Te rog frumos, nu încerca să-mi educi copilul. Păstrează-ți sfaturile pentru propriul copil

Unii părinți se implică mai mult decât ar trebui în viața celorlalți copii, care nu sunt ai lor. Peste tot în parcurile de joacă, în locurile de distracții, chiar și pe stradă există voci ale unora dintre părinți care sunt pline de „sfaturi binevoitoare” pentru alți adulți în legătură cu creșterea și educarea copiilor.

O mamă care a preferat să-și păstreze anonimatul se declară complet împotriva acestui tip de comportament, istorisind și o povestioară care a determinat-o să urască sfaturile și intervenția altor părinți.

„Pe cât de drăguțe erau mamele cu ceilalți copii, pe atât de agresive se dovedeau în ceea ce privea disciplina”

„Eram la plajă cu un grup de mame. În acest grup mi-am făcut câteva prietene, dar în mare parte sunt doar cunoștințe și mă simt un pic străină. M-am și minunat de capacitatea mamelor de a funcționa ca o mică familie, fiecare femeie oferind din ce are și celorlalți copii, răspunzând la întrebările lor, scuturându-le prosoapele și îngrijindu-i ca pe ai lor.

Fiecare mamă și-a adus la plajă propriile pungi cu gustări, provizii care au devenit comune, pe măsură ce toți copiii s-au întors pe uscat pentru a savura ceva bun. Totul părea atât de lejer, până când doi dintre băieți au început să se certe cu privire la una din jucăriile de plajă.

Înainte să pot înțelege ce s-a întâmplat, mama unuia dintre băieți a intrat în acțiune, i-a despărțit și l-a certat nu doar pe fiul ei, ci și pe celălalt băiat, punându-i pe amândoi la punct. Atunci mi-am dat seama că, pe cât de drăguțe erau mamele cu ceilalți copii, pe atât de agresive se dovedeau în ceea ce privea disciplina”, mărturisește mama.

Aceasta susține că s-a simțit inconfortabil văzând acel mic eveniment și nu ar fi acceptat niciodată ca micuțul ei să fie disciplinat de un alt părinte. Ea susține că dacă cineva îi jignește copilul, îl ceartă, îl bruschează sau intervine în orice formă, ea nu este de acord.

„Te rog frumos nu încerca să-mi educi copilul, păstrează sfaturile pentru propriul copil. Pot să fac față în majoritatea situațiilor normale dacă sunt prin preajmă eu sau soțul meu, tuturor provocărilor, pe baza valorilor noastre comune și folosind strategii asupra cărora am convenit amândoi la un moment dat”, susține ea.

Respectul se învață și se câștigă. Copilul tău trebuie să știe că îl respecți pentru a te respecta, la rândul lui

„Eu și soțul meu ne iubim copiii necondiționat, iar până și când îi mustrăm sau pedepsim, o facem cu dragoste”

Nici în ceea ce privește mustrarea copiilor de către un alt membru al familiei nu este de acord mama, ci insistă ca rudele sau chiar bunicii să lase acest lucru în seama ei.

„În majoritatea scenariilor soțul meu și cu mine ne mustrăm imediat copiii și îi ajutăm să-și asume responsabilitatea pentru propriile greșeli, dar nu vreau ca altcineva să facă acest lucru, pentru că asta este treaba noastră ca părinți. Poate că ar fi trebuit să mă simt confortabil ca cineva să îmi disciplineze copilul atunci când este necesar, dar pentru mine este dureros și ciudat.

Eu și soțul meu ne iubim copiii necondiționat, iar până și când îi mustrăm sau pedepsim, o facem cu dragoste. Când vine din partea altei persoane, acea mustrare nu mai este făcută cu iubire. Nu sunt sigură dacă acesta este un mod sănătos de a gândi, dar așa e felul meu.

Așa că, în timp ce stăteam pe plaja minunându-mă de apropierea și prieteniile dintre mame, am înțeles că nu sunt suficient de evoluată pentru acest nivel de confort și apropiere cu nimeni în afară de soțul meu”, mărturisește ea.

Sunteți de acord ca micuții să fie mustrați de alți părinți? Le dați mână liberă bunicilor sau altor persoane din familie să facă acest lucru sau nu?