A citi sau a nu citi jurnalul copilului tău? Aceasta este întrebarea...

Câți dintre noi nu am avut în copilărie sau în adolescență un jurnal în care ne-am scris cele mai intime gânduri, în care ne-am revărsat supărările, am refulat frustrările sau ne-am exprimat extazul după primul sărut? În postura de părinte, în schimb, jurnalul copilului este acea carte a secretelor pe care nu știm dacă dorim să o accesăm, dacă este moral și etic să facem acest lucru.

Nu știm dacă putem salva copilul de la anumite situații periculoase citind în jurnalul lui sau dacă nu facem altceva decât să îi pierdem încrederea în cazul în care suntem prinși. Accesând amintirile din adolescență, și punându-ne în situația propriului copil, cu siguranță nu ne-am fi dorit ca părinții să ne găsească și să ne citească jurnalul. Dar în calitate de părinți, această curiozitate crește și de cele mai multe ori sfârșește prin deschiderea și răsfoirea filelor, încălcând intimitatea copilului.

A citi sau nu citi jurnalul copilului? Aceasta este întrebarea!

În cazul în care părintele observă anumite modificări în starea de bine a copilului, în comportamentul lui, atunci citirea jurnalului sau a câtorva fragmente din jurnal poate reprezenta o acțiune benefică. Este foarte posibil ca tânărul/a să treacă printr-o dramă, să fie agresat/ă la școală, să aibe anumite frustrări sau gânduri de suicid de care părintele să nu aibă habar, ci doar să le bănuiască din comportamentul său.

În cazurile în care situația o impune, părintele care citește jurnalul copilului și găsește anumite înscrisuri ce denotă gânduri sau acțiuni periculoase nu trebuie să se simtă vinovat. În fond, este spre binele copilului faptul că adultul reușește să își dea seama ce se întâmplă în viața lui și să pună la timp punct situațiilor ce îl supără.

Dar dacă părintele este pur și simplu curios și își bagă nasul în jurnalul copilului fără niciun motiv anume? Probabil că va găsi inscripționări precum „Îl urăsc pe tata” sau „m-am certat astăzi cu mama”, va găsi detalii despre primul sărut, despre prima gelozie, despre primul eșec în dragoste și chiar despre primul raport intim, ceea ce cu siguranță nu va reprezenta tocmai o veste bună.

Apoi cu greu părintele se poate stăpâni să nu își judece copilul, să nu îl întrebe anumite lucruri și chiar să se dea de gol asupra faptului că a citit jurnalul, pierzându-i astfel complet încrederea.

• Argumente PRO pentru a citi jurnalul copilului
• Poți găsi informații prețioase
• Poți simți că îți înțelegi mai bine copilul;
• Poți afla despre preocupările sau pericolele care îl pândesc;
• Poți ajuta copilul într-o situație pe care o vede fără scăpare și de care îieste rușine să îți spună.
• Argumente CONTRA pentru a citi jurnalul copilului
• Îi vei viola intimitatea și îi vei pierde încrederea;
• Copilul va simți că nu mai are un spațiu sigur în care să își manifeste gândurile;
• Poți interpreta total greșit ceea ce a scris și ceea ce a vrut să transmită;
• Vei afla anumite lucruri care nu îți vor face bine și care te vor determina să vezi cu alți ochi copilul;
• Copilul tău nu dorește să îi citești gândurile private și intime;
• Vei provoca o traumă în dezvoltarea emoțională a copilului;
• Încalci limitele relației părinte-copil;
• Copilul tău nu mă va mai veni la tine pentru a-ți cere părerea, ci va apela la prieteni;
• Îți vei determina copilul să se oprească din a mai scrie în jurnal.

Citind jurnalul copilului îi vei pierde încrederea în tine

Faptul că adolescentul scrie în jurnal ceva intim, care îl preocupă numai pe el, înseamnă că vrea ca el însuși să se confrunte cu această provocare a vieții fără a-ți cere ție ajutorul. Iar copilul tău se așteaptă ca tu să fii de acord cu capacitatea lui de a-și gestiona problemele. În cazul în care îi citești jurnalul, îi înșeli încrederea și pierzi comunicarea cu el pe viitor.

