Nu vreau să fiu genul ACELA de mamă care se laudă cu copilul ei!
Ascund adevărul că bebelușul meu doarme neîntors, pentru că nu vreau să fiu genul ACELA de mamă care se laudă cu copilul ei și care este vorbită pe la spate de mamele care nu au noroc de bebeluși liniștiți.
Citește și: De ce bebe nu doarme?
Nu mă înțelegeți greșit, nu am fost binecuvântată de la început cu un bebeluș care doarme perfect. Când Noah abia se născuse, am fost destul de norocoasă pentru că dormea foarte bine noaptea. Soțului meu și mie nu ne venea să credem că, în prima noastră noapte în spital, s-a trezit o singură dată peste noapte pentru că îi era foame. Am crezut că e ceva în neregulă după toate poveștile pe care le auzisem în jur, despre bebeluși care nu dorm noaptea, dar din fericire al nostru era, pur și simplu, un copil mulțumit și somnoros.
Însă la câteva zile după ce am ajuns acasă de la maternitate, am avut parte de provocări în ceea ce privește somul copilului. Nu reușeam să îl adorm neam în timpul zilei, iar nopțile deveniseră și ele albe fiindcă, știți și voi, colici și alte probleme care vin la pachet cu asta. Când am văzut că părul meu nespălat a început să își formeze propriile dreadlocks, am decis să încerc să implementez o rutină, care mi-a salvat viața!
A durat ceva timp până să se obișnuiască, dar am reușit. Noah doarme acum neîntors. Sunt atât de mândră de mine pentru asta. Sunt atât de mândră că am depus eforturi pentru a mă asigura că Noah este un bebeluș odihnit și fericit. În fiecare seară, la ora 19:00, îl așez în pătuț și îi spun noapte bună, iar el adoarme singur. Este uimitor. Sigur, nu toate nopțile decurg fără probleme și există întreruperi de somn, dar 95% din zilele și nopțile noastre decurg fără probleme.
Citește și: 9 semne că bebelușul nu doarme bine noaptea
În timp ce scriu aceste rânduri, simt cum alți părinți mă judecă și își dau ochii peste cap crezând că mă laud cu copilul meu bine odihnit. Îmi imaginez invidia părinților care se luptă cu o regresie a somnului sau care nu s-au mai bucurat de plăcerea unui somn neîntrerupt de dinainte de nașterea copilului. Și de aceea, pur și simplu, nu vorbesc despre asta. Păstrez pentru mine mândria și bucuria pe care le simt.
Dacă sunt întrebată despre obiceiurile de somn ale bebelușului meu, spun doar că este în regulă și că „avem o perioadă bună”
Oamenii nu știu că această perioadă durează de mai bine de șase luni. Și, da, o parte din mine este îngrozită de faptul că se poate termina în orice moment și că vom avea probleme cu somnul - dar deocamdată mă bucur de odihna de care avem parte.
Interesant este faptul că, un nou studiu realizat de Cubo Ai, a arătat că 40% dintre părinți recunosc că au mințit în legătură cu obiceiurile de somn ale bebelușilor lor pentru a evita să fie judecați. Când am citit acest lucru m-am gândit „wow, nu sunt doar eu!” - dar a există totuși o diferență. Acești părinți mint din motive opuse mie. Au impresia că vor fi judecați pentru că bebelușul lor NU doarme toată noaptea. Deci noi, cei care avem un copil care doarme neîntrerupt, mint că nu doarme și cei care au un copil care nu doarme mint că doarme? Nu este aceasta o dovadă că, în calitate de părinți, ne simțim judecați indiferent de cum se comportă copilul nostru?
Așadar, fie că mințiți în legătură cu prima sau cu a doua situație, cu toții contribuim la ascunderea realității de părinte. Ar trebui să încetăm cu toții să facem acest lucru! Cine știe, vorbind mai mult despre asta poate fie să ajute o altă mamă. Sau s-ar putea să te facă să mă urăști pe mine și pe bebelușul meu care doarme - dar cred că acest lucru vine la pachet cu meseria de părinte.
Citește și: 26 de semne că al tău copil nu doarme suficient
Surse foto: instagram.com/heynikolinak