Convulsiile febrile la copii: sfatul specialistului

Următorul material a fost realizat prin amabilitatea domnului doctor Adrian Crăciun, Sef. Lucrări, Medic primar pediatrie, Medic specialist ATI, Atestat ecografie generala, Atestat apiterapie-fitoterapie-aromaterapie www.pediatriecraciun.ro:

Ce sunt convulsiile febrile?

Convulsiile, în general, sunt manifestări clinice paroxistice, caracterizate prin contracturi musculare involuntare, care pot cuprinde diverse grupe musculare. Ele se datorează unor descărcări electrice bruște, excesive și dezorganizate ale neuronilor cerebrali. În cea mai mare parte ele se însoțesc de pierderea cunoștinței atât în timpul convulsiei, cât și ulterior, pe un interval ce variază în funcție de durata episodului convulsiv.

Convulsiile febrile obișnuite (denumite și convulsii febrile simple) sunt considerate, în general, acele convulsii care apar în contextul creșterii temperaturii peste 38 - 38,5°C, de obicei cu ocazia unor episoade infecțioase virale sau bacteriene.

Principalele caracteristici ale convulsiilor febrile simple sunt:
• Apar la prima ascensiune febrilă și doar atunci când febra crește brusc.
• Sunt caracteristice sugarului și copilului până în jurul vârstei de 3-5 ani, dar cel mai frecvent debutează sub vârsta de un an. Este puțin probabil ca un sugar care a prezentat câteva episoade infecțioase cu ascensiuni febrile fără convulsii, să dezvolte astfel de simptome după vârsta de un an.
• Au durată scurtă (sub 15 minute) și se opresc de la sine, fără a necesita administrarea vreunei medicații.
• Ca aspect sunt convulsii generalizate tonico-clonice sau doar clonice, cu pierdere de cunoștință, adică copilul devine inconștient și tremură simultan din ambele mâini și ambele picioare.
• Pot avea caracter repetitiv și apar în general la aceeași valoare a febrei.
• Examenul neurologic și traseul electroencefalografic al copilului nu sunt modificate între episoadele convulsive, iar copiii nu au un istoric de suferință neurologică.
• Nu necesită un tratament antiepileptic.

Este important să precizăm pentru părinți următoarele aspecte:
• Nu este obligatoriu ca un copil cu febră, fie ea și la valori ridicate de 39,5-40°C, să prezinte convulsii febrile. Din contră, acestea apar la un număr mic de pacienți și, de obicei, atunci când în familie au mai existat astfel de cazuri. De aceea convulsiile febrile nu trebuie să reprezinte un motiv de spaimă pentru părinți, dar este bine să știe de existența lor.
• Doar o treime dintre copiii care au făcut o convulsie febrilă simplă prezintă riscul de a o repeta cu ocazia unor noi episoade de febră.
• Fiind autolimitate și cu durată scurtă, convulsiile febrile simple nu au consecințe asupra dezvoltării psihice a copilului.
• Apariția convulsiilor febrile este legată mai degrabă de ascensiunea rapidă a febrei decât de valoarea acesteia. Într-un episod infecțios, în primele 24 de ore este normal ca un copil să prezinte ascensiuni febrile neregulate, iar acestea să nu răspundă corespunzător la administrarea de antitermice. Dacă convulsiile febrile nu apar la primele croșete febrile, nu vor mai apărea ulterior în evoluția bolii și, foarte probabil, nici în evoluția unor episoade infecțioase ulterioare.
• Febra nu reprezintă o dereglare, ci un mecanism de reacție a organismului la pătrunderea unui agent infecțios (bacterie, virus etc.). Ea are rolul de a proteja organismul și de a activa sistemul imun. Combaterea agresivă a febrei, de frica unor convulsii febrile, nu se justifică, ba chiar mai mult, poate avea consecințe grave. Această atitudine (extrem de răspândită astăzi) favorizează interiorizarea infecției, apariția complicațiilor și recurența simptomelor cu gravitate sporită după 4-5 zile de evoluție aparent favorabilă.
• Creșterea temperaturii reprezintă și o modalitate de echilibrare energetică la copiii cu exces de mucus în căile respiratorii sau care au o digestie deficitară (constipați, cu abdomen meteorizat, cu abuz de lactate, dulciuri și făinoase în alimentație). Aceștia rețin apa în exces în organism și în sistemul limfatic. Ascensiunile febrile însoțite de transpirații, secreții nazale și bronșice abundente și chiar scaune diareice cu mucus reprezintă o modalitate prin care organismul elimină acest exces de lichide. Tratarea febrei va bloca procesul de curățare al organismului care nu poate scăpa astfel de surplusul de lichide conducând la persistența mucusului și reapariția febrei după 1-2 săptămâni de aparentă vindecare.

