Oare cară greșelile mele de azi cu ei în somn, sau m-au afectat numai pe mine? M-am rugat în tăcere că ei știu cât de adâncă și puternică este dragostea mea pentru ei. Că depășește tavane și atmosfere.
Le-am spus oare suficient de-a lungul zilei că îi iubesc? Le-am arătat? Au simțit dragostea mea? Mintea mea mai avea puțin și exploda, căutând răspunsuri.
Sunt momente luminoase când băieții mei mă văd ca cea mai bună variantă a mea, dar și momente când mă văd„ în cea mai proastă versiune a mea.
Dragii mei băieți,
Am fost de prea multe ori personajul negativ. Nu știu de ce dispoziția mea era atât de coborâtă, dar trebuie să știți că are legătură cu mine, nu cu voi. Și recunosc că v-am scos de pe frecvență mai mult decât o dată. M-am simțit distrasă și m-am îndepărtat de timpul petrecut cu voi. Însă voi v-ați cerut dreptul. Și vă rog să nu vă opriți niciodată din a îmi cere ceea ce aveți nevoie. Este foarte important pentru mine.
Am țipat la voi. Am urlat, de fapt. Probabil că v-am speriat. Sincer, și pentru mine a fost înfricoșător. M-am întrebat în următoarele ore cât de adâncă este rana pe care v-am provocat-o prin urletele mele. Va rămâne oare o cicatrice?
V-am cicălit. Mult. Și am uitat că creierul vostru este o lucrare în dezvoltare. Am așteptări prea mari de la voi. Din tonul meu am lăsat de înțeles că dacă voi ați fi diferiți, ziua mea ar fi mai bună. Dar nu este adevărat. Voi sunteți aerul de care am nevoie ca să respir. Fără voi aș fi incompletă.
V-am răspuns cu nervi de fiecare dată când argumentați împotriva mea, pentru că mă simt încolțită de voi doi. Nu este ușor pentru mine. Emoțiile voastre au fost uriașe azi, și ale mele la fel. La un moment dat eram toți trei vulcani în erupție.
Vreau să știți că voi nu sunteți responsabili de emoțiile mele. Că sunteți în siguranță cu mine. Sunt o mamă imperfectă. Și obișnuiam să mă simt rușinată din cauza asta. Dar nu acum. Asta este un dar. Greșelile mele vă permit vouă să le faceți pe ale voastre. Imperfecțiunile mele vă oferă vouă darul de a fi și voi imperfecți. Nu voi fi perfectă, dar voi fi ceea ce vă trebuie.
Așa că, chiar dacă azi am greșit tot ce pot face este să îmi asum imperfecțiunile și să îmi cer iertare. Îmi pare rău, fii mei. M-am străduit și, ca și voi și eu cresc, mă dezvolt și mă vindec. Pot să vă spun că relația noastră est eimportantă, voi sunteți importanți și vă pot ajuta să o reparăm. Pentru că nici voi nu veți face totul bine și sper să vă ajut să înțelegeți că trebuie să va oferiți și vouă compasiune. Trebuie să știți că nu sunteți definiți de comportamentul de azi și că mereu trebuie să porniți de la premisa că sunteți buni.
Cu ochii închiși și respirații armonioase care devin ca un cântec de leagăn, ziua noastră dispare și una noua și curată ne așteaptă. O zi de mâine când putem încerca din nou. Împreună.
Text tradus și adaptat, scris de Ashley Patek pentru Generation Mindful.
Citește și: