De ce vom spune alăptare la piept și nu la sân, lapte uman și nu matern, părinte gestațional și nu mamă

Gata! Nu se mai folosesc termenii de mamă, sân și lapte matern. ”Pot da lapte și celelalte genuri”, spune Academia Americană de Alăptare

Academy of Breastfeeding Medicine (Academia de Medicină a Alăptării) a publicat în luna august 2021 un comunicat prin care a anunțat că există noi orientări privind limbajul folosit în ceea ce privește alăptarea. „Pentru a fi incluzivi cu toți oamenii în materialele noastre scrise, utilizarea unui limbaj incluziv (de exemplu, folosirea expresiei „persoană care alăptează” în loc de „mamă”) este adecvat în multe contexte. Folosirea limbajului incluziv pentru gen în locurile în care LGBTQI + este ilegal poate face mai mult rău decât bine și poate împiedica accesul la informații importante pentru familii”, se specifică în document. ”Academia recunoaște că nu toate persoanele care nasc și alăptează au identitate de femei, și multe dintre aceste persoane nu se identifică nici ca femeie nici ca bărbat. Pentru a include toate persoanele în materialele noastre scrise, vom folosi un limbaj care include toate genurile (ex: vom folosi termenul ”persoană care alăptează” în loc de ”mamă”).”, se arată în document. 

Terminologia folosită de Academia Americană de Alăptare

Ce a propus și Universitatea Națională Australiană în privința utilizării limbajului incluziv din perspectiva genului

Această instituție de învățământ (cu sediul în Canberra, Australia) a adus în discuție necesitatea adoptării unui limbaj incluziv pentru a respecta diversitatea staff-ului și a studenților săi. În acest scop, a fost elaborat un manual intitulat „Gender-Inclusive Handbook”. Potrivit news.com.au, s-a precizat faptul că acesta nu reprezintă „politica oficială a Universității Naționale Australiene, nici un proces sau niște instrucțiuni oficiale pentru personal și pentru studenți”. În schimb, manualul a fost definit ca un ghid „produs de o instituție implicată în cercetare care, printre alte preocupări ale sale, examinează modul în care se poate ajunge la o îmbunătățire a egalității de gen și a nivelului de incluziune în societate”.

Într-o secțiune din „Gender-Inclusive Handbook”, dedicată studenților universității care sunt părinți, se menționează că: „Numeroși studenți se vor identifica în calitate de „mamă” sau de „tată”, dar folosind separat aceste cuvinte pentru a descrie calitatea de părinte vor fi excluși cei care nu se simt încadrați în binarul masculin-feminin”. În aceste condiții, sunt propuși spre utilizare diferiți termeni meniți să exprime un limbaj incluziv din perspectiva genului, precum:

• Termenii „mamă” și „tată” vor fi înlocuiți cu cei de părinte „gestațional” sau „negestațional”
• Se va folosi termenul „hrănire la piept” în loc de „alăptare”/„alăptare la sân”
• Se va utiliza termenul „lapte uman/„lapte provenit de la părinte” în loc de „lapte matern”

Când lucrarea „Gender-Inclusive Handbook” a fost realizată, s-a inspirat și dintr-un studiu din anul 2019. Autorul studiului, Lauren Dinour, a atras atenția asupra următoarelor aspecte:

• Termenul „alăptare” a fost criticat pentru ambiguitate, referindu-se atât la hrănirea copilului la sân, cât și la hrănirea sa cu lapte matern provenit de la sân
• „Alăptarea” este asociată cu femeile, cu mamele, dar sunt persoane care își hrănesc copiii cu lapte uman și care nu se identifică astfel
• Folosirea unui limbaj orientat spre genuri, când se realizează studii legate de lactație, favorizează alienarea unor grupuri care se simt adesea marginalizate

Îndemnul său a fost să se înlocuiască limbajul menționat cu unul care să se bazeze pe termeni care să descrie „hrănirea cu lapte uman și comportamentele asociate”.

Două spitale din Marea Britanie au adoptat utilizarea unui limbaj incluziv din perspectiva genului

Este vorba despre spitalele Brighton și Sussex University care, potrivit New York Post, au lansat săptămâna trecută un program prin care să fie promovat limbajul incluziv din perspectiva genului în cele două unități sanitare. Printre modificările aduse se numără:

• Conform Sky News, vor fi excluși termenii de „alăptare la sân” și „lapte matern” pentru a se putea miza pe termeni mai incluzivi pentru părinții transgenderi sau non-binari (acest termen are mai multe sensuri, în funcție de persoana care se definește astfel, dar în general se referă la persoanele a căror identitate nu este exclusiv femină sau masculină)
• Personalul din cele două spitale a fost solicitat să folosească termeni precum „lapte provenit de la mama/părintele care hrănește” și „lapte uman”
• Asistenții au fost rugați să evite, pe cât posibil, să utilizeze cuvinte precum „mame” și „femei”- În schimb, s-a recomandat utilizarea cuvintelor „părinți” și „persoane”
• Cuvântul „femeie” va fi înlocuit cu cel de „persoană”, iar cuvântul „tată” va fi înlocuit cu „părinte”, „celălalt părinte” sau cu cel de „al doilea părinte biologic”, în funcție de situație

Pe contul de Twitter al unităților medicale Brighton și Sussex University a fost postat următorul mesaj: „Suntem mândri să avem grijă de persoanele transgender și de cele non-binare”. Pe site-ul celor două unități au fost adăugate și aceste informații: „Suntem conștienți de impactul provocărilor suplimentare pe care identitatea de gen îl poate avea asupra sarcinii, asupra nașterii și asupra hrănirii copilului și recunoaștem importanța asigurării grijii incluzive, a respectului, pentru persoanele însărcinate și pentru familiile lor”.

În anul 2018 a apărut primul studiu de caz despre o femeie transgender care a alăptat

Un studiu de caz a plecat de la experiența unei femei transgender de 30 de ani din SUA, care a reușit timp de câteva săptămâni să-și alăpteze copilul. Studiul a fost publicat în „Transgender Health” de către medicii Tamar Reisman și Zil Goldstein de la „Centrul Mount Sinai pentru Medicină și Chirurgie Transgender” (din New York). Potrivit acestora, femeia transgender urmase un tratament experimental care a constat într-o combinație dintre stimularea sânilor și administrarea de hormoni și de medicamente antivomitive.

După o lună de tratament, a fost capabilă să aibă „picături” de lapte, iar după 3 luni și jumătate producea aproximativ 240 ml lapte pe zi. În acest context, a putut să-și hrănească bebelușul timp de șase săptămâni exclusiv cu acest lapte, urmând ca ulterior să recurgă la suplimentarea cu lapte praf. În acest interval, s-a verificat starea bebelușului și s-a putut sesiza că acesta s-a dezvoltat normal.

Femeia transgender care alăptase urmase un tratament hormonal din anul 2011, în urma cărora i s-au dezvoltat sânii. Potrivit autorilor studiului, cazul acesta reprezintă o dovadă că „în anumite circumstanțe, o lactație modestă, dar funcțională, le poate fi indusă femeilor transgender.”

Citește și: Cum este să fii o mamă transgender în România: interviu cu Alexa

Surse: essentialkids.com.au, genderinstitute.anu.edu.au, liebertpub.com, news.com.au, news.sky.com, nypost.com, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov

Sursă poză principală: istockphoto.com