Studiul (publicat online pe 30 iunie), apărut în publicația „the Journal Physics of Fluids”, a fost realizat de cercetători din cadrul „Florida Atlantic University”. Aceștia au dorit să vadă, în cazul măștilor realizate în casă, care sunt cele mai bune pentru a ne proteja de coronavirus. În acest scop, ei s-au folosit de glicerină și de luminile generate de un laser pentru a lumina picăturile provenite din tuse și din strănut.
În realizarea studiului s-a apelat la măști realizate din material textil, pornindu-se de la premisa că astfel de măști sunt recomandate, dar fără a se oferi informații complete referitoare la care ar fi cel mai indicat material din care să fie confecționate.
Oamenii de știință au pus în practică următorul test: o soluție cu glicerină și cu apă distilată a fost împrăștiată peste gura unui manechin, realizându-se astfel nori de picături fosforescente, similare celor produse din cauza tusei sau a strănutului.
După aceea s-au proiectat picăturile peste măști homemade, din diverse materiale, măsurându-se distanța până la care au ajuns acestea. Picăturile au fost vizualizate într-un laser, iar primul aspect sesizat a fost următorul: printre cei mai importanți factori ce asigură gradul de protecție al unei măști se numără materialul și cum se realizează fixarea acesteia.
S-a constatat că, în lipsa unei măști de protecție, picăturile pot călători la distanțe de peste 2,4 m. Spre exemplu, dacă există o bandană, picăturile călătoresc aproximativ 15 cm. Dacă se utilizează o batistă împăturită pe bază de bumbac, acestea călătoresc puțin peste 30 de cm. În schimb, o mască de protecție ce este căptușită cu bumbac protejează cel mai bine nasul și gura, în condițiile în care picăturile sunt blocate cel mai eficient. Din acest motiv, cercetătorii au afirmat că o asemenea mască este mai bună decât unele dintre cele existente în comerț, tip con de exemplu.
Altă constatare a celor care au realizat studiul este următoarea: picăturile provenite din tuse și din strănut pot să călătorească pe o distanță de peste 3 m, într-un interval de aproximativ 50 de secunde. În plus, oamenii de știință au văzut că picăturile au rămas suspendate în mediul creat de laser și mai bine de 3 minute, ceea ce i-a determinat să afirme că, alături de purtarea măștii de protecție, respectarea normelor de distanțare socială, dar și igiena mâinilor sunt reguli ce trebuie respectate pentru a ne proteja nu numai de infectarea cu noul coronavirus, ci și de alte virusuri periculoase.
Coordonatorii studiului au precizat că intenționează, pe viitor, să analizeze cum picăturile se scurg pe diferite materiale din care sunt confecționate măștile, dar și să urmărească impactul diferitelor condiții dintr-o încăpere în răspândirea picăturilor, astfel încât locuințele și spațiile de lucru să poată fi adaptate mai eficient în vederea protejării de îmbolnăviri.
Surse: fau.edu, upi.com
Surse foto: facebook.com, istockphoto.com