceilalti membri ai familiei restranse, tata, bunici. Aparitia unui bebe activeaza in fiecare dintre ei aceste trairi arhaice si explica reactiile lor emotionale in perioada ante si postpartum. Astfel, chiar daca mama este echilibrata, se poate vedea silita sa faca fata depresiei celor apropiati, mascata uneori de atitudini hiperprotectoare fata de bebe, de incercarea de a prelua controlul ingrijirii bebelusului sau dimpotriva de refuzul de a se implica.

Aceste suferinte psihice trecute care se activeaza sunt legate in special de neglijarea nevoilor emotionale ale mamei pe cand era bebe, lipsa contactului afectiv si emotional, abandonul afectiv sau abandonul real, o boala organica de care a suferit pe cand era bebe etc. Acestea pot avea drept cauza depresia propriei mame, care astfel, nu a mai fost capabila sa ofere atentie si dragoste bebelusului ei. In general, gasim in istoria familiei, pierderea unor persoane apropiate, parinti sau copii, sau traume sociale provocate de situatia politica din vremea respectiva. In general, orice situatie care depaseste capacitatea unei persoane de a isi gestiona reactiile emotionale, duce la imposibilitatea de a asigura minima ingrijire a unui nou-nascut."
 

Probleme

Problemele asociate acestei afectiuni sunt in primul rand legate de copil care are sanse mai mari sa dezvolte tulburari comportamentale, inclusiv probleme cu somnul, crize de tantrum, agresivitate si hiperactivitate. De asemenea, au fost observate si intarzieri in dezvoltarea cognitiva, copiii invatand sa mearga si sa vorbeasca mai tarziu si chiar probleme cu scoala (dificultati de invatare s.a.), probleme sociale in special in stabilirea relatiiilor sigure, legarea prieteniilor (pot fi chiar izolati social sau sa actioneze intr-un mod distructiv), probleme emotionale in ce priveste respectul de sine (redus), un nivel ridicat de anxietate si teama, temperament pasiv si mai putin independent. Nu in ultimul rand, acesti copii prezinta si riscuri mari de a dezvolta la randul lor depresie timpurie. Toate aceste probleme apar la copii deoarece mamele nu sunt capabile sa stabileasca o legatura afectiva normala, osciland intre o atentie exagerata in unele momente si o ignorare totala a celui mic in alte momente.

Prevenire

Principalul rol in prevenire il joaca atat persoanele apropiate, cat si medicul curant in identificarea simptomelor, dar si sub forma de sprijin in realizarea activitatilor zilnice (din partea celor dragi) alaturi desigur de un stil de viata mai putin stresant. Exista studii care atesta si eficacitatea nutritiei in prevenirea depresiei postpartum. Astfel, acizii grasi omega 3 ajuta la dezvoltarea creierului copilului/mamei si la alaptarea sa, surse bune aflandu-se in seminte de in, peste, oua, dar si capsule (sub forma de supliment). Si proteinele care se gasesc in carne, oua, alaturi de o hidratare sporita pot ajuta, si mai ales vitaminele sub forma de supliment prenatal (in special vitaminele de grup B ce imbunatatesc raportul de omega 3 si omega 6 din organsim si previn aparitia depresiei).

Doamna doctor Rodica Matei, psiholog, membru direct International Psychoanalytical Association (IPA) pe care o puteti gasi la www.generatia.ro disponibila la adresa: rodi_matei@yahoo.com ne ofera urmatoarele informatii:

"Demersurile de prevenire a depresiei post partum trebuie sa aiba loc din timpul sarcinii. Mama se poate informa cu privire la nevoile gravidei si tinerei mame, la semnele depresiei si poate consulta deja un consilier sau un terapeut. Poate participa la cursuri despre bebe, nevoile lui, la workshopuri despre maternitate si nevoile mamei.