Citindu-i jurnalul copilului îi încalci spațiul personal depășind barierele părinte-copil

În viața adolescenților au loc foarte multe frământări, iluzii, deziluzii, provocări, drame, traume. Iar jurnalul este spațiul lor sigur în care își pot exprima cele mai intime idei, păreri, temeri, frici. Dacă tu ca și părinte îi cauți în disperare jurnalul, i-l deschizi și îl citești, atunci nu numai că ai depășit bariera părinte-copil ci îi invadezi și spațiul sigur lăsându-l în incapacitatea de a-și mai găsi liniștea prin scris.

Jurnal de copil: Azi am vorbit cu mami despre relațiile intime

Ai grijă să nu interpretezi greșit ceea ce citești și să nu pierzi comunicarea cu copilul tău

Atunci când adolescentul scrie în jurnal „Îmi urăsc părinții” sau „M-au trădat prietenii”, ori alte afirmații de acest gen, în calitate de adult ai putea să le interpretezi greșit. Gândurile transpuse în cuvinte nu au aceeași conotație cu realitatea. Iar tum fiind o persoană care nu te afli în gândurile copilului la acel moment, ești străin de acea situație, nu poți înțelege în totalitate o asemenea afirmație. Iar copilul cu siguranță nu va mai dori să vorbească cu tine o perioadă, nu va mai veni să îți spună ce probleme are și nici măcar să îți ceară părerea despre chestiunile minore ale vieții.

Cum interpretezi situația în care copilul își lasă jurnalul la vedere? Neglijență sau strigăt după ajutor?

Unii tineri își ascund jurnalul foarte bine, sub saltea, sub haine, în dulap, prin birou, după televizor sau în alte locuri în care părintele nici măcar nu s-ar gândi să caute. În schimb, sunt și copiii care îl lasă la vedere, chiar pe masă, pe birou sau acolo unde știe că părintele îl poate citi cu ușurință oricând. Ce semnifică acest gest? Este posibil, în primul rând, ca micuțul să fi uitat să ascundă jurnalul plecând în grabă la școală. De aceea, tu nu trebuie să citești gândurile copilului tău din prima zi în care găsești jurnalul pe masă.

În schimb, dacă acest gest se repetă, este foarte posibil ca ceea ce scrie acolo să nu reprezinte un secret atât de major încât să trebuiască să fie protejat sub un lacăt. Nu în ultimul rând, există și situații aparte în care, lăsarea jurnalului la vedere poate reprezenta un strigăt pentru ajutor. Copilul nu îndrăznește să îți spună că se confruntă cu anumite situații, cu gânduri suicidale, că este agresat la școală sau că s-a despărțit de iubit/ă și atunci te lasă pe tine să citești toate aceste lucruri.

Dacă lăsarea jurnalul la vedere coincide cu anumite schimbări în comportament, în felul de a se îmbrăca, de a se purta sau de a mânca, este necesar să citești câteva file recent scrise pentru a te asigura că totul este în ordine în viața copilului tău. În cazul în care suspectezi că adolescentul te minte și te preocupă siguranța lui, observându-i comportamentul nefiresc, atunci citirea jurnalului nu trebuie văzută ca o greșeală.

De ce ar trebui să îți încurajezi copilul să țină un jurnal? Ce beneficii îi aduce această activitate?

Ai citit jurnalul copilului, acum ce urmează?

Nu te-ai putut abține și ți-ai băgat nasul în chestiunile intime ale copilului citind câteva file sau chiar întregul jurnal al acestuia. Ce-ți rămâne de făcut? Ai mai multe variante. Fie poți să-i spui copilului tău că i-ai citit jurnalul și să încerci să dialoghezi cu el cu multă dragoste și răbdare, cerându-ți scuze pentru gestul pe care l-ai făcut, dar motivând gestul cu dorința ta de a-l proteja.

Mai ai varianta de a nu spune copilului că i-ai găsit jurnalul, dar de a încerca să deschizi o discuție întâmplătoare despre anumite chestiuni pe care le-ai citit acolo. Nu în ultimul rând, chiar dacă ai citit jurnal copilului și au fost foarte multe lucruri care te-au deranjat sau te-au șocat, nu încerca să le spui pe toate, nu încerca să îl cerți pentru că astfel îi vei pierde complet încrederea.

În cazul în care nu ești genul de părinte prea băgăcios, poți să discuți deschis cu copilul, să-ți faci mai mult timp pentru a comunica cu el în loc să încerci să afli pe cont propriu ce ăl supără. De asemenea, trebuie să rămâi implicat în viața copilului tău, să te preocupe atât situația lui școlară, cât și sentimentală, să-l determini să vorbească deschis cu tine și să încerci să clădești o relație sănătoasă, bazată pe încredere și respect!