Din ce cauze apar convulsiile febrile la copii?

În prezent nu se cunoaște cu exactitate cauza convulsiilor febrile simple. Mai multe aspecte pot însă fi luate în discuție:
• Predispoziția genetică - este justificată de apariția lor cu predilecție în familii unde mai există cazuri de convulsii febrile.
• Imaturitatea sistemului nervos central - intră în discuție datorită faptului că aceste convulsii apar în prima perioadă a copilăriei, când sistemul nervos nu este încă maturizat. El este astfel mai vulnerabil la diverse agresiuni, între care se numără și ascensiunile febrile rapide.
• Permeabilitatea barierei hemato-encefalice - poate fi responsabilă de pătrunderea în sistemul nervos central a moleculelor inflamatorii care se eliberează în cadrul unui proces infecțios. Infecțiile virale sunt mult mai susceptibile în a declanșa convulsii febrile decât cele bacteriene. Există de asemenea o sensibilitate mai crescută a creierului la infecțiile de căi respiratorii și digestive decât la alte tipuri de infecții. După vârsta de 3 ani bariera hemato-encefalică se maturează, fapt asociat cu reducerea semnificativă a numărului de convulsii febrile.
• Febra post-vaccinală - riscul de convulsii febrile este mai crescut după vaccinarea DiTePer (diftero-tetano-pertusis) și ROR (rujeolă-rubeolă-oreion). La ora actuală se consideră convulsiile febrile apărute după aceste vaccinări ca fiind consecința febrei și nu a unei reacții postvaccinale.

Cum putem diferenția convulsiile febrile simple de alte tipuri de convulsii?

Pe lângă convulsiile febrile simple există și alte tipuri de convulsii care pot apărea în condiții de febră. Acestea necesită, de cele mai multe ori, internare și investigații suplimentare. Uneori trebuie administrat un tratament anticonvulsivant pe o perioadă mai lungă de timp.
• Convulsii febrile complexe - se diferențiază de cele simple prin faptul că au o durată mai mare (peste 15 minute) sau apar într-o succesiune de episoade convulsive, separate prin scurte perioade de liniște. De multe ori aceste convulsii sunt localizate la o parte a corpului și nu generalizate.
• Convulsii febrile simptomatice - apar la copii cu suferințe neurologice preexistente.
• Convulsii din cadrul unei infecții a sistemului nervos central (meningite, encefalite).

Ce măsuri putem lua în cazul convulsiilor febrile simple?

Tratamentul general al febrei
Așa cum subliniam mai sus, febra reprezintă o reacție fiziologică de apărare în contextul unei agresiuni infecțioase. Blocarea reacției febrile poate duce la prelungirea duratei procesului infecțios, iar folosirea antiinflamatoarelor de tipul ibuprofenului la începutul unei infecții blochează apărarea imună și predispune la apariția complicațiilor. De aceea copilul trebuie lăsat să facă febră! În practica curentă văd foarte mulți pacienți tratați de la primele semne de boală cu antibiotic și ibuprofen. După o perioadă inițială de 3-4 zile în care simptomele par a se remite la acești pacienți reapare febra, uneori la valori superioare celei de la început și, odată cu ea, apar și complicațiile. O banală rinofaringită virală se suprainfectează și se transformă în otită, amigdalită pultacee, bronșită sau chiar pneumonie.

Teama părinților nu trebuie să reprezinte o motivație pentru administrarea antitermicelor în exces. De cele mai multe ori o febră netratată va evolua în primele 24 de ore sub formă de croșete febrile și se va reduce în zilele următoare, iar evoluția procesului infecțios se scurtează de la 7-10 zile la 3-4 zile. Folosirea unor scheme profilactice cu rotarea mai multor antitermice în 24 de ore este pe cât de ineficientă pe atât de periculoasă.