Iata cateva sfaturi:
- Ai grija mai intai de tine. Daca mama nu este bine, nu va putea sa ingrijeasca de bebe cum se cuvine. Aici se intra intr-un cerc vicios in care ea se va simti incompetenta, depasita, bebele va fi si el agitat, ceea ce va spori tensiunea mamei etc. Sa ai grija de tine presupune sa fii in contact in primul rand cu nevoile tale de hrana, somn, relaxare. Ai grija sa ai ajutor in casa, nu le poti face pe toate si nici nu trebuie.
- Asculta-ti instinctul matern. Da-ti voie sa fii una cu bebelusul, sa fii centrata pe tine si pe el. Exista in ziua de azi presiuni sociale de a nu te dedica copilului, de a fi sexy si trendy, de a nu alapta prea mult, de a socializa bebelusul inca din fasa. Si tu si bebelusul aveti nevoie de intimitate, sa va cunoasteti si sa va armonizati, ca sa porniti cu bine la drum. Este nevoie de timp si de tihna pentru aceasta.
- Protejeaza-te. Accepta in jurul tau doar persoane care te sustin si te incurajeaza. Tine-i la distanta pe cei care iti provoaca disconfort, au gandire negativa, incearca sa preia controlul, chiar daca e vorba de propria ta mama, sora sau cea mai buna prietena. E doar o etapa, te vei apropia din nou de ele mai tarziu. Mai complicat este cand chiar sotul tau are asemenea reactii. Aici te poate ajuta sa te informezi despre depresia paterna si sa nu iei ad litteram comportamentele lui. In aceasta situatie trebuie sa stii ca este ca si cum ai avea doi bebelusi si este util sa consultati un terapeut.
- Consulta un terapeut daca prezinti cel putin trei dintre semnele depresiei, desi ai respectat toate sfaturile. Uneori sunt de ajuns cateva sedinte. Alteori este nevoie de o psihoterapie. Dar aceasta este calea de a primi ajutor specializat."

Tratamentul depresiei postpartum

Tratamentul consta in primul rand in terapie specializata, chiar apelarea la grupuri de sustinere si uneori chiar la medicatie (antidepresiva, evitata cand este posibil datorita incompatibilitatii cu alaptarea). Familia si prietenii joaca de asemenea un rol important, deoarece este necesar sprijinul lor constant in activitatile zilnice legate de ingrijirea copilului si nu numai.

In ceea ce priveste mama, trebuie sa incerce sa-si imbunatateasca parerea despre sine, sa se odihneasca si sa manance adecvat, renuntand la sentimentul de vinovatie, deoarece modul in care gandesc sau se comporta in aceste moment nu le defineste ca mame. Nu trebuie sa aiba asteptari prea mari de la ele si sa se concentreze pe cateva lucruri simple pe care sa le realizeze zilnic dar si pe ingrijirea propriei persoane. In cazul in care nu reusesc sa faca fata presiunii, este indicat sa ceara ajutor, fara niciun fel de teama, chiar si de la prieteni, si sa isi impartaseasca sentimentele, purtand discutii eventual cu alte mame in situatii similare. Nu trebuie sa se neglijeze si sa-si acorde cateva clipe de relaxare zilnica, optand chiar pentru o bona/menajera (daca este posibil) pentru ajutor cu bebelusul. Este indicat sa se plimbe afara, la aer, chiar sa mearga in mici excursii si sa incetineasca putin ritmul indatoririlor zilnice (spalat, gatit etc.).

Doamna doctor Rodica Matei ne ofera urmatoarele informatii:

"Masurile ce trebuie luate se refera in primul rand la constientizarea cauzelor acestor stari. Proaspata mamica trebuie sa se intrebe daca este ceva sau cineva din prezent care alimenteaza o stare negativa, si sa faca o incursiune in istoria sa si a familiei pentru a vedea cauzele din trecut. Aceste masuri pot fi suficiente daca este vorba de o reactie depresiva usoara. Daca mama simte insa ca este peste puterile ei sa faca fata starii depresive, este indicat sa apeleze la consiliere psihologica cat mai repede, chiar la psihanaliza, pentru a evita administrarea de medicamente, care poate aduce dupa sine intreruperea alaptarii si astfel apare o noua sursa a depresiei."

Citeste si:

Depresia postnatala il afecteaza si pe tata! Afla totul! 

Cum sa infrunti depresia postnatala 

In incheiere trebuie sa aflati ca doamna doctor Rodica Matei impreuna cu doctor psihiatru Mihaela Dumitru au conceput un workshop special pentru cupluri care asteapta un copil, pentru prevenirea depresiei post partum. Le gasiti pe pagina de facebook Acum suntem trei.

Multumim doamnei doctor Rodica Matei pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:
www.babycenter.com; www.mayoclinic.org; http://en.wikipedia.org; www.womenshealth.gov; www.helpguide.org/