Ce este sindromul descendent
În fiecare zi glandele din mucoasele de la nivelul gâtului, nasului, căilor respiratorii, stomacului și tractului intestinal produc mucus (aproximativ un litru în fiecare zi). Mucusul este o substanță groasă, cu aspect lipicios, care umidifică aceste zone și ajută captarea și distrugerea organismelor patogene precum bacterii și virusuri înainte de a conduce la apariția unei infecții.
În mod normal, un om sănătos nu observă prezența mucusului din nas deoarece se amestecă cu salivă, se scurge în partea din spate a gâtului și este înghițit. Atunci când corpul produce mai mult mucus decât de obicei sau acesta este mai gros, devine și mai ușor de observat. Excesul poate ieși prin nări și este cunoscut sub denumirea de rinoree, iar când curge prin partea de spate a nasului până în gât poartă denumirea de sindrom descendent.
Cauze pentru sindrom descendent
Excesul de mucus care stă la baza apariției acestei probleme poate avea mai multe cauze, după cum urmează: răceală, gripă, alergii, infecție a sinusurilor sau sinuzită (o inflamație a sinusurilor), un corp străin blocat în nas (problemă specifică copiilor - scurgerea apare doar pe o parte a nasului), sarcină, anumite medicamente (inclusiv contraceptive și medicamente pentru tensiunea arterială), deviața de sept, schimbarea vremii, temperaturile reci sau aerul extrem de uscat, anumite alimente în special lactate (de exemplu, cele picante), vapori chimici (proveniți de la diverse substanțe chimice, parfumuri, produse destinate curățeniei, fum sau alți iritanți).
În unele situații problema nu este excesul de mucus în sine, ci faptul că nu este curățat imediat. Dificultatea în înghițire poate determina o acumulare de lichide la nivelul gâtului ceea ce poate fi asemănat cu sindromul descendent. Aceste probleme apar uneori odată cu vârsta, cu un blocaj sau cu afecțiuni precum refluxul gastroesofagian (conținutul stomacului și acidul gastric revine în esofag sau în gât).
Simptome pentru sindrom descendent
Sindromul descendent este caracterizat prin senzația permanentă de a dori să-ți cureți gâtul. Poate de asemenea să declanșeze o tuse, care adesea se agravează pe timpul nopții. De fapt, sindromul descendent constituie una dintre cele mai frecvente motive pentru care o tuse nu dispare. De asemenea, un exces de mucus poate conduce la răgușeală și la durere și iritare a gâtului, iar din cauza mucusului în exces din stomac poate apărea și senzația de greață, precum și respirația urât mirositoare. În cazul în care mucusul astupă trompa lui Eustachio (care conectează gâtul cu urechea medie) poate apărea și o infecție la nivelul urechii, precum și o infecție a sinusurilor.
Tratament pentru sindrom descendent
Modul în care este tratat sindromul descendent depinde de cauza sa, în acest sens fiind necesar un diagnostic corect - acesta presupune o examinare amănunțită a urechilor, nasului și gâtului și teste de laborator, endoscopie sau studii imagistice. Astfel antibioticele sunt utile în cazul unei infecții bacteriene; de reținut că mucusul de culoare verde sau gălbuie nu reprezintă dovada unei infecții bacteriene. O viroză respiratorie poate fi responsabilă de colorația diferită a mucusului, dar de cele mai multe ori are la bază un virus, care nu răspunde la antibioterapie.
Antihistaminicele și decongestionantele nazale pot ajuta adesea la sindromul descendent cauzat de sinuzită și de infecții virale, precum și spray-urile nazale pe bază de steroizi pentru sindromul descendent cauzat de alergii. Antihistaminicele de generație veche, inclusiv difenhidramina și clorfeniramina nu reprezintă de obicei opțiunea de tratament potrivită deoarece în loc să usuce mucusul îl îngroașă; astfel antihistaminicele de generație nouă precum loratadină, fexofenadina, cetirizină, levocetirizină și desloratadină pot reprezenta opțiuni potrivite de tratament și sunt șanse mai mici să cauzeze amețeală. În orice caz, medicul specialist este cel în măsură să recomande tratamentul potrivit deoarece toate pot cauza efecte adverse care variază de la amețeală la uscăciunea gurii.
Un pas important în tratamentul sindromului descendent constă în subțierea mucusului. Mucusul gros are o consistență mai lipicioasă și sunt șanse mai mari să cauzeze disconfort. Dacă reușești să îl menții subțire, vei preveni formarea unor blocaje la nivelul urechilor și al sinusurilor. O modalitate simplă de a acționa în acest sens este reprezentată de un consum sporit de apă. Alte opțiuni constau în medicație precum guafenezină, folosirea de spray-uri saline/ irigație nazală sau a unui umidificator pentru cameră.
Nu în ultimul rând, un remediu popular vechi de secole este supa de pui. De altfel, orice lichid fierbinte poate oferi o ameliorare temporară a simptomelor și un confort sporit deoarece aburul din lichid deschide căile respiratorii și subțiază mucusul. În plus, fiind un lichid previne instalarea deshidratării. Nu este însă recomandată cofeina (și nici diureticele). Este la fel de util și un duș fierbinte, cu abur, precum și proptirea unor perne pe perioada nopții pentru ca mucusul să nu se acumuleze în porțiunea din spate a gâtului. În cazul în care cauza sindromului descendent este o alergie, folosește lenjerie de pat specială contra acarienilor și spal-o frecvent în apă fierbinte, folosește filtre HEPA în casă (contribuie la purificarea aerului), aspiră frecvent.
Dacă scurgerile emană un miros neplăcut sau sunt însoțite de sânge, apare febră, wheezing sau simptomele sunt grave și persistă mai mult de 10 zile trebuie să fii consultat de medic deoarece poate fi vorba despre o infecție bacteriană. Dacă medicația nu ameliorează simptomele, este necesar consultul din partea unui medic.
Surse:
www.webmd.com; www.healthline.com; www.entnet.org
Urmareste-ne pe Google News
