Tot ce trebuie să știi despre bolile infecțioase la copii

Ce sunt bolile infecțioase?

Bolile infecțioase sunt acele boli care sunt provocate de microorganisme dăunătoare (bacterii, virusuri, paraziți sau fungi). Unele dintre ele se transmit de la om la om, altele sunt preluate din apa sau din hrana contaminate sau apar pe fondul expunerii organismului la agenți patogeni prezenți în mediul înconjurător.

Bolile infecțioase la copii- factori de risc

Printre cei mai importanți factori ce trebuie luați în considerare se află:
• Vârsta copilului și imunitatea- De exemplu, nou-născuții sunt mai expuși infecțiilor întrucât sistemul lor imunitar încă nu s-a maturizat. Copiii mici sunt predispuși spre boli infecțioase din cauza unor obiceiuri precum acela de a duce totul la gură și de a nu se spăla pe mâini. În schimb, pe măsură ce copiii înaintează în vârstă, se vor obișnui tot mai mult cu respectarea regulilor de igienă, iar imunitatea dobândită (se realizează prin expunerea la boli și prin vaccinări) va face organismul mai puțin vulnerabil în fața infecțiilor

• Factorii genetici

• Starea generală de sănătate

• Nutriția- Medicii pediatri atrag atenția asupra următorului aspect: o alimentație echilibrată, cu alimente pline de vitamine și minerale, va contribui la consolidarea imunității și va diminua din riscul de contactare a bolilor infecțioase

• Tratamentele urmate de către copil- Spre exemplu, medicamente precum corticosteroizii (utilizați de obicei pentru tratarea astmului) sau tratamentele bazate pe chimioterapie vor interfera cu capacitatea de a contracara infecțiile

• Genele din bacterii sau din virusuri- Determină gradul de virulență a acestora. De pildă, anumiți germeni produc toxine ce contribuie la declanșarea unei boli infecțioase sau favorizează extinderea infecției produse de germenii respectivi

Bolile infecțioase la copii- tipuri

Bolile infecțioase respiratorii
Acestea, la rândul lor, se împart în următoarele categorii:
• Viroze respiratorii- Pot fi pe tractul respirator superior (cele mai frecvente sunt răceala, gripa și crupul) sau pe cel inferior (bronșiolita, pneumonia)
• Faringo- amigdalita streptococică- Cel mai cunoscut streptococ care determină apariția acestei afecțiuni este Streptococcus pyogenes (denumirea sa folosită adesea este de Streptococul A)
• Mononucleoza infecțioasă- Poate fi determinată de virusul Epstein-Barr sau de cytomegalovirus, ambele virusuri făcând parte din clasa de virusuri Herpes Simplex

Boli infecțioase digestive
În rândul celor mai larg răspândite, în rândul copiilor, se numără:
• Gastroenterocolitele- Virusurile responsabile cu apariția acestor boli infecțioase sunt variate, printre ele numărându-se: rotavirusul, adenovirusurile, enterovirusurile, norovirusul, astrovirusul
• Gastroenteritele bacteriene (toxiinfecțiile alimentare)- Spre exemplu, ele pot fi determinate de bacterii agresive (cum ar fi Campylobacter, Salmonella, E.coli), în urma consumului de hrană sau de apă contaminate cu acestea
• Hepatita A- Este cea mai comună formă de hepatită la copii și este provocată de virusul A

Boli infecțioase cutanate
Des întâlnite la copii sunt:
• Boala gură-mână-picior- Este o infecție virală cauzată de cele mai multe ori de virusul Coxsackie (un tip de enterovirus)
• Varicela- Reprezintă o infecție virală de care este responsabil virusul varicelor-zosterian
• Rujeola (pojarul)- Face parte dintre cele mai frecvente boli infecțioase ale copilăriei și apare din cauza virusului rujeolic (cunoscut și sub numele de Morbilivirus)
• Roseola infantum (boala virală contagioasă)- De regulă, apare în urma unei infecții cu herpesvirus-6
• Boala a 5-a (eritemul infecțios sau „Boala obrajilor pălmuiți”)- Foarte comună la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 15 ani, este declanșată din cauza prezenței virusului numit parvovirus B19

