Despre fimoza
Pentru a intelege pe deplin conceptul de decalotare, este necesar sa definim fimoza, respectiv inabilitatea de a retracta pielea (preputul) distala ce acopera capul penisului (glandul). Aceasta este o definitie relativ evaziva, dar in mod concret poate semana cu un inel stramt sau o banda de piele in jurul varfului penisului ce impiedica retractia sa completa.
Din punct de vedere medical, fimoza este clasificata in doua forme: fiziologica si patologica. Forma fiziologica presupune prezenta inca de la nastere a pielii preputului, separarea aparand in mod natural in decursul timpului (este considerat un aspect normal). Forma patologica apare ca urmare a cicatrizarii, infectiei sau inflamatiei; poate reprezenta si inabilitatea de a retracta pielea dupa ce a fost anterior retractabila sau dupa pubertate (de obicei ulterior cicatrizarii distale a pielii). Exista si o clasificare in functie de gradul de severitate, unii copii/adolescenti fiind capabili sa retracteze pielea partial (fimoza relativa), iar altii fiind incapabili sa o retraga (fimoza completa).
Multi specialisti considera insa cu adevarat prezenta fimoza (in acceptiunea de stenoza preputiala) la mai putin de 2% din baietii necircumcisi (dintre acestia un procent de 85-95% raspund la steroizi topici, iar din restul cel putin 75% vor raspunde la intinderea sub anestezie locala, fie manual, fie cu ajutorul unui balon). In acest sens, este necesara si definirea parafimozei care presupune imobilizarea pielii retractate in spatele zonei denumite sulcus coronal (fiind considerata o afectiune specifica baietilor necircumcisi sau partial circumcisi). Statisticile indica o incidenta a fimozei de 1% la baietii de clasa a 7-a,; pielea devine retractabila spontan pentru un procent de 50% din baietii de 10 ani, 90 % din baietii de 16 ani si 98-99% din baietii de 18 ani; cel mult 7 baieti din 10000 vor necesita interventie chirurgicala pentru stenoza preputiala.
Trebuie subliniat faptul ca fimoza este normala pentru copii necircumcisi si se rezolva de la sine in jurul varstei de 5-7 ani sau chiar mai tarziu. De accea retractia fortata a preputului poate conduce la sangerare, cicatrici si chiar trauma psihologica pentru copil si parinte. Doar in cazul in care apare balonarea pielii in timpul urinarii, dificultate la urinare sau infectie, abia atunci se impune tratamentul. Si chiar si in acest conditii, sunt pareri care sustin sa se astepte pana la pubertate cand baiatul poate cantari optiunile terapeutice si oferi un consimtamant informat.
Citeste si: Fimoza la bebelusi - simptome si tratament
Rutina de ingrijire
Nu este necesara niciun fel de ingrijire speciala a pielii preputului in primii ani de viata, specialistii recomandand ca aceasta sa nu fie retractata fortat, ci mai degraba cu delicatete. Decalotarea delicata alaturi de curatarea sub piele (cu apa calda si sapun delicat sau neparfumat pentru a reduce iritatia pielii; evitati folosirea talcului si a deodorantelor) este suficienta in timpul schimbarii scutecului sau al imbaierii si va ajuta la retractia progresiva in timp; igiena este necesara pentru a evita dezvoltarea problemelor. Veti observa prezenta de smegma, respectiv acumularea de celule de piele intre gland si pielea interioara cand retrageti pielea (seamana cu niste perle albe care pot fi indepartate cu usurinta), insa e ceva normal. Odata ce copilul creste si pielea se retracteaza complet, acesta va invata singur cum se ingrijeste, curata si usuca ca parte din rutina zilnica (dupa retractie, capul penisului trebuie trebuie reasezat in pozitia normala).
