Bolile copilariei: din experienta mamicilor Qbebe

Bolile copilariei: din experienta mamicilor Qbebe

Gabriela Paladi - Redactor

Nimic nu este mai dificil și mai îngrijorător pentru o mamă decât clipele lungi când copilul ei este bolnav. Chiar dacă trăim în secolul informației și al tehnologiei, chiar dacă există tratamente inovatoare și eficiente, o mamă se va ingrijora, o mama va sta lângă copilul ei 24 de ore din 24, o mamă își spune în gând în fiecare moment de boală al celui mic că ar da orice ca suferința lui să treacă asupra ei. Înțelegem fiecare astfel de moment și, vă suntem alături, dragi mămici cu acel detaliu care vă poate ajuta, măcar puțin, în astfel de clipe dificile: informația. Am rugat mămicile bloggerițe care ne sunt cititoare să ne povestească experiența lor cu una dintre bolile copilăriei: rubeola, varicela, scarlatina. Sperăm ca aceste informații vor fi de folos mămicilor care se vor confrunta cu aceste boli, pentru că, din experiență, cunoaștem că momentele dificile sunt mai ușor de suportat dacă știm cum să le gestionăm. Multă sănătate!


Rubeola și varicela

de Iulia Cosma, http://lapieptulmamei.blogspot.com/

Acestea sunt deocamdată bolile copilăriei pe care le-au cunoscut ambele noastre fete. Am hotărât să scriu despre ele în urma propunerii venite de la Qbebe, cu gândul că poate cuiva îi va fi folositoare experiența noastră, așa cum și nouă ne-a folosit experiența altor părinți.

Măriuca avea cam 1, 6 ani cred când a facut cunoștință cu rubeola. Am știut că s-a îmbolnăvit imediat după erupție, întrucât și prietenii ei fuseseră atinși de "nemilosul" virus. Nu-mi amintesc să fi avut probleme deosebite, nici măcar febră serioasă, doar erupția cutanată și o ușoară stare de disconfort. Tratamentul a constat în lapte de mami, hidratare corespunzătoare și stat în casă câteva zile, apoi ieșit afară, dar nu în preajma altor copii. Nimic interesant!

Noiembrie 2010 soțiorul meu drag le-a dăruit câte un pui de varicelă ambelor odrasle, el fiind posesorul unei forme moderate de varicelă, dovadă a recunoștinței copiilor de la școala unde lucrează. Manifestări la Măriuța: pusee de febră peste 38.5 (precedau fiecare val de erupție, au durat cam 3 zile), stare proastă, frisoane, bube pe tot corpul, inclusiv în gură, acele "bube" urâte, vezicule cu lichid transparent, care se usucă ulterior și lasă urme dacă au fost rupte prin scărpinare. La Măriuța bola și-a arătat toți colții și încă îmi amintesc cum se scărpina noaptea în somn ca să scape de chinuitoarea senzație de mâncărime... Tratamentul a constat în scăderea febrei prin comprese, hidratare, mixtură mentolată, Aciclovir (la recomandarea medicului, dar cred că total ineficient) și Ketotifen (tot la indicația medicului). După vreo săptămână de chin majoritatea bubițelor erau vindecate. Între timp am ieșit la aer, dar am evitat întâlnirea cu alți oameni.
La vreo 2 săptămâni de la declanșarea bolii la Măriuța, au apărut primele bubițe la Nectaria, în număr de 3. Și singurele. Asta a fost tot. N-am fi știut că a fost varicelă dacă nu era clar contextul. O singură veziculă avea acel lichid clar. Tratament: lapte de mami, ieșit la aer și soare.

Revanșa și-o va lua însă o lună mai târziu sora vitregă a varicelei, rubeola luată din oraș, căci altă explicație n-am găsit. A debutat cu febră puternică, peste 39,5 pe care cu greu am putut-o stăpâni prin împachetări și o doză sau două de Nurofen și stare generală proastă. Peste vreo două zile a apărut erupția cutanată bogată(!) ?i inflamarea ganglionilor cervicali (în spatele urechilor). Medicul pediatru a văzut-o târziu, când erupția deja dispăruse și a presupus din descrierea noastră că a fost vorba de rubeolă, probabil o formă mai agresivă. Tratamentul aplicat: Nurofen, lapte, lapte, lapte de mami și hidratare. Evident, o vreme nu ne-am mai fâțâit în oraș!

