Informații importante despre monocite scăzute la copil
Monocitele sunt globule albe de mărime mare care se formează în măduva osoasă, însă nu ies în fluxul sanguin complet maturate. Monocitele circulă în sânge pentru aproximativ 3 zile, apoi penetrează țesuturile și organele; aici are loc transformarea lor în macrofage (celule care consumă substanțe străine - bacterii și alte microorganisme, celule moarte din țesuturi, paraziți) și rezolvă parțial cheagurile de sânge și formațiunile tumorale. Monocitele absorb volum de material de câteva ori mai mare decât dimensiunea lor și au multiple roluri: asigură imunitatea - antimicrobian, antiviral, antiparazitar, anticancerigen prin formularea de substanțe specifice, fagocitoză (substanțelor străine și a celulelor moarte), participare în procesele regenerative și participarea în procesul de hematopoieză.
La copii nivelul de monocite din sânge diferă în funcție de vârstă. Astfel, imediat după naștere este vorba de 3-12%, de la naștere până la 2 săptămâni 5-15%, de la 2 săptămâni-1 an 4-10%, de la 1 an-2 ani - 4-10%, de la 2-16 ani 3-9%, 16 ani și peste 1-8%. Procentul determină numărul relativ de monocite. Numărul absolut de monocite variază la copii de la naștere la 12 ani de la 0.05-1.1X10 la puterea 9 per litru.
Un număr redus de monocite în sânge poate fi cauzat de orice factor care scade numărul de globule albe, precum infecții ale sângelui, chimioterapie sau tulburări ale măduvei osoase. Cei care suferă de anumite infecții ale pielii și cu infecții cu HPV pot prezenta un număr scăzut de monocite.
Cauze pentru monocite scăzute la copil
Monocitopenia poate fi cauzată de următoarele afecțiuni: leziuni traumatice, statusul corpului după o intervenție chirurgicală, după chimioterapie sau după o perioadă acută de stres, folosirea prelungită a medicamentelor steroidiene (sau a altor medicamente care suprimă sistemul imunitar), anemia aplastică, focare inflamatorii în corp, febră tifoidă, epuizarea fizică, o scădere bruscă în protecția oferită de sistemul imunitar. Deoarece monocitele se formează la nivelul măduvei, cauzele care o afectează direct pe aceasta pot conduce la monocitopenie: virusul HIV, anemia aplastică, tuberculoza, malaria, virusul Epstein-Barr, artrita reumatoidă și lupusul. De asemenea, deficiențele în vitamina B12 și folat pot cauza un număr scăzut de monocite. Prezența unei monocitoze absolute indică o afecțiune, o particularitate individuală a copilului, probabil datorată cauzelor genetice. Monocitoza absolută indică uneori dezvoltarea unui mare număr de celule în corelație cu necesitatea de fagocitoză, de exemplu într-o infecție gravă. Absența completă de monocite în sânge transmite informații despre afecțiuni potențial fatale care apar în formă gravă de leucemie sau sepsis.
Simptome pentru monocite scăzute la copil
Un număr scăzut de monocite nu cauzează de obicei simptome, însă pot apărea simptome ale afecțiunii care a cauzat modificarea în ceea ce le privește. Astfel, infecțiile pot să conducă la apariția unei temperaturi corporale crescute, frisoane, tuse, urinare frecventă și simptome similare gripei. Poate apărea o stare generală de slăbiciune (sistemul imunitar încearcă să combată infecția) și de oboseală (în cea mai mare parte a zilei), infecții recurente (deoarece monocitele se află în fluxul sanguin și în majoritatea țesuturilor, când numărul lor scade crește predispoziția pentru infecții), probleme respiratorii (scăderea numărul de monocite este însoțită de scăderea numărului de globule roșii; globulele roșii transportă oxigenul de la plămâni la alte părți ale corpului, prin urmare conținutul de oxigen al sângelui va fi redus).
O boală recent recunoscută dar gravă este sindromul monomac ce implică absența completă a monocitelor. La cei afectați, infecțiile, în special cele de la nivelul pielii, sunt cauzate de microorganisme care de obicei nu determină infecții. Cauza este un defect genetic care afectează măduva, iar simptomele variază în funcție de microorganismul specific cauzator al infecției.
Tratament pentru monocite scăzute la copil
Medicul poate recomanda diferite tratamente în funcție de starea generală de sănătate, cauza și de gravitatea monocitopeniei. De asemenea, tratamentul va ține cont de infecțiile secundare precum și de simptomele asociate. Administrarea de factor de creștere pentru globule roșii și folosirea medicamentelor antifungice și antibiotice pentru a trata infecțiile care au cauzat un număr redus de monocite poate stimula producerea de globule roșii. Pentru sindromul monomac, antibioticele sunt administrate pentru tratarea infecției, iar un transplant de măduvă poate vindeca afecțiunea.
Administrarea intravenoasă de imunoglobuline și terapiile corticosteroide pot fi utile în unele situații. Specialiștii sunt de părere că o alimentație echilibrată poate contribui semnificativ în stimularea producerii de globule albe. Respectarea unor precauții pentru a evita infecțiile oferă de asemenea beneficii importante; prin urmare este necesară spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun pentru a evita contaminarea. Se recomnadă evitarea aglomerațiilor și purtarea de mască și mănuși când este posibil (pentru a proteja sistemul imunitar de patogeni).
Anumite alimente s-au dovedit a menține un număr corespunzător de monocite: dieta mediteraneană - grăsimile monostaturate din măsline, legume, cereale integrale, nuci și fructe protejează împotriva infecțiilor care afectează numărul de monocite. Trebuie evitate grăsimile saturate și trans din produsele de tip fast food. Acizii grași omega 3 din uleiul de pește și peștele gras (macrou și somon) dispun de proprietăți care protejează împotriva bolilor cardiace și a inflamațiilor. Administrarea de suplimente cu acizi grași omega 3 poate scădea gradul de inflamație din organism.
Pentru un copil sănătos asigură-te că acesta are parte de toate vitaminele și mineralele pentru a de dezvolta armonios. Poți apela la un supliment care să asigure aportul necesar copilului, precum WellKid, un supliment alimentar care protejează aportul nutrițional al copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 12 ani. Nu conține: coloranți artificiali, conservanți sau lactoză, sare sau grăsimi. |
Surse: www.msdmanuals.com; http://medicalj-center.info; www.thehealthyapron.com; https://healthfully.com