Bolile infecțioase la copii- posibile simptome

Manifestărilor bolilor infecțioase diferă foarte mult, în funcție de tipul infecției pe care o are copilul. Ca să înțelegi mai bine despre ce este vorba, ai în vedere și detaliile oferite mai jos.
Simptome ale infecțiilor respiratorii de pe tractul respirator superior
Răceala și gripa trebuie diferențiate corect pentru a lua măsurile potrivite. Iată ce simptome are fiecare dintre ele:
Răcelile
Pot fi provocate de peste 200 de virusuri, dar de cele mai multe ori rinovirusurile sunt cele care îți îmbolnăvesc copilul. Vei recunoaște o răceală după:
• Nas înfundat și care curge
• Ochii lăcrimoși
• Senzație de gâdilat în gât
• Tuse ușoară
• Dureri în gât
• Dureri de cap
• Dureri musculare
• Febră ușoară
• Frisoane
• Secreții din nas ce sunt la început apoase, apoi se îngroașă și devin gălbui sau în nuanțe de verde

În schimb, gripele debutează mai brusc și sunt mai intense decât răcelile. De ele sunt responsabile virusuri diferite, dar cele mai multe dintre cazurile de gripă la copii sunt declanșate de virusul A sau B. Simptomele care însoțesc astfel de infecții virale sunt:
• Febra ridicată (până la 40 de grade)
• Frisoane puternice
• Oboseală extremă
• Dureri puternice de cap
• Dureri musculare
• Gât uscat și tuse înecăcioasă
• Dureri în gât
• Greață și vărsături

Crupul
Reprezintă o infecție virală (provocată, în cele mai multe cazuri, de virusul Parainfluenzae I și II), ce obstrucționează respirația și duce la apariția unei forme de tuse cunoscută și sub numele de tuse lătrătoare. Debutează ca o răceală obișnuită, după care vor interveni:
• Tusea lătrătoare, agravată de țipat, de tușit, de agitație
• Febra
• Răgușeală
• Sunete ascuțite ce se aud în timpul respiraței

Infecțiile respiratorii de pe tractul respirator inferior
Bronșiolita
Apare în urma inflamației și iritației bronhiolelor (căi mici respiratorii, ramificațiile bronhiilor, din plămâni) din cauza oricăruia dintre urmatoarele virusuri: virusul sincitial respirator, adenovirusuri sau virusuri paragripale (tip 3). Simptomele care o însoțesc sunt:
• Nas înfundat și care curge
• Tuse iritativă
• Febră
• Respirație zgomotoasă, șuierătoare
• Dificultăți în respirație

Pneumonia
Poate fi de origine virală sau bacteriană, în funcție de ce a produs-o:
• Streptoccocus pneumoniae (produce pneumonie bacteriană)
• Haemophilus influenzae tip B (creează pneumoniile bacteriene)
• Virusul respirator sincitial (pneumonie virală)

O pneumonie poate fi recunoscută după astfel de simptome:
• Stare accentuată de oboseală
• Febră, însoțită de transpirație și de frisoane
• Dureri în piept când se respiră sau când se tușește
• Tuse (cu flegmă)
• Scurtarea ritmului respirației
• Diminuarea apetitului
• Greață și vărsături (nu în toate cazurile)
• Dureri de cap (uneori)

Simptome ale bolilor infecțioase digestive
Gastroenterocolitele
Nu sunt dificil de recunoscut întrucât sunt marcate de următoarele manifestări:
• Dureri abdominale
• Diaree
• Vomă
• Apetit scăzut
• Iritabilitate
• Febră nu prea ridicată sau dureri de cap (în unele cazuri)

Toxiinfecțiile alimentare
Prezintă simptome mai intense decât gastroenterocolitele, astfel:
• Apar dureri abdominale puternice
• Diareea este severă, apoasă și în ea se pot regăsi și urme de sânge
• Vărsături abundente
• Febră mare
• Uneori intervine și deshidratarea (o poți recunoaște după: uscarea pielii, gura uscată, sete excesivă, urinare redusă, letargie accentuată)

Hepatita virală tip A
De obicei, simptomele sale apar după 2-6 săptămâni de la infectarea cu virusul A. Nu sunt greu de identificat întrucât :
• Urina devine închisă la culoare
• Materiile fecale devin foarte deschise la culoare
• Apetitul se diminuează
• Survin stările de epuizare
• Apare febra
• Sunt prezente grețurile și vărsăturile
• Apar durerile abdominale
• Pielea și ochii se îngălbenesc

Simptome ale bolilor infecțioase cutanate
Boala gură-mână-picior
Nu este o infecție virală severă și poate să fie însoțită de toate manifestările de mai jos sau doar de o parte dintre ele. Acestea includ:
• Dureri de gât
• Febră
• Leziuni similare bășicilor, pe limbă, pe gingii și pe partea interioară a obrajilor
• O iritație roșiatică, cu sau fără mâncărimi, uneori și cu bășici, care apare pe palme, pe tălpi, câteodată pe fese
• Reducerea apetitului
• Stare de iritabilitate