Ce-aș face diferit? M-aș ruga mai mult, aș renunța la Aciclovir, aș administra sucuri de fructe/ legume stoarse cu un storcător melcat (dacă l-aș avea !), suc de cătină și măceșe, argint coloidal, uleiuri volatile (dacă pacienții le-ar primi) și/sau sirop Imunostimulent de la Dacia Plant.

 

Varicela

de Anca Cristina Ilie, http://www.blogonovela.ro/ 



La sugestia celor de la Qbebe.ro, reiau o temă pe care o abordam acum ceva vreme, în vechiul meu jurnal de mămică. Mai precis, este vorba de bolile copilăriei, iar eu vă povesteam atunci despre varicela noastră cea de toate copilăriile, varicela Roxanei și Ilincăi, cu introspecții și în trecutul meu copilăresc.

Varicela, episodul 1 (Ziua 1: miercuri, 24 martie) Acțiune!

Obiectivul surprinde un copil plecând la grădiniță de dimineață, încă o zi la grădi fără prietena A., care "e absentă pentru că a făcut varicelă". Da, e epidemie în grădiniță, am aflat într-un târziu, când condicele de prezență înregistrau tot mai puțini copii. Vedem apoi copil plecând de la grădi după-amiază, copil venind seara acasă, așezat la masă, la nelipsita porție de "lapte cu țereale" (copil peltic în dotare, se știe). Alături, mamă povestind despre una alta cu soțul (doar cina e mai mult un moment de socializare în familie), îi cad ochii pe o bubiță pe pleoapa copilului. Mama continuă să mănânce dar îi cam stă mâncarea în gât când ochii îi descoperă încă o bubiță pe gât, alta pe mână... De care mână mama paranoică apucă copilul încă nemâncat și-l târâie la baie, la lumină, unde-l cercetează la piele. Și mai descoperă... câteva "alunițe".


O vedem apoi pe mamă înșfăcând telefonul mobil și chemând-o pe prietena rezident pediatru să confirme presupunerile ei, de mamă atentă, deh! Medicul pediatrul în devenire caută și alte semne (de pojar, de exemplu), să nu cumva să lase neinterpretat corect simptomatologia, dar la vederea uneia dintre bube, care deja aduna lichid, confirmă: epidemia din grădiniță a mai luat o victimă. Copilul are varicela.


Copilul se bucură de venirea medicului și-i arată mândră bubitele. Dar mai mult decât atât, medicul devine brusc cea mai bună prietenă a ei în momentul când instituie carantină: stat în casă înseamnă că nu mai merge la grădi, stă cu sora mai mică, se joacă și dansează, dar mai ales înseamnă desene animate. Sirene, tinkerbelle, cenușărese și dalmațieni, iupii, sunteți așteptati!


Și, eventual, mai înseamnă că sora mai mică va face și ea varicela, dar asta nu-l preocupă pe copil, poate doar pe mamă. Care se gândește cum să vadă doar partea bună a lucrurilor, așa că decide: foarte bine! Mai bine acum decât altădată. Măcar scăpăm, o bifăm, devenim imuni și putem să pufnim pe nas atoateștiutori, când vom vedea o mamă îngrijorată de varicela copilului sau, vai!, de posibiltiatea de a o contacta cumva de la altul. Noi vom fi știut deja că grijile nu-și au locul, că bolile copilăriei își merită numele, că, da, e și asta o metodă de maturizare a părinților: datul cu mixtură pe bube se găsește în "job description"-ul de părinte.


Se instituie tratament: antitermice pentru febră mai mare (nu e cazul, e o varicelă atipică, nu și-a anunțat venirea prin febră, cum scrie la carte). Dar mai aflăm și că nu trebuie să dăm antitermice la febră mică și în timpul zilei, pentru că acest răspuns al organismului la infectarea cu virusul varicelei are "darul" să lupte cu el, să-l bage-n turnir și să-l fac? knock-out! În plus, lichide, sucuri, ceaiuri, regim alimentar lactat, bazat pe cât mai puține (chiar spre zero) alimente care să solicite ficatul, care și el în perioada asta e ocupat cu înlăturarea efectelor nocive ale virusului din organism. Și local mixtură mentolată care să ajute la uscarea și vindecarea bubelor și, să sperăm, la ușurarea senzației de mâncărime.