Ca o regulă orientativă, un copil cu stare de sănătate bună, suportă fără probleme ascensiuni febrile de 39,5-40°C. Ele reflectă existența unui sistem imun robust, capabil să reacționeze la o agresiune virală sau bacteriană. Pentru un copil cu carențe nutriționale, cu imunitate slabă sau aflat în convalescența unei boli mai severe, administrarea de antitermice ar putea începe la temperaturi de 39°C.

Când febra depășește aceste valori se poate administra Paracetamol sub formă de sirop sau supozitoare, în doză ce nu trebuie să depășească 50 mg/kg/24ore. Dacă nu există un răspuns în 20-30 de minute, se poate asocia Metamizol (Novocalmin supozitoare), în doză de 20mg/kg/24 ore. Administrarea de Ibuprofen trebuie considerată doar ca a treia opțiune, în cazul în care nu există un răspuns la Paracetamol și Metamizol.

O serie de remedii naturiste pot fi la fel de eficiente:
• Extractele gemoterapice de coacăz negru, măceș, salcie sau brad.
• Când febra este însoțită de frisoane și senzație de frig - Ceai de coada șoricelului (3 lingurițe în 500 ml apă, se beau câte 100 ml de ceai îndulcit la 1-2 ore, până la scăderea temperaturii, apoi de 3-4 ori pe zi până la dispariția simptomelor). Ghimbirul de asemenea poate fi util în aceste cazuri.
• Când febra se însoțește de senzația de căldură interioară - O combinație de mentă și flori de soc este extrem de eficientă (1 linguriță din fiecare la o cană de apă). Se bea câte o jumătate de cană la 1-2 ore până la scăderea febrei, apoi de 3-4 ori pe zi până la dispariția simptomelor.

Prevenirea convulsiilor febrile simple

• Nu se face prevenția convulsiilor febrile la copiii care nu au risc de apariție a acestui tip de convulsii!
• La copiii cu predispoziție genetică sau care au prezentat deja convulsii febrile în antecedente trebuie urmărită regulat curba termică cu ocazia unor infecții, în special de origine virală. La aceste cazuri este recomandat să se încerce evitarea ascensiunilor termice bruște. Este de preferat ca febra să nu ajungă la valoarea la care s-a declanșat convulsia anterior.
• Dar atenție: convulsiile se datorează febrei - febra reprezintă reacția normală a organismului la infecții - infecția este favorizată de o vulnerabilitate al organismului. Prin urmare, eforturile trebuie îndreptate în special spre corectarea vulnerabilităților. Aceasta înseamnă: o dietă corespunzătoare, un regim de viață sănătos și descărcarea stresului și a presiunilor psihice și emoționale care grevează acești copii. Reacția de stres blochează procesul de digestie, încetinește tranzitul intestinal și contractă sfincterele digestive, favorizând apariția carențelor nutriționale care vor afecta inclusiv maturarea sistemului nervos central. De asemenea, stresul blochează imunitatea copilului, făcându-l și mai vulnerabil la acțiunea diverșilor factori de mediu, inclusiv infecții virale și bacteriene.
• Nu există în prezent date care să contraindice vaccinarea copiilor cu convulsii febrile simple. Pe de altă parte, vaccinarea nu asigură protecția împotriva infecțiilor virale sezoniere, care sunt frecvent asociate de febră. Echilibrul nutrițional din care rezultă un sistem imun eficient reprezintă de aceea soluția de prevenție.

Ce pot face părinții în cazul declanșării unei convulsii febrile?

• Ce trebuie să urmărească părinții pentru a putea răspunde întrebărilor medicului pediatru sau neurolog:

