În continuare, vezi care sunt cinci dintre cele mai comune situații cu care te poți confrunta și află când este important să recurgi la doctor, pentru a nu te impacienta inutil, și pentru a îi oferi copilului tratamentul adecvat.
Febra
Febra este unul dintre motivele cele mai frecvente de îngrijorare. Totuși, înainte de a-ți pierde calmul, încearcă să te gândești că nu este neapărat un lucru rău, ci dimpotrivă. Când copilul are o infecție (și cele mai multe sunt cauzate de viruși care nu necesită un tratament special), temperatura corpului crește pentru că organismul luptă cu infecția virală. Mai mult ca sigur, nu ai de ce să te alarmezi dacă în ciuda febrei micuțul este vioi, nu îți evită privirea, răspunde la expresiile faciale și la tonul vocii tale, bea lichide și are poftă de joacă.
Febra poate avea însă cauze multiple, cum ar fi un virus care provoacă varicela, pojarul sau oreionul sau o bacterie când vorbim de scarlatină și difterie, de pildă, poate fi și un semn al expunerii excesive la căldură. Află mai multe de aici!
Așadar, este important să apelezi la un pediatru, dacă te confrunți cu una dintre situațiile de mai jos:
● copilul este apatic sau agitat, vomită repetat, îl doare capul, stomacul sau are orice alt simptom care îi cauzează un disconfort puternic;
● are febră după expunerea prelungită la soare;
● face febră mai mult de trei zile consecutiv;
● îți evită privirea.
Cere ajutorul medicului, mai ales dacă știi că sistemul imunitar al copilului este slăbit sau are alte probleme de sănătate pre-existente apariției febrei. În cazul bebelușilor la care febra poate apărea brusc, fără un motiv evident, sună medicul dacă acesta:
● are mai puțin de trei luni și temperatura rectală este de 38 de grade Celsius sau mai mare;
● are între trei și șase luni, temperatura rectală este de 38,9 grade Celsius și copilul este neobișnuit de agitat sau apatic;
● are între 6 și 24 de luni și are o temperatură rectală de 38,9 grade Celsius, care durează mai mult de o zi, neînsoțită de vreun alt simptom. Dacă micuțul are și alte simptome cum ar fi tuse sau diaree, este recomandat să suni medicul chiar mai devreme de 24 de ore din momentul în care a început să facă febră.
Vărsăturile care nu sunt însoțite de febră
O altă situație în care este recomandat să suni pediatrul este atunci când micuțul vomită și nu face febră (în acest caz poate avea însă și alte simptome, pe lângă vărsături, cum ar fi durerile de stomac sau diareea). Astfel că vărsăturile pot avea foarte multe cauze și pot fi un semn pentru nenumărate afecțiuni cum ar fi:
● gastroenterita (cunoscută și cu denumirea de răceală la stomac) - cauzată de un virus precum rotavirus sau norovirus (chiar dacă uneori poate face febră mică), infecția cu E-Coli sau Salmonela;
● alergie la anumite alimente ca: alunele, nucile, migdalele, ouăle, laptele, soia, peștele, fructele de mare sau grâul;
● intoxicații alimentare - provocate, în general, de Salmonela, Listeria, Campylobacter sau E-Coli, după ce a mâncat, de exemplu, carne, ouă, fructe de mare sau legume nespălate, cum ar fi salata;
● ocluzie intestinală sau stenoza pilorică - mai ales în cazul nou-născuților, este uneori dificil să-ți dai seama dacă regurgitează sau vomită. De obicei, vărsăturile au o forță mai mare. Un doctor te poate ajuta să faci diferența clară între acestea. Din fericire, vărsăturile în cazul bebelușilor sunt rare, dar pot fi semnul unor afecțiuni grave cum ar fi ocluzia intestinală, ceea ce înseamnă că în intestinele sugarului s-a produs un blocaj, sau stenoza pilorică, atunci când orificiul pilori este prea îngust și mâncarea nu poate pătrunde prin acesta;
● comoție - copiii se lovesc deseori la cap. Dacă pe lângă o contuzie apar și vărsăturile, atunci situația se complică. Semnele unei comoții cerebrale pot include pierderea cunoștinței, dureri de cap, tulburarea vederii, dificultăți la mers, confuzie, dificultăți la vorbire.
Vărsăturile fără febră pot să apară și dacă cel mic a luat medicamente cum ar fi eritromicină, codeină sau ibuprofen pe stomacul gol. Dincolo de anumite cauze medicale, copilul poate vomita și dacă s-a uitat la un film cu efecte speciale prea puternice pentru ochii lui sau dacă este foarte stresat. De asemenea, migrenele, care pot apărea încă de la 18 luni, provoacă greață și vărsături.