Pentru aceasta avem și varianta homeopată Rhus Toxicodendron (mama de copil are mare încredere în homeopatie și pe bună dreptate, căci și-a arătat eficiența în multe cazuri până acum).
Dar deocamdată a venit noaptea, la culcare, copii! Noapte bună!

Varicela, episodul 2 (Ziua 2: joi, 25 martie)

Ziua a debutat cu achizi?ionarea nepre?ioaselor leacuri interne - homeopate, ?i externe - mixtur? mentolat?. Cu care am început pictarea petelor dalma?ianului pe invers, pete albe pe copil... tot alb, dar bubos.
Sora copilului varicelos url?:
- Vleau si eu damatiaaaan!
- Moment, s? nu anticip?m, î?i va veni rândul cât de curând!


Optimismul nu ne p?r?se?te, zâmbesc ironic la bubele care se i?esc peste tot, pe fond tot f?r? febr?.
Pe sear? se instaleaz? îns? ceva oboseal? la mine, care am stat toat? ziua în cas? cu ambii plozi, isterizat? de cea mic? ce n-a servit somn la prânz de nicio culoare, alergat? cu laptopul în bra?e s? prind un pic de timp de lucru - mai mult de 5 minute nu cred c? am stat într-un loc, ce po?i s? apuci s? faci în 5 minute? S? deschizi un mesaj? S? lansezi o aplica?ie? S? prinzi un ata?ament de un mail ?i dup? o or?, când mai prinzi 5 min, s? scrii mesajul ?i d? arunci un "send" cu copiii ag??a?i de picioare? Nu e exact genul de "home office" ideal.


Dar parc? era un jurnal de varicel?, a?a c? revenim: num?r?toarea bubelor d?... cu zecimale, pe sear? am pierdut ?irul.

Varicela, episodul 3 (Ziua 3: vineri 26 martie)

Optimismul parc? mai scade din intensitate, o dat? cu ridicarea mercurului în termometru (metaforic vorbind, c?ci cine mai folose?te termometru cu mercur în ziua de azi?).


(Poate sunt mai pu?in optimist? ?i pentru c? am acumulat ceva oboseal?, dar nu despre mine e vorba aici, nu?)
Erup?ia devine mai iritant?, bubele mai multe ?i încep s-o m?nânce. Îmi petrec ziua urm?rind-o s? nu le scarpine. ?i culmea! Cele mai urâte sunt în zona fe?ei, a gâtului ?i a frun?ii. ?i am epuizat argumentele! Nu vreau s? se ascund? de mine ca s? le scarpine f?r? s-o v?d, ci s? în?eleag? c? dac? le rupe, se va face urât? "ca Baba Cloan?a", cum zice ea.


Abia pe sear? îi dau ceva de febr? pentru ca pe parcursul zilei s? las febra (nu mare oricum) s? lupte cu balaurul, ?i totu?i s? nu se culce seara cu febr?. Azi face ?i baie - încerc?m s? împiedic?m infectarea bubi?elor cu jeg. Dar separat, azi nu se joac? cu sora ei la baie. Amândou? sunt triste, baia n-are niciun farmec f?r? s? scoat? jum?tate din ap? pe podeaua de la baie în timpul jocului de-a cl?bucii.

Varicela, episodul 4 (zilele urm?toare, la gr?mad?)

Ofert? special?, 4 zile într-un singur episod.
Ziua a 4-a, sâmb?t?: Cam a?a a trecut ziua. Mai o scânceal? c? eu de ce nu merg la Cora, pentru c? ai varicel? ?i nu vrem s?-i molipsim pe to?i cump?r?torii (sau poate vrem, ce-ar fi o zi de cump?r?turi f?r? cump?r?tori?, dar nu se cade), mai un desen... a mai trecut o zi.


Ziua a 5-a, duminic?: o dat? cu trecerea la ora de var?, Roxi a dormit vreo... 12 (sau 11, reale) ore în acea noapte! ?i s-a trezit duminic? parc? alt om. Un om tot cu varicel?, dar f?r? mânc?rimi, (aproape) toate bubi?ele uscate, un tonus excelent, niciun pic de febr?.