Cauze
Exista trei afectiuni mecanice care previn retractia pielii (fimoza):
- Varful pielii este prea ingust pentru a trece peste gland (normal pentru copii si adolescenti)
- Suprafata interioara a pielii este fuzionata cu glandul (normal pentru copii si adolescenti insa anormal la adulti)
- Frenelumul preputului este prea scurt pentru a permite retractia completa a pielii (frenelum breve)
Fimoza patologica, dimpotriva, este rara iar cauzele sunt diverse. Unele pot aparea in urma balanitei (inflamarea glandului). Mai poate aparea si ca urmare a inflamatiei cronice, a cateterizarii repetate sau a fortarii retractiei pielii, dar si la diabeticii netratati (din cauza prezentei glucozei in urina care conduce la infectie la nivelul pielii).
Diagnostic si evaluare
Diagnosticul se realizeaza doar prin examinare vizuala, tinandu-se cont de istoricul medical; nu se impun teste suplimentare.
In cazul fimozei fiziologice, pot aparea afectiuni benigne, inclusiv chisturi asociate productiei de smegma sau umflarea tranzitiorie a pielii in timpul urinarii, considerate variatii normale care se rezolva prin retractie manuala delicata. In cazul fimozei fiziologice, care nu se rezolva de la sine sau cauzeaza alte complicatii (iritatie peniana sau sangerare), umflarea pielii in urinare rezultand urinare fortata/dificila, urinarea dureroasa (disurie), erectia dureroasa, infectiile recurente ale pielii (balanopostita), parafimoza sau infectii de tract urinar se impune tratament suplimentar, de obicei la recomandarea unui medic urolog pediatru.
Tratament
Tratamentul pentru fimoza variaza in functie de copil (varsta, forma de fimoza) si de severitatea simptomelor si poate presupune retractie manuala zilnica delicata, aplicarea unui unguent topic corticosteroid sau, in cazuri rare, circumcizie. In cele mai multe situatii, dupa cum am mentionat anterior, se rezolva de la sine odata cu varsta.
O igiena precara si episoade repetate de balanita sau balanopostita pot insa conduce la cicatrizarea orificiului preputial, cauzand fimoza patologica, iar decalotarea fortata la microrupturi ale orificiului preputial care determina cicatrici si fimoza. Atat forma fiziologica, cat si cea patologica sunt expuse riscului de parafimoza cand pielea este retractata fortat sau nu se mentine rutina zilnica de ingrijire. De aceea trebuie subliniat faptul ca fimoza constituie o problema doar daca apar: inrosire, durere sau inflamare, eventual o scurgere groasa. In cazuri grave pot aparea afectarea fluxului venos si limfatic conducand la angorjarea venoasa si agravarea inflamarii; pe masura ce inflamarea progreseaza, fluxul arterial este compromis, cauzand infarct penian/necroza, gangrena si eventual amputare.
Sfatul specialistului
Domnul doctor Georg Gusbeth, medic primar urolog cu experienta in cadrul Clinicii Medicale Isar din Munchen, Director al departamentului ambulator Urologie, clinica privata Ritzensee, Austria si Medic Primar Urolog la Clinica Grosshadern, Ludwig-Maximilians University, Munchen, totodata profesor asociat la Facultatea de Medicina si Farmacie, Universitatea din Oradea pe care-l puteti gasi la www.intermedicas.com ne-a oferit urmatoarele informatii:
"Nu este deloc usor sa exprimi o parere impartiala intr-o privinta atat de controversata. Pe de o parte se afla tabara celor ce critica si recomanda neatingerea baietilor pana aproape de pubertate, iar pe de alta parte se afla tabara celor ce aplica masurile radicale, adica circumcizeaza baieteii chiar si imediat dupa nastere, colegii din SUA fiind in acest caz lideri. Acolo marea majoritate a bebelusilor este circumcizata imediat dupa nastere, aceasta masura explicandu-se prin faptul ca experienta si studiile americane arata ca in cazul copiilor circumcizati incidenta bolilor cu transmisie sexuala e mult mai redusa, in special pentru HIV sau HPV. De asemenea, se subliniaza avantajele unei igiene foarte bune si prin aceasta si incidenta, aproape inexistenta, a cancerului penian la persoanele de sex masculin circumcizate. Multe surse ar aprecia si unele "performante sexuale" ale barbatilor circumcizati, acestia avand o sensibilitate mai redusa si reusind contacte mai indelungate.