Varicela (vărsatul de vânt)
Erupțiile cutanate ce însoțesc această boală infecțioasă apar cam la 10-21 de zile după expunerea la virus și durează, în general, între 5 și 10 zile. Ele sunt completate și de:
• Febră
• Dureri de cap
• Stare generală alterată
• Diminuarea apetitului

Rujeola (pojarul)
Semnele bolii nu sunt de regulă ușor de sesizat și apar după aproximativ 2-3 săptămâni de la expunerea la virus. Se întind pe o perioadă de 1-5 zile și cuprind:
• Febră
• Dureri de cap
• Nas înfundat sau care curge
• Ochi inflamați și înroșiți
• O erupție roșiatică, apărută mai întâi pe față și care se răspândește rapid pe trunchi și pe membre
• Inflamarea ganglionilor limfatici (din zona capului și din spatele gâtului)

Roseola infantum (boala virală contagioasă)
Primele simptome încep la 5-15 zile după infectare. Acestea sunt:
• Febra mare (peste 39 de grade)- durează cam 3-5 zile
• Nas care curge
• Dureri în gât
• Diaree
• Inflamarea ganglionilor (din spatele capului, din lateralele gâtului și din spatele urechilor)
• O erupție roșiatică- Dezvoltată de regulă după reducerea febrei, extinsă în special pe piept și pe abdomen și mai puțin pe față și pe membre. Erupția nu presupune și mâncărimi

Boala a 5-a (eritemul infecțios)
Nu este o infecție severă și poate fi recunoscută după următoarele simptome:
• Febră redusă
• Dureri de cap
• Nas care curge
• O erupție de un roșu strălucitor ce pornește de la obraji (pare că obrajii au urme de palme) și apoi se extinde pe trunchi și pe membre. După câteva zile, erupția, ce este însoțită și de mâncărimi, începe să aibă aspectul unor zale ale unui lanț. Ea poate să dureze între 1 și 3 săptămâni

Bolile infecțioase la copii- tratament

Tratamentele bolilor infecțioase variază în funcție de natura infecției, de severitatea manifestărilor și de riscul de complicații. În general, ele constau în:
Pentru bolile infecțioase respiratorii
Dacă este vorba despre cele de natură virală (precum sunt răcelile, gripele, crupul sau bronșiolitele), antibioticele vor fi evitate, întrucât sunt eficiente pentru contracararea infecțiilor bacteriene, așa cum sunt pneumonia sau faringo-amigdalita streptococică.

În schimb, se vor recomanda medicamente menite să contribuie la diminuarea febrei, durerilor și/sau inflamațiilor.

Din tratamentul pentru infecțiile respiratorii nu lipsesc recomandări precum:
• Hidratarea optimă a copilului
• Repaosul
• Ajustarea temperaturii din casă și evitarea aerului prea uscat și cald (care usucă mucoasele)
• Folosirea picăturilor nazale pe bază de sare

Uneori, pentru anumite tipuri de boli infecțioase respiratorii, cu manifestări mai severe, se vor face tratamente cu:
• Medicamente antivirale- Acestea ar trebui să fie administrate cât de repede posibil după un diagnostic și sunt de regulă prescrise pentru diferite tipuri de gripă. Ele sunt disponibile în forme variate (comprimate, în forme lichide, în forme speciale pentru inhalații etc.), unele fiind adecvate și pentru bebelușii aflați în prima lună de viață

• Anumite tipuri de steroizi- Se poate recurge la ele dacă simptomele unui crup se agravează după 3-5 zile și sunt binevenite pentru a mai reduce din inflamația căilor respiratorii superioare

Pentru bolile infecțioase cutanate
Primul aspect pe care trebuie să-l reții, în legătură cu acestea, este că nu există tratamente specifice pentru ele. Doar în cazuri rare, pentru anumite boli, se pot prescrie medicamente antivirale sau unele bazate pe imunoglobuline (imunoglobulina este o proteină a serului din sânge, secretată de plasmocite, derivate, la rândul lor, din limfocitele B. Secretarea imunoglobulinei are loc când în organism pătrunde o substanță străină) specifice. Mai exact, este vorba despre varicelă.

Imunoglobulinele sunt recomandate în cazuri precum: nou-născuți care au mame ce au contactat varicela cu 5 zile înainte de naștere sau la 2 zile după, copii aflați sub tratamente cu imunosupresoare, copii care, din diferite motive, au imunitatea scăzută și nici nu au fost vaccinați în prealabil contra varicelei.