?i tot a?a au continuat ?i zilele a 6-a (ieri, luni), ?i a 7-a (azi, mar?i) de varicel?. Recuperarea este lent?, nu dispar peste noapte bubi?ele, îns? se pare c? nici nu mai apar altele atât de violente, doar câte una mic? pe câte-o încheietur? de mân?, sau pe câte-un dos de pulpan?, a?a, par?iv. Tonusul continu? s? fie bun, febra nu mai apare deloc. Sunt convins? c? ?i homeopatele au avut un cuvânt de spus în povestea asta!
Oare face ?i Ilinca sau nu? Aceasta-i întrebarea la acest moment!

Varicela, episodul 5 (9 aprilie - varicela love?te din nou!)

Taman când ne gândeam asear? c? oare se poate a?a ceva, la cât de contagioas? e varicela, s? stai bot în bot cu sora mai mare dalma?ian? ?i s? nu faci ?i tu?
Dar nu! Ei bine, la nici o or? dup? discu?ia asta, a venit vestea.
Suntem la varicel?, tura a doua.
Poze n-avem, din cauz? de copil plecat în deplasare în vacan??.
De fapt, tot ce ?tiu eu, ca mam? "remote" de copil nr. 2 bolnav de varicel?, e c? are câteva (2-3) bubi?e pe trunchi ?i cam tot atâtea pe spate, ?i c? se bucur? s? fie dalma?ianul nr. 2 din familie.


Parcursul varicelei prin familie a fost cam a?a: mai întâi a f?cut Roxi varicela, apoi în vacan?a de prim?var? to?i cei 4 nepo?i (2 ai mei, 2 ai sor?-mii) s-au întâlnit la ?ar?. Unul din nepo?i o f?cuse când era ?i el la gr?di, dar fratele lui nu, a?a c? mai întâi a luat acesta varicela de la Roxi, ?i apoi, de la el, ?i Ilinca. Deci, cumva, prin rico?eu
Am luat-o acas? dup? primele zile de varicel? ?i am constatat c? are o versiune atât de "diluat?" de toate aceste "pas?ri" ale bolii de la un copil la urm?torul, încât nu a f?cut niciun pic de febr?, iar bubi?ele le puteai num?ra pe degetele de la o mân?, hai, cu indulgen??, poate treceai ?i la urm?toarea, ?i niciuna nu a fost grav? ?i nu a l?sat semne.

Epilog - varicela mea acum 30 de ani

Amintirile mi se înv?lm??esc în cap, apar doar ni?te sublinieri evidente, dar detaliile se pierd în cea?a anilor.
Varicela mea, acum 30 de ani: st?team în cas?, cu tata. E una din pu?inele amintiri pe care le am cu tata, ?tiu c? mama trebuia s? mearg? la serviciu, dar tata î?i lucra pozele în laboratorul de-acas?. Îmi amintesc c? mi-a întins un pat pliant "ca la gr?dini??" în sufragerie, unde am z?cut toat? perioada de convalescen??, pe timpul zilei. Nu mai ?tiu cât a fost perioada... Dar parc? nu se mai termina, în mintea mea e o eternitate... ?i ?tiu c? eram plin? de mixtur? pe tot corpul, alb? ca un om de z?pad?, c? m? durea ?i în gur? ?i nu mâncam mai nimic, c? îmi ardeau ochii de febr?, c? alunecam din somn în trezie ?i invers întruna...


?i c? a trecut! Acum sunt imun? ?i pot s?-mi îngrijesc copiii f?r? teama c? a? putea s? o fac acum, "la b?trâne?e", cum s-au v?zut cazuri de p?rin?i de copii de la gr?di, care au suferit, la propriu, al?turi de copiii lor. A?adar, cea mai bun? imunizare o d? boala!

 

De-ale copil?riei. Sau alte motive de alert? pentru p?rin?i

de Mihaela Maria Rizea, http://doileisiopisicuta.blogspot.com/

 


Aceste rânduri reprezint? experien?a noastr? familial? în ceea ce prive?te a?a-zisele boli infec?ioase ale copil?riei ?i sunt incursiuni destul de profunde în cutiu?a cu amintiri, pe care le ini?iem la invita?ia site-ului Qbebe.

