Tradiții de Sfântul Gheorghe: de ce azi nu trebuie să dormi deloc și de ce sunt binecuvântați copiii care îi poartă numele

Când este Sfântul Gheorghe

Sărbătoarea prin care acest sfânt este cinstit este în ziua de 23 aprilie. Sfântul Gheorghe este apreciat nu doar în tradiția ortodoxă de la noi, ci și în alte țări. De pildă, este ocrotitorul mai multor state, printre care: Rusia, Muntenegru, Serbia, Grecia, Malta, Lituania, Republica Moldova, Georgia sau Portugalia.

În calendarul popular, Sfântului Gheorghe îi sunt dedicate trei zile (22, 23 și 24 aprilie), marcând debutul anului pastoral, sfântul fiind considerat patron al păstorilor, „străjerul timpului” (ce are cheile vremii), dar și deschizătorul sezonului cald, al unui nou ciclu vegetal, care va fi închis odată cu sărbătoarea Sfântului Dumitru. De acest calendar popular se leagă de fapt și cele mai importante tradiții de Sfântul Gheorghe, dar și de ajunul zilei de 23 aprilie. 

Tradiții de Sfântul Gheorghe

Tradiții din Ajun de Sfântul Gheorghe

Potrivit „Institutului Național al Patrimoniului”, înainte de ziua Sfântului Gheorghe există numeroase tradiții ce fac trecerea spre această sărbătoare, precum:

Împroorul  

Semnificația acestei tradiții este următoarea: animalele sunt duse la păscut pe o pajiște cu rouă nu numai pentru a fi sănătoase tot anul, ci și pentru a se garanta că anul respectiv nu va fi lipsit de precipitații. Pe 22 aprilie se realizează demersuri precum:

• Se stă treaz toată noaptea pentru sănătate și vioiciune
• Bătaia cu urzici- pentru a fi iute și harnic tot anul
• Încingerea cu ramuri verzi la brâu- pentru a se evita durerile de mijloc
• Vitele sunt duse în holdele de grâu- De acolo se aduce grâu care va fi amestecat cu grâul de semănat pentru recolte bogate
• În zorii zilei de 22 aprilie femeile merg afară cu ustensilele de țesut ca să fie harnice tot anul

Sângiorzul vacilor (Alesul)

Era considerat un eveniment care marca începutul anului pastoral, ce presupunea: să se aleagă ciobanii, să se aleagă locul în care să fie stâna, să fie aleși mieii, iar oile să fie pregătite așa cum se cuvine pentru primul muls și pentru obținerea cașului. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, erau necesare ritualuri care se desfășurau după cum urmează:

• Pentru primul muls se pregătea un colac sau o cunună de plante, menite să le asigure animalelor sănătate și să se obțină cât mai mult lapte
• Pregătirea găleții pentru laptele provenit din primul muls- Pe marginea găleții se așezau ramuri de salcie (împletite sub formă de cununi) sau pur și simplu ramuri verzi (pentru protejarea de forțele malefice și pentru lapte din belșug), dar și un bănuț de argint. În diferite zone se folosea și un colac („colacul oilor”, preparat cu făină, apă, sare și dat cu ou) pentru a fi pus pe marginea găleții. După aceea colacul era apucat de doi păstori, ce trăgeau de el pentru a-l rupe, crezându-se că acela care apuca o bucată mai mare va avea mai mult noroc la oi
• Plantele erau aruncate într-o fântână în scopul de a se ajunge la o cantitate suficientă de lapte- În acele momente avea loc un ritual magic, în cadrul căruia erau rostite cuvintele: „Așa să izvorască laptele în pulpa oii, ca apa în fântână”
• Colacul oilor putea fi înlocuit cu o cunună din ramuri verzi- Scopul pentru care se proceda așa era tot încercarea de a se obține cât mai mult lapte și de a exista protecție în fața spiritelor malefice

Mânecătoarea

Se credea că spirite malefice (strigoi) umblau noaptea pentru a răpi mana laptelui vacilor, iar pentru a se evita să se ajungă într-o asemenea situație se recurgea la plante cu virtuți tămăduitoare, recunoscute în medicina populară românească (bozul, rostopasca, leușteanul, rugul verde și cel de măceșe, odolean, usturoi). 