Tabara adversa critica in special complicatiile ce ar putea sa apara dupa astfel de manevre in special infectii, escare, stenoze sau deficite senzoriale in zona preputului sau a glandului penian.
Pana la varsta de 3-4 ani foita interna a preputului este lipita de glandul penian, dezlipirea ei prematura producand leziuni ce ar putea duce pe parcurs le stenozari ale preputului si astfel la aparitia fimozelor. Acesti colegi sustin cu tarie o dezvoltare naturala, adica o decalotare tarzie, de la sine, chiar aproape de pubertate, atunci cand baietii respectivi ar fi pregatiti pentru astfel de masuri.
Experienta mea arata ca nu trebuie sa fim foarte radicali sau stricti cu astfel de masuri. Am consultat nenumarati baieti cu fimoze la pubertate ce au trebuit circumcizati deoarece colegii pediatrii sau medicii de familie au ignorat problema sau au tratat-o superficial. De asemenea, am consultat parinti ai caror baietei refuzau orice atingere straina sau proprie a preputului deoarece au fost mai mult sau mai putin traumatizati, speriati in trecut de disconfortul produs prin incercarile brutale de decalotare.
Personal, sunt adeptul unui igiene corporale intretinuta zilnic de care apartine bineinteles si igiena glandului si preputului. Aceasta nu poate fi obtinuta la copiii - baietii cu fimoze sau adeziuni ale preputului.
De aceea recomand o decalotare ce poate incepe cat mai devreme, din primele luni, cu conditia obligatorie ca aceasta sa fie facuta cu gentilete, in etape, mai ales dupa bai cand pielea este mai moale. Atunci unul din parinti poate prinde intre degetul mare si aratator glandul penian, incercand usor o decalotare a preputului. Manevra se poate repeta dupa fiecare baie, cu blandete si fara frica. Foarte important, daca decalotarea se reuseste in totalitate, a nu se uita reacoperirea integrala a preputului pentru a evita aparitia parafimozelor, complicatie ce ar trebui rezolvata imediat. Sigur ca in cazurile in care nu se reuseste decalotarea sau adeziunile sunt pregnante se va renunta la orice manevra fortata si se va consulta un medic urolog. Decizia apartine parintilor, ei fiind cei ce petrec mult timp cu copiii si au ocazia sa exerseze manevrele cu blandete.
Se si poate astepta un timp, in mod natural foita interna a preputului se desface de regula la varsta de 3-4 ani. Din fericire sau nu, dupa o asemenea varsta baieteii nu mai sunt la fel de cooperanti astfel incat, pentru a evita orice fel de traumatism, indicatia medicala trebuie analizata atent, discutata cu parintii si rezolvata cat mai usor posibil.
La baietii de peste 4-5 ani recomad si efectuez manevrele de decalotare sub o anestezie superficiala, cu creme ce contin lidocaina, aplicate local pe interiorul preputului. Dupa 15/20 minute se pot desprinde adeziunile cu un instrument neascutit, atraumatic. Din experienta personala pot sustine ca acesti baietei nu au mai tarziu nici fimoze si nici infectii in zona respectiva. Controalele se fac la inceput la 3 zile, o saptamana si apoi la o luna, recomandand insa parintilor, mai ales tatilor, sa incerce in tot acest timp sa stimuleze baietii sa decaloteze regulat preputul si sa aplice local o crema cu panthenol. Secretul este gentiletea si increderea in sine.
Atata timp cat manevrele se pot executa cat mai atraumatic si igienic posibil, baieteii vor profita de o dezvoltare normala a glandului si preputului, situatie ignorata secole de-a randul si tratata cu superficialitate. Nu este permisa stigmatizarea acestor manevre de niciuna din taberele ce aprig argumenteaza pro sau contra decalotarii, circumciziei sau altor interventii.
Recomand parintilor sa fie curiosi, sa intrebe medicul de familie sau pediatrul, iar in cazurile in care nu primesc raspunsurile adecvate sa consulte un medic urolog."
Multumim domnului doctor Georg Gusbeth pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.
Surse:
http://emedicine.medscape.com; https://urology.ucsf.edu; www.cirp.org; https://en.wikipedia.org; www.nhs.uk
Urmareste-ne pe Google News