A?a cum mul?i p?rin?i cunosc, ast?zi beneficiem sau, poate mai bine, dispunem de multe vaccinuri împotriva unor boli infec?ioase specifice copil?riei, vaccinuri care ne imunizeaz? artificial pe durate mai mari sau mai mici ?i care sunt indicate pentru administrare la vârste foarte fragede ale copilului. Acesta este motivul principal pentru care în zilele noastre copiii, de?i contacteaz? agen?ii patogeni responsabili pentru bolile eruptive despre care vorbesc, nu se mai îmboln?vesc sau nu mai prezint? simptomele ?i semnele clasice descrise în literatura de specialitate. De aceea, diagnosticul bolii eruptive a copilului a devenit mai greu de pus.

Exist? îns? ?i boli infec?ioase eruptive cu manifestare predilect? la copil împotriva c?rora nu exist? un vaccin, iar una dintre aceste boli este scarlatina.

Horic? avea trei ani ?i câteva luni în diminea?a zilei în care l-am trezit oarecum îngrijora?i pentru ora neobi?nuit de înaintat? a dimine?ii ?i, odat? cu atingerea lui, am constatat c? are temperatura crescut?. Era iarn?, era copil, se strânseser? în urm? deja câteva episoade de febrilitate moderat? sau mai important? a ambilor copii, a?adar nu ne-am alertat în mod deosebit. Ceea ce v? doresc ?i vou?, dragi p?rin?i mai tineri sau mai încerca?i. Pentru c? orice ar debuta cu o temperatur? crescut?, se va dezv?lui destul de repede ?i, cum în cople?itoarea majoritate a cazurilor dezv?luirea este cât se poate de banal? ?i de neingrijoratoare, nu ne ajut? defel s? intr?m în panic? sau s? ne temem. Horica, neafectat important de cre?terea temperaturii corpului s?u, cre?tere de altfel relativ mic? pentru ditamai poten?ialul reactiv al organismelor tinere ?i s?n?toase, cam 38, 5 grade C, ?i nici de vreun alt simptom pe care s? îl poat? numi, a pornit în zi ca de fiecare dat?, cu joac?, joac? ?i iar joac?.

Spre sear?, în timpul unei gust?ri, s-a plâns de o jen? la înghi?ire, iar pentru noi aceast? plângere a însemnat aten?ie crescut? pentru zona faringian? a copilului. Vreau s? subliniez faptul c? medicul pediatru ne-a asigurat c? medica?ia antitermica nu trebuie administrat? copiilor cu temperatur? sub 38,5 C, mai ales dac? ace?tia prezint? stare general? bun?, iar din experien?? am înv??at c? temperatura poate urca chiar ?i un pic mai mult decât 38,5 f?r? consecin?e periculoase ( în cazul copiilor f?r? boli cronice ?i alte afec?iuni sau f?r? antecedente de convulsii febrile). A?adar, am alimentat copilul cu predilec?ie cu lichide, atât pentru buna hidratare, cât ?i pentru u?urarea degluti?iei dureroase ?i ne-am continuat activit??ile din?untrul casei.

A doua zi, ghici cine se întindea nepoftit? pe pieptul micu?ului nostru, nimeni altcineva decât o erup?ie de bubi?e ro?ii, aspre la pip?it ?i cu tendin?? de a se extinde înspre burtic? ?i bra?e. Durerea din gât persista, deasemenea starea febril?, motiv pentru care am consultat medicul pediatru. Diagnostic: scarlatin?.

Este important de ?tiut c?, spre deosebire de mai r?spânditele rubeol?, rujeol?, oreion, varicel?, alte boli ale copil?riei, scarlatina este produs? de toxina eliberat? de streptococul beta-hemolitic grup A, a?adar este de cauz? bacterian?, nu viral?, de aceea tratamentul ei const? în administrarea de antibiotic. Boala, dup? antibiotic, scade repede în intensitate, îns? administrarea tratamentului se face timp de 7-10 zile , din cauza complica?iilor poten?iale de la nivel renal, sinuzal, articular.

Medicul pediatru ne-a recomandat ?i efectuarea analizei din exudat faringian spre sfâr?itul perioadei de tratament, iar rezultatul analizei a confirmat prezen?a în faringele copilului a streptococului beta-hemolitic, motiv pentru care am continuat tratamentul antibiotic pân? la eliminarea agentului patogen din zon?.