Pentru protejarea în fața strigoilor se luau măsuri precum: afumarea grajdurilor, a vitelor și a stânelor, zgomotul de bucium, ramuri de rug puse la ușile și ferestrele adăposturilor pentru animale, se ungea cu usturoi ugerul vacilor sau limbile de meliță (se spunea că pe acestea călătoreau strigoii), agățarea spinilor la porți. În afara acestora, pentru protejarea oilor de acțiunea spiritelor malefice, se recurgea și la această practică: pe 21 aprilie, femeile preparau „untura/unsoarea de oi”. Aceasta conținea untură de porc (care nu trebuia să fie obținută de la un porc de culoare neagră), dar și numeroase plante (boz, salcie cu mâțișori, urzică, pelin, scai, laptele-câinelui, leuștean, usturoi), inclusiv unele ce fuseseră culese în a 25-a zi dintre Paște și Rusalii (uscate și amestecate cu tămâie).

Tradiții din ziua de Sfântul Gheorghe

În popor, ziua de Sfântul Gheorghe se numește și „Sân-Giorgiu” sau „Sângiorz”, iar tradițiile din această zi erau legate în primul rând de ritualuri desfășurate în exterior pentru ca omul să fie păzit de strigoi, ca de exemplu:

• Focurile rituale- Erau esențiale pentru a purifica spațiul, cu atât mai mult în zilele de sărbătoare și în perioadele cunoscute pentru prezența spiritelor malefice, în preajma Sfântului Gheorghe fiind vorba de cele care amenințau mana vacilor și mana câmpului. Acestea erau utilizate fie în gospodării, fie în afara acestora (pe ulițe, în grădini, în curtea bisericilor, în cimitire, la fântâni, la răspântii)
• Alungarea strigoilor- Plantele cu virtuți magice menționate anterior, cu precădere usturoiul, care era aplicat, după ce se făcea semnul crucii, în locuri pe unde puteau pătrunde spiritele nefaste, ca de exemplu: la ferestre, la horn, pe pragul ușii. Era indicat să se și consume usturoiul sau să se ungă porțiuni de corp cu el (pe spate, pe piept, pe la încheieturi, pe frunte). Alte obiceiuri care vizau ocrotirea de forțele rele erau și acestea: ciobanii cântau în zori la bucium (pentru ca sunetul buciumului să alunge vrăjile) sau în jurul vacilor erau împrăștiate semințe de mac (pentru ca nimeni să nu poată lua mana laptelui)
• Stropitul- În condițiile în care se credea că noaptea din Ajunul de Sfântul Gheorghe este marcată de prezența spiritelor malefice, ziua de Sfântul Gheorghe trebuie să asigure purificarea, o stare bună de sănătate, dar și prosperitate, atât pentru oameni, cât și pentru animale și pentru obiecte din gospodărie. Această purificare se realiza prin stropitul ritual sau prin scăldat. Alt obicei era ca băieții să le stropească pe fete pentru ca acestea să fie ocolite de strigoaice sau pentru a nu ajunge să se metamorfozeze ele însele în astfel de forțe ale răului

O tradiție de Sfântul Gheorghe respectată an de an era și aceasta: împodobirea locuințelor, a anexelor gospodărești (adăposturile pentru animale, locurile în care se păstrau cerealele etc.), a grădinilor, a câmpurilor, cu simboluri vegetale care să întruchipeze trezirea la viață a naturii și care să le ocrotească în fața strigoilor. Printre asemenea simboluri vegetale se aflau: rug verde sau leuștean (Transilvania), frunze de fag, de gorun, rug (în Banat), crengi de păr sau de tufan (în Muntenia). 

Credințe și superstiții din ziua de Sfântul Gheorghe

De-a lungul veacurilor, în tradiția populară s-au născut numeroase superstiții și credințe legate de această zi de sărbătoare, printre care și acestea:

• Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe plouă, va fi mult grâu și fân
• Dacă va fi ceață sau rouă, anul va fi bogat
• Dacă de Sfântul Gheorghe e zi de post (sec), laptele vacilor va fi slab
• Este bine să ne cântărim de Sfântul Gheorghe pentru a fi sănătoși și ocrotiți de farmece
• Dacă se doarme în această zi, se va lua somnul mieilor și vom fi somnoroși în tot restul anului
• Preoții și credincioșii vin pe câmp cu o cruce ca să spună rugăciuni pentru belșug și ploaie
• Cine se scaldă în zorii zilei de Sfântul Gheorghe în apă curgătoare va fi curățat de păcate și va fi sănătos tot anul
• Dacă se va semăna busuioc înainte de răsăritul soarelui, iar cineva se va spăla cu roua de pe plantă, va avea parte de cinste din partea tuturor
• Este bine să fie culese plante de leac care să fie păstrate apoi tot anul
• Pentru ca pomii să aibă rod bun, gunoiul care a fost strâns în ziua de Sfântul Gheorghe va fi pus la rădăcina lor

