Top 3 tulburari sexuale care iti pot afecta viata de cuplu!

Afectiunile sau tulburarile sexuale te pot marca in toate aspectele vietii tale: sociala, profesionala, de familie si mai ales de cuplu.

Fie ca este vorba de tulburari de comportament, fiziologice sau psihice, tulburarile sexuale iti influenteaza viata personala, dar si viata celor din jurul tau.

Indiferent ca tu sau partenerul tau suferiti sau nu de o tulburare sexuala, Qbebe va ofera informatii despre trei tulburari sexuale.

Hipersexualitatea

Hipersexualitatea reprezinta dorinta excesiva de a face sex si este clasificata de unii specialisti ca fiind o tulburare psihica. Trebuie sa stii ca persoanele diagnosticate cu hipersexualitate au inhibitii sexuale reduse si sunt obsedate de sex intr-o masura atat de mare incat le afecteaza calitatea vietii.

Persoanele care sufera de acesta afectiune sexuala se angajeaza deseori in relatii sexuale riscante, cum ar fi sexul cu prostituate sau relatii sexuale neprotejate cu necunoscuti, expunandu-se astfel riscului infectarii cu boli cu transmitere sexuala. Cei care sunt implicati in relatii monogame nu sunt capabili sa fie fideli partenerilor lor, insa nu orice persoana infidela sufera de aceasta tulburare. In anumite cazuri, persoanele hipersexuale, in special barbatii, sunt vinovate de abuzuri sexuale.

Hipersexualitatea poate fi insa si un simptom al altor boli: tulburarea bipolara sau schizoafectiva, Alzheimer sau leziuni cerebrale traumatice. O alta cauza a aparitiei acestei tulburari sexuale ar fi consumul unor medicamente, ca de exemplu cele utilizate pentru tratarea bolii Parkinson. Ca si in cazul altor afectiuni de natura sexuala, majoritatea celor care sufera de aceasta tulburare au tendinta de a amana vizita la cabinetul medicului, mai ales pentru ca hipersexualii nu considera ca impulsurile lor sunt exagerate si chiar sunt mandri de activitatea lor sexuala.

In cazul in care suspectezi ca tu, partenerul tau sau cineva apropiat sufera de aceasta tulburare, trebuie sa stii ca tratamentul acestei afectiuni variaza in functie de relatia pe care hipersexualitatea o are cu alta afectiune medicala. Medicamentele folosite pentru tratarea depresiilor si cele care scad nivelul de testosteron pot reduce dorinta sexuala. Psihoterapia specializata poate interveni in sensul constientizarii de catre bolnavi a comportamentului lor.

Curiozitate: In istoria medicinii, afectiunea femeilor cu impulsuri sexuale ridicate se numea nimfomanie, iar la barbati purta denumirea de satiriazis. Desi unii medici inca mai folosesc acesti termeni, totusi, termenul preferat al specialistilor este hipersexualitate.

Asexualitatea

Asexualitatea este o afectiune caracterizata de lipsa dorintei sexuale si a interesului pentru relatiile sexuale cu alte persoane. Spre deosebire de marea majoritate a oamenilor care considera ca sexualitatea este un aspect important al vietii lor si unul necesar al relatiei romantice, pentru persoanele asexuale sexul nu are nici o semnificatie.

Cei care sunt asexuali nu simt dorinta sau atractia sexuala a celorlalti. Este important sa stii ca asexualitatea nu este o problema de angajament si nici nu prespune disfunctionalitati ale aparatului genital. Oamenii asexuali prefera sa nu aiba relatii sexuale, nu sunt deranjati de lipsa libidoului si se considera normali.

Asexualii pot avea relatii romantice si isi doresc sa isi intemeieze o familie, fiind atrasi de ceilalti din punct de vedere emotional, dar nu si fizic. Trebuie sa stii ca atitudinile fata de sex ale celor care sufera de asexualitate pot varia de la repulsie totala pana la participare la actul sexual numai in beneficiul partenerului. Unii specialisti spun ca masturbarea ar putea fi practicata de asexuali, insa doar ca o necesitate fiziologica, nu ca parte a sexualitatii lor.

Curiozitate: Studierea asexualitatii a fost o provocare, pentru ca cei mai multi specialisti in sexologie nu au inclus-o ca o optiune in chestionarele care au stat la baza cercetarilor legate de orientare si practici sexuale. In ultimii ani insa, s-au format grupuri de sprijin in care au loc schimburi de opinii in incercarea de a intelege mai bine aceasta afectiune.

Priapismul

Priapismul reprezinta o disfunctie erectila, care implica o erectie peniana dureroasa, independenta de libido, care dureaza mai mult de doua ore si care nu se incheie prin ejaculare, fiind cauzat de drenarea insuficienta a sangelui care umple corpii cavernosi, mentinand penisul in erectie.

In cazul in care suspectezi ca partenerul tau sufera de priapism, trebuie sa stii ca, spre deosebire de cazul unei erectii fiziologice normale, glandul nu este umflat si ramane moale. Priapismul poate fi cauzat de diferiti factori, psihici sau medicamentosi, de injectarea intravenoasa a unei doze prea mari de medicamente destinate provocarii unei erectii sau de unele boli.

Priapismul se manifesta spontan, dar aparitia lui poate fi determinata si de unele medicamente, boli sau anumite situatii. Aparitia priapismului poate fi un efect secundar al unor medicamente administrate pentru tratamentul disfunctiei erectile, al unor antidepresive sau al unor droguri.

Aproximativ 40% dintre barbatii care sufera de siclemie (anemie cu celule in secera) dezvolta priapism. Atentie: priapismul este considerat o urgenta medicala, deoarece poate provoca leziuni la nivelul vaselor de sange, cicatrici, disfunctia acestora sau chiar cangrena, daca nu se initiaza tratamentul specific!

Pacientii la care se intervine in stadiul incipient al afectiunii au sanse mari de recuperare completa. Un tratament injectabil cu substante decongestionante poate debloca sangele si ii normalizeaza circulatia. In cazul in care pacientul a avut o erectie care a durat mai mult de 4 ore, poate avea nevoie de interventie chirurgicala prin care sa fie redirectionat fluxul de sange sau sa fie eliminat de la nivelul penisului, cu ajutorul unui ac.

Curiozitate: Aceasta tulburare sexuala este mai frecventa la barbati, dar se poate manifesta, rar, si la femei, clitorisul fiind cel afectat.