Concluzie: Scarlatina a fost o boal? u?or de suportat atât de c?tre Horica, dar ?i de c?tre p?rin?ii lui, sup?r?toare doar din cauza disconfortului la înghi?ire ?i a tratamentului medicamentos destul de lung (aproape dou? s?pt?mâni), nu ?i-a confirmat contagiozitatea, poate pentru c? am men?inut igiena bolnaviorului destul de riguros ?i poate pentru c? surioara lui Horica, în vârst? de maximum 18 luni, profita înc? de pe urma imunit??ii dobândite prin al?ptare de la mama ei. Cu toate astea, cred c? aceast? boal?, prin natura bacteriei ce o produce, trebuie diagnosticat? cu grij? ?i suspectat? de fiecare dat? când un copila? de peste trei ani se plânge de durere în gât, este febril ?i are o erup?ie pe trunchi ?i membre.


***

Despre varicel? (v?rsat de vânt), alt? boal? a copil?riei, nu pot s? povestesc direct, ci doar indirect din experien??. Este o boal? viral? foarte contagioas? împotriva c?reia exist? vaccin care nu se administreaz? în schema 'obligatorie' de vaccinare în România, dar este disponibil la cerere.

Copiii no?tri nu au f?cut aceast? boal?, îns?, to?i trei, prima oar? cei doi mai mari deodat?, apoi ?i cel mai mic, au intrat în contact apropiat cu copii bolnavi de varicel?, afla?i în perioada de maxim? contagiozitate ?i anume în prima zi de erup?ie ?i cu o zi înainte de apari?ia erup?iei. În ambele cazuri am fost informa?i urm?toarea zi prin telefon de la p?rin?ii celor doi copii bolnavi despre prezen?a varicelei ?i despre posibilitatea contact?rii bolii, iar pentru c? perioada de incuba?ie în cazul varicelei este destul de mare, 14-21 de zile, am hot?rât împreun? cu medicul pediatru s? vaccin?m copiii imediat, în speran?a c? organismele lor vor dezvolta degrab? anticorpi împotriva virusului probabil contactat. Horica ?i Kiti, în vârst? de 2 ani ?i jum?tate, respectiv 10 luni, au fost vaccina?i în aceea?i zi, iar Felix, în vârst? de aproape 4 ani, la dou? zile de la aflarea diagnosticului v?rului s?u, bolnav de varicel?. Niciunul dintre copiii no?tri nu s-a îmboln?vit de varicel?, confirmare a faptului c? imunizarea în termen de 2-3 zile dup? contactul cu copilul cu varicel? poate fi folosit? ca metod? profilactic? de urgen??.

Acestea au fost experien?ele familiei noastre cu bolile copil?riei, în afar? de seria impresionant? de vaccin?ri din primul an de via?? a fiec?rui copil, despre a c?rei utilitate ?i periculozitate se poate discuta, ca atare, dragi p?rin?i, v? doresc relaxare ?i încredere la fiecare încercare ?i, mai ales, s?n?tate!

 

Miru si rubeola

de Iuliana Gheorghe, http://nasterea-amintiredenesters.blogspot.com/



...Imi plac comediile romantice...Imi plac filmele despre relatii de familie din care ramai cu ceva : un sentiment, o impresie, o convingere...o amintire ! Si m-am gandit de multe ori ca mi-ar placea ca ceea ce se intampla placut si important in viata mea personala sa raman undeva in amintire pentru ca am constatat ca timpul trece foarte repede,iar eu incep sa uit...mai ales chestii legate de puiuta mea : zambete,lacrimi,expresii,manifestari... In asentimentul meu a fost invitatia Qbebe de a scrie despre una din bolile copilariei intalnite de Miruna mea in decursul relatiei noastre mama -fiica ! Scrpta manet :) !

...Ma trezesc intr-o dimineata, pe cand Miru avea vreo doi anisori ca incepe puiuta mea sa stranute asa, dintr-o data, din ce in ce mai des... Ce mai, raceste Miru, mi-am zis ! Si-i dau Oscilococcin de care eu sunt foarte multumita... Mai pe seara stranuturile si coriza nazala instalata incep sa se mai duca, dar Miru face mofturi la mancare mai ceva ca de obicei, si-mi dau seama ca ceva nu e in regula... O hidratez bine, ii dau iar Oscilococcin si o las asa. Peste noapte e agitata, se fataie si se trezeste maraind... Astept dimineata care vine cu o surpriza: Miru are pe manute,pe gat si pe torace si pe fata si pe spate bubite mici, marunte si rosii, fara lichid... Hopa ! De la mancare nu e sigur, prea e localizata chestia asta... plus ca ii dau mai mult alimente pregatite in casa. Hai la doctor !