În situațiile obișnuite, medicii pediatri prescriu, în funcție de boala infecțioasă a copilului, următoarele:
• Aplicații topice cu unguente cu proprietăți anestezice pentru erupțiile specifice bolii mână-gură-picior în vederea diminuării disconfortului
• Aplicații topice calmante menite să reducă senzațiile neplăcute de mâncărime din varicelă
• Izolarea la domiciliu și repaosul
• Asigurarea unei bune hidratări (binevenită mai ales în caz de febră)

Fie că este vorba despre boli infecțioase respiratorii, fie că este vorba despre cele cutanate, tratamentul cel mai recomandat este pe bază de Paracetamol. Acesta, chiar dacă nu tratează cauza durerilor și febrei, ameliorează aceste simptome neplăcute ce însoțesc astfel de boli, ajutându-l pe copil să scape de disconfortul general.

Paracetamolul este produs de mai multe companii și comercializat sub denumiri diferite, dar, indiferent de acestea, el se distinge prin aceste proprietăți esențiale:
• Analgezic- În acest sens, despre Paracetamol s-a constatat că reduce producerea de prostaglandine (compuși lipidici ce acționează similar hormonilor, produși de organism ca răspuns la diferite leziuni și la anumite boli) de la nivelul creierului și măduvei spinării. Prin administrarea acestui medicament se pot reduce durerile de intensitate ușoară sau medie

• Antipiretic- Paracetamolul este recunoscut pentru că reduce febra, un simptom nelipsit din bolile infecțioase ale copilăriei. Explicația pentru acest efect este următoarea: în timpul febrei, în organism sunt eliberate proteine numite pirogene (eliberate când globulele albe luptă împotriva agenților patogeni), care vor intensifica producerea de prostaglandine la nivelul hipotalamusului. În aceste condiții, temperatura corpului va crește. Dar datorită Paracetamolului febra se va putea reduce întrucât se va intensifica pierderea de căldură (prin vasodilatație cutanată și transpirație), ceea ce va conduce, în final, la reglarea „termostatului” hipotalamic.

Un alt avantaj major al utilizării Paracetamolului în tratamentul bolilor infecțioase la copii este următorul: este bine tolerat de stomac. Mai multe studii au ajuns la concluzia că acesta, spre deosebire de alte medicamente întrebuințate de obicei pentru ameliorarea durerilor și febrei, nu este nociv pentru stomac. Astfel, Paracetamolul este blând cu mucoasa gastrică și nu a fost asociat cu sângerări gastrointestinale.
Cu toate acestea, Paracetamolul nu ar trebui să le fie administrat bebelușilor sub vârsta de 2 luni, exceptând cazurile în care medicul pediatru ți-l prescrie. De altfel, pentru ca administrarea acestui medicament să fie 100% sigură pentru copil, este indicat ca un specialist să recomande dozarea Paracetamolului, în funcție de vârsta și de greutatea acestuia.

Dozarea optimă de Paracetamol pentru copii (de la 2 luni la 12 ani) este, în general, de 10-15 mg per kg, care pot fi administrate la 4 sau la 6 ore (așa cum este prescris de medic), cu condiția să nu se depășească 4 doze într-un interval de 24 de ore.

În afară de a ține de fiecare dată seama de recomandările medicului pediatru, uită-te cu atenție și pe dozajul indicat pe ambalajul medicamentului pe bază de Paracetamol și nu îl depăși sub nicio formă.

Atenție! Discută neapărat cu un pediatru înainte de a-i da Paracetamol copilului tău în următoarele cazuri:
• Copilul este mai mic decât ar trebui să fie la vârsta sa (în această situație, poate fi necesară o doză mai mică decât te așteptai)
• A avut/are afecțiuni hepatice sau renale
• Urmează un tratament pentru epilepsie
• Urmează un tratament pentru tuberculoză
• Ia medicamente anticoagulante

De asemenea, nu uita că nu trebuie să-i administrezi copilului mai multe medicamente ce conțin Paracetamol, întrucât există riscul unei supradoze.

Un alt aspect de care trebuie neapărat să ții seama când îi administrezi copilului Paracetamol este acesta: dacă durerile și febra nu se ameliorează după 3 zile de la debutul administrării medicamentului, ia legătura cât mai rapid cu un medic.

Pentru orice nelămuriri sau griji cu privire la administrarea Paracetamolului copilului tău, stai de vorbă cu pediatrul.