Diareea
Dacă este un episod accidental, adică se întâmplă o dată, nu este niciun motiv de îngrijorare. Pentru a preveni deshidratarea este recomandat să-i oferi copilului multe lichide. Dacă aceasta, persistă, atunci este important să recurgi la sfaturile unui specialist, pentru a vedea ce anume a provocat-o. Potrivit WebMD.com, poate fi vorba, printre altele, de un rotavirus, o intoxicație alimentară sau de vreo alergie la un aliment. În plus, dacă diareea durează mai multe zile, există riscul deshidratării severe.
Prin urmare, este recomandat să suni pediatrul dacă observi că micuțul are unul dintre simptomele de mai jos:
● diaree de mai mult de trei zile;
● pe lângă diaree, vomită sânge;
● face febră;
● are mai mult de patru scaune moi în interval de opt ore și nu bea suficiente lichide;
● are iritații;
● nu a urinat în șase ore dacă e bebeluș și 12 ore dacă e mai mare;
● îl doare stomacul de mai mult de două ore.
Răcelile și alte probleme respiratorii
Când vine vorba de răceli și probleme respiratorii, atunci este recomandat să suni pediatrul în următoarele situații:
● dacă bebelușul are sub trei luni și are dificultăți de respirație, nu mănâncă, vomită (nu regurgitează), are o temperatură rectală de 38,5 grade sau mai mare;
● bebelușii și copiii de toate vârstele a trebui duși la doctor dacă respirația devine rapidă sau respiră greu, buzele sunt albastre, tușesc foarte puternic, se sufocă sau vomită.
Acestea pot fi simptomele unei pneumonii sau ale unei bronșite. Dacă observi că micuțul prezintă semnele unei infecții ale urechii interne, e posibil să fie cauzată de o răceală puternică netratată la timp sau corespunzător. Îți dai seama că e vorba de o astfel de infecție dacă apar următoarele simptome:
● febră mare (în special dacă ea apare la câteva zile după debutul răcelii);
● dureri în ureche;
● vărsături;
● irascibilitate;
● îi curge puroi din ureche.
Alte motive pentru care copilul ar trebui să fie văzut de un medic: se trezește cu ochii închiși și cu puroi, dacă e mai somnoros ca de obicei, dacă îi curge nasul și nu îi trece în cel mult două săptămâni.
Iritațiile și durerile când urinează
Iritațiile și durerile atunci când urinează sunt alte situații în care este recomandat să recurgi la sfatul unui medic. În ceea ce privește iritațiile, acestea pot deveni periculoase dacă cel mic prezintă următoarele manifestări:
● ochii se înroșesc;
● apar pete albastre, roșii sau purpurii în jurul petelor de pe piele;
● au cruste, sunt sub formă de bășici sau supurează;
● copilul face febră, amețește, vomită, respiră cu dificultate.
Dacă cel mic acuză dureri atunci când urinează, este important să recurgi la pediatru în cazul în care:
● urinează cu sânge;
● urina e roșie sau maro închis;
● are dificultăți când urinează;
● face febră.
În loc de concluzie, iată câteva modalități prin care poți să eviți sau să reduci riscul apariției unor infecții, astfel încât să te confrunți cât mai puțin cu situații similare celor prezentate mai sus:
● spală-te des pe mâini și învață-ți copilul să facă același lucru - mai ales înainte de masă, după folosirea toaletei, după ce a stat mult într-o colectivitate sau în compania cuiva care are o boală contagioasă, după ce s-a jucat cu animalele sau după ce a mers cu mijloacele de transport în comun;
● arată-i micuțului cum să se spele corect pe mâini - să folosească apa și săpunul și să-și curețe ambele fețe ale palmelor clătindu-se foarte bine cu apă;
● dezinfectantul - pentru situațiile în care copilul nu are acces la o toaletă, șervețelele sau gelurile antibacteriene ar fi indicat să nu îi lipsească din ghiozdan, de pildă;
● învață-ți copilul să-și atingă cât mai puțin nasul, gura și ochii - acestea sunt principalele căi prin care virușii și bacteriile pătrund în corpul nostru și provoacă infecții;
● tusea sau strănutul - spune-i cât de important este să-și acopere gura când tușește și nasul când strănută. Explică-i , pe cât posibil, că ar fi recomandat să se ferească de cei din jur atunci când tușește sau strănută, ca să evite răspândirea germenilor. De asemenea, e important să înțeleagă că batista sau șervețelul sunt indicate pentru acoperirea gurii și nasului, nu palmele. Dacă nu are la îndemână așa ceva, cotul este varianta corectă.
● veselă și tacâmuri speciale pentru copil - evită să folosești aceleași vase, linguri și furculițe pentru copil și restul familiei și încearcă să-l înveți să nu bea apă după altcineva sau să mănânce din același bol cu alții.
Sursa foto: Shutterstock
Urmareste-ne pe Google News