Miru era cumintica, nu avea chef de mancare,era apatica si mai stranuta din cand in cand. Nu se scarpina. Dar doctorita de familie a zis ca e Rubeola. N-a facut febra, in vreo 3 zile i-au disparut stranutul si coriza nazala si in a patra si bubitele ! Am primit indicatia ca in toate aceste zile sa stam inchise in casa, ceea ce nu prea ne-a placut dar asta e ! Am trecut si peste asta si am fost prietene cu Rubeola care nu ne-a necajit prea mult :) !

Va dorim sanatate !

Varsat de vant

de Cosmina Tanase, http://visedulci.blogspot.com/

 

Ne-am intalnit si noi cu boala aceasta a copilariei... asta vara cand ne-am intors de la mare. La mare mi s-a parut un pic c-am calda Noemy, fetita mea cea mare insa am pus lucrul acesta pe seama caldurii. A doua zi dimineata dupa ce am ajuns acasa, fetita mea era toata punctata, din cap pana in picioare. Stiam de cand am fost eu mica ca ar trebui sa fac cald in casa, asa ca am facut cald... si am sunat doctorita, care mi-a confirmat - e varsat de vant!
"-Ei bine si in cazul acesta ce e de facut?
- Foarte important sa nu rupa basicutele sub nici o forma.
- Cum o pot ajuta sa ii treaca mai repede?
- O puteti da cu mixtura mentolata pe basicute, altceva nimic... sa stea in casa ca e contagios...
- Cat sa stea in casa?
- Pai... dupa ce erup toate, inca 6 zile.
- Si de unde stiu ca au erupt toate?
- Apar in trei valuri... si dupa aia gata."

Sa stea in casa... in plina vara??? Of... exact ce ne trebuia dar asta e... am trecut cu bine si peste asta.
Mixtura nu i-a placut de loc, si era un adevarat chin sa o dau pe basicute... am incercat sa o tamponez, sa ii dau fiecare basicuta in parte nici cum nu mergea, caci dura mult si nu-I placea de nici o culoare nici mirosul nici senzatia de rece... Am sunat doctorita, sa o intreb daca nu se poate sa o dau cu altceva ca nu ii place deloc... mi-a oferit ca alternativa pudra mentolata si o crema ( nu mai stiu cum se numea ? ) ; iar seara ii dadeam cateva picaturi de zyrtec, o ajuta sa nu o mai manance si sa doarma ceva mai bine.

In zilele acelea am tinut-o cu manusi in maini, desi era cald... asa nu se putea scarpina prea tare. Ne-am plictisit de stat in casa asa de tare... ne-am saturat de desene animate... de jocuri... am fi vrut sa alergam pe afara... insa din pacate la doua saptamani a facut si cea mica... si ar fi trebuit sa faca o forma usoara din ce ne-a spus doctorul in schimb, Karyna a fost plina, parca a avut mai multe bubite decat surioara ei... a fost si mult mai maraita... nici nu dormea bine noaptea... si acum dupa o jumatate de an ele inca au semne pe corp, desi nu s-au infectat basicutele inca se vad... nimeni nu a stiut sa imi spuna cat se vor vedea... Am trecut si peste aceasta boala a copilariei... cu bine!!!!

 

Rubeola

de Simona Irimie, http://altesfaturipentrumamici.blogspot.com/

 

Cand avea 11 luni Vladut a facut rubeola. A fost epidemie de rubeola. Vaccinarea contra rubeolei se face abia la 1 an dar din cauza epidemiei Ministerul Sanatatii a decis sa faca vaccin contra rubeolei tuturor copiilor de 11 luni.

Vaccinul era facut de Institutul Cantacuzino in fiole pentru 10 vaccinuri. Am fost chemati la policlinica de care apartinem impreuna cu alti 9 copii de 11 luni, la o anumita ora. Ne-am aliniat cu totii sa fie copiii analizati de catre doctorita inainte. Vladut parea mai prost dispus dar nu avea nici o urma pe piele. Doctorita l-a vazut si a zis rapid ca e deja bolnav, sa plecam repede sa nu se imbolnaveasca si alti copii. Sper ca nu am imbolnavit atunci alti copii.