Credințe și superstiții din ziua de 24 aprilie

A doua zi după Sfântul Gheorghe poartă denumirea de „Calul lui Sfântu Gheorghe”, potrivit superstițiilor fiind o zi în care nu trebuia să se muncească deloc pentru ca vitele și gospodăriile să fie ferite de atacurile animalelor sălbatice. În același timp, ziua de 24 aprilie era importantă pentru că, datorită calului Sfântului Gheorghe, balaurul a putut fi înfrânt. Mai mult decât atât, se considera că datorită acestei zile va fi mai mult spor în muncă.

Semnificația numelui Gheorghe

Numele „Gheorghe” derivă din termenul grecesc „gheorghios”/ „georgos”, care a fost tradus prin: „agricultor”, „fermier”, „lucrător al pământului”, „țăran”.

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe

Printre tradițiile de Sfântul Gheorghe se regăsește și aceea de a-i sărbători pe cei care poartă numele sfântului sau nume derivate de la acesta. În țara noastră, cei mai mulți dintre bărbații care își sărbătoresc onomastica pe 23 aprilie poartă numele de Gheorghe sau George, iar cele mai multe dintre femeile sărbătorite în această zi poartă numele Georgiana.

Nume de băieți care se sărbătoresc de Sfântul Gheorghe:

• George/Geo/Georgel                                                    
• Gheorghe/Ghiorghe
• Gelu/Geluțu
• Gheorghe/Ghiorghiță
• Gică
• Gheorghieș

Nume de fete sărbătorite de Sfântul Gheorghe:

• Gina
• Geta
• Georgiana
• Georgi
• Geluța
• Gherghina
• Gheorghina
• Gheorghița

Urări de Sfântul Gheorghe

Tradiția de sărbătorire a celor ce poartă numele Sfântului Gheorghe poate fi mai frumoasă și cu ajutorul urărilor pe care le vor primi de ziua lor. Inspiră-te din sugestiile de mesaje de mai jos, care vor transmite din plin gândurile bune, pline de afecțiune:

• „Îți doresc la mulți ani pentru că porți acest nume și fie ca Sfântul Gheorghe, pe care îl reprezinți, să-și coboare ochii asupra ta și să îți dăruiască fericirea dorită și liniștea interioară”
• „De ziua numelui tău îți doresc să ai parte de succes, împliniri și sănătate. Sfântul Gheorghe, al cărui nume îl porți, să te ocrotească și să te călăuzească în viață. La mulți ani!”
• „Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să te însoţească pretutindeni. Îţi doresc o zi de Sfântul Gheorghe cât mai frumoasă!”
• „Pentru că astăzi este o zi specială pentru tine, mă alătur și eu celor ce-ți doresc din adâncul sufletului să ai parte numai de împliniri, satisfacții și multă sănătate. La mulți ani!”
• „Cu ocazia zilei Sfințișorului tău, îți doresc o oră de liniște, o zi senină, o săptămână de bucurii, o lună de împliniri, un an de prosperitate, un veac de sănătate, fericire și iubire. La mulți ani!”
• „La mulţi ani! Aşa cum soarele luminează pentru toată omenirea, aşa şi tu ne luminezi nouă viaţa. Fie-vă viaţa senină ca răsăritul de soare, iar sufletul, mereu curat şi tânăr ca roua de pe flori. O zi de neuitat care să ţină o viaţă!”
• „De ziua ta, Gheorghe, mă lasă
  Să dau cuvânt dorinței ce m-apasă
  De a-ți spune că mi-ești drag și îți doresc
  Tot binele din lume și noroc ceresc.”

Rugăciune către Sfântul Gheorghe

În ziua de Sfântul Gheorghe, înalță, cu inima deschisă, o rugăciune puternică, precum este și aceasta:

„Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci folositor, neputincioşilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!
Tu, Mare Mucenic Gheorghe, care împreună cu cei fără de trup ești și toate le cunoști din timp și carele de purtătorii de nevoință ești cinstit, miluiește-ne pe noi păcătoșii.
Vino, Sfinte Gheorghe și luminează mintea mea, pentru ca să cunosc eu păcatele ce le-am săvîrșit; mișcă inima mea ca să mă hotărăsc și să mă îndrept; ajută necredinței și slabiciunei mele și scapă-mă cu harul tău de păcatele cele trupești și sufletești.
Totdeauna numele tău arată înălțimea rânduielilor tale, căci după chemarea lui Dumnezeu, te-ai arătat cu cuviință slujitor vrednic al Cuvântului, Dumnezeu-Omului;
de aceea cu laude te fericim pe tine Sfante Gheorghe, care ai trecere în fața lui Dumnezeu Tatăl.
Binecuvântează-ne pe noi și fă rugăciunile noastre să fie de folos. Amin.”