În privința bolilor infecțioase digestive, este necesar să știi, referitor la tratament, următoarele detalii:
• În general, infecțiile virale precum gastroenterocolitele vor trece de la sine în câteva zile, cu ajutorul unei hidratări optime, a regimului alimentar și a repaosului

• Nu îi administra copilului medicamente antidiareice fără să discuți în prealabil cu medicul întrucât acestea pot interfera cu capacitatea intestinelor de a elimina microorganismele dăunătoare prin intermediul materiilor fecale

• Dacă este vorba despre o infecție digestivă bacteriană, copilul poate avea nevoie de un antibiotic

• În cazul în care intervine deshidratarea severă, poate fi necesară internarea în spital pentru administrarea de fluide intravenos

• Pentru hepatita A nu se vor administra medicamente destinate reducerii febrei sau medicamente antiemetice (contra vomei)

Boli infecțioase la copii- prevenție

Aceste boli pot fi prevenite dacă se vor pune în aplicare și măsurile de mai jos:
Se vor efectua vaccinări
În privința bolilor infecțioase respiratorii, trebuie să știi că vaccinurile le pot preveni pe următoarele:
• Gripa (prevenită prin vaccinul antigripal)
• Pneumonia (vaccinul pneumococic protejează de mai comune tipuri ale bacteriei pneumococice)

Referitor la bolile infecțioase digestive, vaccinurile ce îi pot oferi protecție copilului tău sunt:
• Vaccinul rotaviral (special pentru prevenirea gastroenteritelor determinate de rotavirus. Sunt recomandate 2-3 doze, până la vârsta de 24 de săptămâni, intervalele minime dintre vaccinări fiind de patru săptămâni)
• Vaccinul contra hepatitei A (sunt recomandate 2 doze ale acestui vaccin, a doua doză administrându-se la cel puțin 6 luni de la administrarea primei doze)

Vaccinul cel mai cunoscut, care îl poate feri pe copil de unele dintre cele mai frecvente boli infecțioase, este vaccinul ROR. Acesta protejează împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului, administrându-se intramuscular. Vârsta recomandată pentru vaccinul ROR este între 12 luni și 5 ani.

În cazul anumitor boli infecțioase nu sunt disponibile vaccinuri care să le contracareze. De pildă, nu sunt disponibile vaccinuri contra bolii gură-mână-picior, contra Roseolei infantum, a mononucleozei infecțioase sau a eritemului infecțios.

Respectarea regulilor de igienă
Cele mai cunoscute dintre acestea se referă la:
• Spălatul pe mâini- Valabil atât pentru copil, cât și pentru adultul care-i prepară hrana

• Spălatul pe mâini se va face ori de câte ori copilul a venit în contact cu fluidele provenite de la o altă persoană (de exemplu, cu secreții nazale sau cu salivă)

• Alimentele gătite nu vor fi transferate pe suprafețe pe care s-au aflat alimente crude

• Vasele și alte ustensile din bucătărie, dar și mobilierul, se vor dezinfecta în cazul în care au venit în contact cu carne crudă

• Se vor dezinfecta cu mare grijă zonele din casă cel mai mult expuse acumulării de germeni (baia și bucătăria)

• Nu i se vor da copilului băuturi precum lapte nepasteurizat sau cidru de mere nepasteurizat

• Dacă nu există siguranță deplină că apa nu este contaminată, aceasta nu va fi dată copilului spre consum

• Se va evita să se consume pește crud sau carne crudă

• În cazul în care călătoriți, fructele și legumele vor fi decojite doar de voi și vor fi spălate doar în apă curată

• Pentru spălarea dinților și pentru băut se va folosi doar apă îmbuteliată dacă nu există certitudinea că apa nu este necontaminată

• Apa de băut care nu este îmbuteliată se va fierbe cel puțin 1 minut înainte să fie consumată

• Când tușește sau strănută, copilul trebuie să se obișnuiască să pună un șervețel la gură sau la nas, mai degrabă decât mâna- Dacă își folosește mâinile, se va spăla înainte să atingă diferite suprafețe

• Copilul va fi deprins de la o vârstă fragedă să nu folosească în comun obiecte destinate igienei personale, dar nici să consume apa din același recipient cu altcineva sau să muște din același aliment din care a mai mușcat și altcineva

Alte măsuri de prevenție a bolilor infecțioase de care să ții seama:
• Evitarea locurilor aglomerate

• Izolarea la domiciliu în caz de suspiciune de o boală infecțioasă

• Nu se vor consuma alimente sau băuturi despre care nu ești sigură că au fost preparate de persoane sănătoase

• Se va evita scăldatul în ape despre care se bănuiește că sunt contaminate

Surse: childrensnational.org, my.clevelandclinic.org, health.harvard.edu, mayoclinic.org, webmd.com