Dupa ce ne-am intors acasa a inceput sa aiba o urma de roseata pe piept si pe burtica. Foarte putin timp, roseata a trecut in doua zile. Am primit tratament doar Nurofen daca avea temperatura. Am stat mai multe zile in casa desi dupa 2 zile deja nu se mai simtea deloc bolnav si a reinceput sa patruleze - de-a businea - prin casa.

Rubeola e o boala usoara dar e periculoasa pentru gravidele care nu au facut boala, poate produce malformatii grave fatului. E o boala virala si se ia de la cineva care are deja boala. Vaccinul ROR de la 1 an imunizeaza contra rubeolei.

 

Articolul urmator
Caligrafie pe telefon! Copiii pot scrie de mână pe o aplicație pusă la punct de șase tineri din Cluj!
Caligrafie pe telefon! Copiii pot scrie de mână pe o aplicație pusă la punct de șase tineri din Cluj!

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Ce mai fac eroii copilăriei noastre, copiii din „Abracadabra"?
    Ce mai fac eroii copilăriei noastre, copiii din „Abracadabra"?

    Emisiunea pentru copii „Abracadabra” a debutat la TVR, în martie 1991. După cinci ani, în 1996, emisiunea s-a mutat la PRO TV, iar „Magicianul”, actorul...

    Mărturiile mămicilor: cum se simt, de fapt, contracțiile în travaliu
    Mărturiile mămicilor: cum se simt, de fapt, contracțiile în travaliu

    Suntem sigure că te-ai întrebat, măcar o dată în viață, cum se simt, de fapt, contracțiile și cât de mult dor. Ei bine, dacă nu ai devenit mămică până acum...

    Bolile autoimune la copii: care sunt cele mai frecvente?
    Bolile autoimune la copii: care sunt cele mai frecvente?

    Bolile autoimune reprezintă un grup de afecțiuni în care sistemul imunitar al organismului atacă în mod eronat celulele și țesuturile proprii, confundându-le cu...

    Cea mai grea decizie din viața unui părinte: să-ți deconectezi copilul de la aparate. Povestea unei familii care a trecut printr-o asemenea experiență
    Cea mai grea decizie din viața unui părinte: să-ți deconectezi copilul de la aparate. Povestea unei familii care a trecut printr-o asemenea experiență

    În ultimii ani, auzim tot mai des de copii care și-au pierdut viața, întrucât s-au înecat în piscine. Recent, un asemenea caz a ajuns iar în atenție...

    Traumele copilăriei ne pot distruge viața, dar trebuie să avem credința că le putem depăși. Puterea de vindecare este doar la noi
    Traumele copilăriei ne pot distruge viața, dar trebuie să avem credința că le putem depăși. Puterea de vindecare este doar la noi

    Am avut o copilărie zbuciumată, unde am vazut și trăit multe traume...Părinții mei nu au fost cei mai buni și nu au știu să mă protejeze. La noi în familie existau doar...

    Patru lucruri pe care orice părinte trebuie să le știe despre școlari, potrivit unei învățătoare cu experiență de 23 de ani
    Patru lucruri pe care orice părinte trebuie să le știe despre școlari, potrivit unei învățătoare cu experiență de 23 de ani

    Ca orice părinte, te interesează de situația școlară a copilului tău și de notele lui din carnețel. Dar cât de implicat ești, cu adevărat în educația lui? Ce poți...

    Povestea emoționantă a unei mame profund traumatizată de experiența nașterii: „Vreau să ajut alte mame”
    Povestea emoționantă a unei mame profund traumatizată de experiența nașterii: „Vreau să ajut alte mame”

    Știm cu toții că nașterile nu sunt deloc ușoare, însă pentru unele femei, pot fi de-a dreptul traumatizante. Amber-Lee ne împărtășește experiența nașterii primului...

    Experiența neobișnuită a unei femei care a avut "sarcină invizibilă". "Nimeni nu a știut că sunt gravidă luni întregi"
    Experiența neobișnuită a unei femei care a avut "sarcină invizibilă". "Nimeni nu a știut că sunt gravidă luni întregi"

    „Nimeni nu a crezut că sunt însărcinată, pentru că nu aveam burtă. Nici măcar cei de la spital nu m-au crezut”, mărturisește Nikki, o mămică de peste hotare care...

    © 2024 Qbebe