Multitudinea de tradiții de Sfântul Gheorghe, constituite din cele mai îndepărtate veacuri, dar și obiceiul de a le dărui copiilor numele binecuvântat al sfântului, dovedesc din plin că acesta este unul dintre cei mai iubiți mucenici din calendarul ortodox românesc.

Viața Sfântului Gheorghe

Înainte de a cunoaște câteva dintre cele mai vestite tradiții românești de Sfântul Gheorghe, iată și detalii despre viața acestuia, despre experiențele prin care a trecut și care l-au transformat în unul dintre cei mai venerați sfinți creștini. Astfel, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a trăit în vremea împăratului roman Dioclețian (ce a domnit între 248-305), alegând o carieră militară și făcând parte din armata romană. În anul 303, împăratul a emis mai multe decrete care vizau persecuții asupra creștinilor, intenționând să distrugă bisericile, să-i ucidă pe preoți, să le ia averile și să-i ucidă pe toți cei care își exprimau apartenența la creștinism, refuzând să se închine zeilor. Auzind intențiile lui Dioclețian, Sfântul Gheorghe (ce era ofițer în garda personală a împăratului) a luat decizia de a-i spune acestuia că el nu dorea să renunțe la credința creștină, mărturisindu-și credința și în fața Senatului. La început, acesta a încercat să trimită un intermediar ca să-l convingă să-și retragă decizia. Sfântul Gheorghe nu s-a lăsat convins și și-a susținut în continuare credința.

Împăratul a fost cuprins de mânie și a poruncit ca Sfântul Gheorghe să fie arestat și întemnițat. În perioada petrecută în arest, din ordinul împăratului a fost torturat în numeroase moduri (de exemplu, a fost obligat să poarte încălțăminte ce aveau cuie în tălpi, a fost aruncat într-o groapă cu var nestins, a fost tras pe roată etc.). Între timp, auzind că Sfântul Gheorghe a scăpat teafăr din toate aceste chinuri, mai mulți ostași au devenit adepții creștinismului.

Dioclețian a aflat că prizonierul nu pățise nimic, luând în final decizia de a da ordin să fie decapitat. Se spune că acest eveniment a avut loc pe 23 de aprilie, de atunci Sfântul Gheorge transformându-se în martir. Ulterior, soția împăratului a trecut și ea la creștinism. 

Prima mare minune a Sfântului Gheorghe a fost legată de înălțarea altarului unde urma să fie adus trupul său. Potrivit „CreștinOrtodox.ro”, Andrei, cel care urma să ridice acest altar, s-a temut că nu va fi capabil să ducă la îndeplinire acest demers. Adormind, în vis i s-a arătat Sfântul Gheorghe, care i-ar fi spus: „...am venit la tine să-ţi arăt o mică comoară, care a fost a înaintaşilor mei, ca să poţi plăti pentru altar. Veseleşte-te şi nu te împuţina cu inima, pentru că eu voi sădi în inima oamenilor acestei cetăţi gândul să te ajute. Scoală-te şi urmează-mă şi îţi voi arăta o cămară în casa mea, pe care ai dărâmat-o, unde ai pus trupul meu înainte de a-l duce în biserică.”

După ce s-a trezit, Andrei a urmat sfatul primit, s-a dus în locul indicat de acesta, dându-și seama că într-adevăr i se dăduse sfatul pe care îl aștepta. Odată ce a început să sape pentru altar, bărbatul a găsit acolo și un vas de lut plin cu aur. O parte din aur a fost folosit pentru înălțarea altarului dedicat Sfântului Gheorghe, o parte a fost păstrat și o altă parte a fost folosită atât pentru pregătirea unui praznic pentru sărmani, cât și pentru un praznic dedicat nobililor cetății. Aceștia din urmă l-au ajutat pe Andrei să construiască altarul, finalizat în trei ani și sfințit de episcopul Ierusalimului.

Surse: antena3.ro, cimec.ro, crestinortodox.ro, doctorulzilei.ro, doxologia.ro, felicitari.info, libertatea.ro, observatornews.ro, patriarhia.ro, stirileprotv.ro, ziarulunirea.ro

Sursă poză principală: istockphoto.com