o Să verifice dacă copilul este febril și dacă se poate să noteze valoarea temperaturii. Așa cum spuneam, convulsiile febrile sunt mai frecvent declanșate de ascensiunile termice rapide. De aceea, o valoare normală a temperaturii luată cu o jumătate de oră înainte nu exclude o valoare ridicată în momentul convulsiei.
o Să noteze durata episodului convulsiv. Deoarece este un eveniment traumatizant pentru familie, în general există tendința de a se supraestima durata convulsiei. Trebuie de aceea ca părinții să înțeleagă că aceste convulsii nu sunt atât de grave pe cât sunt de impresionante!
o Să urmărească mișcările copilului în timpul convulsiei. Dacă contracțiile sunt la toate membrele, dacă sunt doar la mâini sau doar la picioare, daca apar bilateral sau doar pe o parte a corpului. Dacă copilul prezintă și grimase ale feței. Dacă starea de conștiență este prezentă sau absentă.
o Sunt importante pentru medic amintirea unor accidente aparent ușoare din trecutul apropiat, cum ar fi căzăturile, lovituri la cap, amețeli, pierderi ale echilibrului nejustificate etc.
• În cazul primului episod convulsiv este bine să se anunțe cât mai rapid Ambulanța, deoarece nu putem ști dacă este vorba de o convulsie febrilă simplă sau un alt tip de convulsie. În cazul copiilor care au mai avut convulsii febrile, ambulanța este bine să fie chemată dacă convulsiile nu cedează după 10 minute.
• Poziționarea. Copilul în convulsii trebuie poziționat pe o parte, atât corpul cât și capul, pe o suprafață tare (podea), pentru a preveni aspirarea în căile respiratorii a secrețiilor din gură sau a lichidului de vărsătură.
• Copilului nu trebuie să i se introducă nimic în gură. În schimb, dacă copilul are ceva în gură în momentul în care începe să convulsioneze (tetină, acadea, jucărie etc.), trebuie scoase pentru a nu se îneca. Nu se va sufla în gura unui copil aflat în convulsii pentru că există riscul de a împinge secrețiile din gură în plămâni!
• După oprirea convulsiei copilul rămâne câteva minute moale, somnolent și reacționează cu dificultate la stimuli. Pe toată această perioadă se va lăsa culcat pe o parte deoarece încă există riscul de aspirație a lichidelor din gură în plămâni.
• În cazul copiilor cu convulsii simple recurente se indică administrarea de Diazepam intrarectal (Desitin) în momentul declanșării convulsiilor. Acesta va scurta durata convulsiei.

Alte recomandări

• Alimentație orientată spre maturarea și echilibrarea sistemului nervos central și a sistemului imun - aport zilnic de nuci și semințe la copilul peste un an, cât mai multe și mai variate fructe și legume (autohtone). Evitarea zahărului rafinat, a îndulcitorilor, a alimentelor cu încărcătură glicemică mare (banane, făină albă rafinată etc.), înlocuirea sucurilor dulci cu apă, reducerea aportului de lactate, evitarea fast-food, a alimentelor prăjite, procesate și bogate în grăsimi saturate provenite din carne și lactate.
• Suplimentarea dietei cu ulei de ficat de cod care pe lângă aportul de omega 3 furnizează și un aport de vitamina A, D și E, asigurând dezvoltarea armonioasă a sistemului nervos central, întărirea mucoaselor și a barierei hemato-encefalice. Omega 3 are de asemenea un rol esențial în echilibrarea balanței inflamatorii în organism.
• Administrarea de vitamina D în doză profilactică (sau curativă la cei cu carențe), cel puțin până după vârsta de 3 ani. Ea are un rol esențial în mineralizarea oaselor, dar și antiinflamator și protector în infecțiile de căi respiratorii superioare.
• Vitamina C, cu rol antioxidant și de protecție a mucoaselor.
• Suplimentarea cu vitamine din grupul B necesare maturării sistemului nervos central.
• Corectarea carențelor de calciu și magneziu care apar, paradoxal, la cei cu alimentație predominant lactată.
• Corectarea carenței de Zinc (evidențiată prin determinarea zincului seric) - zincul având o serie de roluri esențiale în organism, între care integritatea dar și reparația mucoaselor, buna funcționare a digestiei, procesul de creștere, maturarea și funcționarea sistemului imun, sinteza hormonului de creștere, a insulinei și serotoninei, stabilitatea cromozomială etc.
• Suplimentarea cu L-Glutamină - aminoacid esențial în menținerea sănătății tractului digestiv, dar și în hrănirea sistemului nervos central, în procesul de memorare și de calmare a unui sistem nervos hiperexcitat de excesul de dulciuri, glutamat, îndulcitori artificiali, cofeină, jocuri pe tabletă și desene animate etc., caracteristice vieții actuale.

Mulțumim domnului doctor Adrian Crăciun pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.