7 Drepturi ale mamelor de care ar trebui sa stii

1. Dreptul la reducerea programului de munca

In baza recomandarii scrise a medicului de familie, salariata insarcinata care nu poate indeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului (art. 13 din OUG 96/2003).

Pentru a beneficia de aceasta reducere, salariata trebuie sa aduca angajatorului o recomandare de la medicul de familie si sa solicite reducerea programului printr-o cerere scrisa.

Prin „durata normala de munca" se intelege, de regula, 8 ore/zi. Reducerea timpului de lucru nu va putea fi acordata insa salariatei care lucreaza cu contract individual de munca cu timp partial.

Exista insa anumite categorii de salariati, precum tinerii sub 18 ani, sau cei care lucreaza in conditii grele, pentru care, actele normative in vigoare prevad un timp de lucru sub 8 ore/zi.

Pentru acesti salariati, reducerea timpului de lucru se va acorda proportional, raportat la timpul normal de lucru in cazul lor.

2. Dreptul la pauze pentru alaptare

O alta situatie in care se acorda reducerea programului de lucru, intervine ca alternativa la acordarea pauzelor de alaptare.

Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului, doua pauze pentru alaptare, a cate o ora fiecare, pana la implinirea varstei de 1 an a copilului. La cererea mamei, pauzele pentru alaptare pot fi inlocuite cu reducerea programului de munca cu doua ore.

Atat pauzele, cat si reducerea timpului de munca pentru alaptare, sunt incluse in program si nu afecteaza veniturile salariale si nici drepturile conexe, precum sporurile la salariul de baza.

3. Dispensa pentru consultatii prenatale

Dispensa pentru consultatii prenatale reprezinta un numar de ore libere platite de catre angajator salariatei, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor prenatale, in timpul programului de munca (art. 2, lit. f din OUG 96/2003).

In baza Ordonantei, angajatorii sunt obligati sa acorde salariatei insarcinate dispensa pentru consultatiile prenatale in limita a maximum 16 ore/luna, daca aceste investigatii se pot efectua numai in timpul programului de lucru.

Dispensa pentru consultatiile prenatale nu afecteaza in niciun fel drepturile salariale.

4. Dreptul la concediu si indemnizatie de risc maternal

Angajatele insarcinate nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte, in conditii cu caracter insalubru sau greu de suportat, ori alte activitati care prezinta risc pentru ea si copil.

In situatia in care angajatorul nu poate sa modifice conditiile si orarul de munca, sau sa o repartizeze la un alt loc de munca, salariata insarcinata are dreptul la concediu de risc maternal, astfel:
- inainte de data solicitarii concediului de maternitate;
- dupa concediul postnatal obligatoriu, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului pana la 2 ani, sau in cazul copilului cu handicap pana la 3 ani (insa nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut)

Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de catre cel specialist, insa nu simultan cu alte concedii sau alte drepturi de asigurari sociale (art. 10, alin. 2 din OUG 96/2003).

Pe durata concediului de risc maternal, angajata are dreptul la indemnizatia de risc maternal, suportata din bugetul asigurarilor sociale de stat.

5. Concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav/cu handicap

Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la 18 ani (art. 49 din norma de aplicare a OUG 158/2005).

Beneficiaza de indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca indeplineste conditiile de stagiu de cotizare (sa fi realizat venituri minimum o luna in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediu medical). De asemenea, de aceleasi drepturi beneficiaza si adoptatorul, tutorele, sau cel care are copilul in plasament.

Indemnizatia, in acest caz, se acorda pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie, sau in baza certificatului pentru persoanele cu handicap.

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul si se acorda pe o perioada de maxim 45 de zile calendaristice/an pentru un copil (cu exceptia cazurilor speciale).

6. Dreptul la un salariu mediu, la nastere

Contractul colectiv de munca unic la nivel national (CCMUN) stipula dreptul la un salariu mediu pe unitate pentru nasterea copilului. De acest drept beneficia mama, iar in cazul in care aceasta nu era salariata, salariul mediu pe unitate se acorda tatalui.

In prezent nu mai exista acest contract colectiv de munca, insa mamele pot beneficia in continuare de „un salariu pentru nastere" daca acesta este prevazut in contractul colectiv de munca la nivel de ramura sau unitate.

7. Dreptul de a-si pastra locul de munca

Conform OUG 111/2010, este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:

- salariatei/salariatului care se afla, dupa caz, in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 an, sau de pana la 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap;
- salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie.


Aceasta interdictie se extinde o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in unitate.

In concluzie, pe perioada acordarii concediului pentru cresterea copilului, salariatul nu poate fi concediat. Aceste dispozitii nu se aplica insa in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a falimentului angajatorului sau a reorganizarii judiciare.

Ce parere aveti despre aceste drepturi? V-au fost incalcate vreodata de catre angajatori? Cum ati procedat?