Recomandări ANPC: la ce să fii atent când îți duci copilul la un fast-food

Recomandări emise de ANPC pentru alimentele de tip fast food

ANPC recomandă consumatorilor să țină cont de următoarele aspecte pentru a-și proteja viața și ciar sănătatea:
- Atunci când cumpără produse din carne sau carne tocată să acorde atenție aspectului produsului
- Să verifice cu atenție modul de etichetare și să nu cumpere produse preambalate care nu dețin etichetă. În cazul produselor comercializate vrac este obligatorie înscrierea, la locul de comercializare a datei durabilității minimale, respectiv a datei limită de consum și a ingredientelor alergene
- Să refuze achiziționarea produselor din carne tocată în cazul cărora există îndoieli cu privire la calitatea și la modul de informare prin etichetare
- Să refuze achiziționarea produselor din carne pe care nu este specificată data durabilității minimale sau data limită de consum, dar și dacă aceasta este modificată sau depășită
- Să nu achiziționeze produse din carne pe care nu este înscrisă data durabilității minimale, data limită de consum sau dacă aceasta este modificată sau depășită
- Să nu achiziționeze produse din carne tocată din locuri neautorizate deoarece comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condițiile optime de transport, depozitare și comercializare și nu poate elibera bon de casă pentru a justifica tranzacția comercială și riscă să achiziționeze un produs neconform sau chair nesigur care poate să le pericliteze starea de sănătate.

Aspectul spațiului comercial

Pentru produsele alimentare trebuie să se urmărească modul de expunere și de comercializare a acestora, observând inidicii care pot conduce la identificarea riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate, după cum urmează:
- Existența și funcționarea vitrinelor frigorifice unde sunt expuse alimentele
- Integritatea ambalajelor care trebuie să asigure protecție pe timpul transportului, depozitării și comercializării
- Etichetarea ambalajelor cu date care să facă referire la tipul produsului, precum și originea și termenul său de valabilitate.
Nu în ultimul rând, înainte de achiziționarea alimentelor, din locuri specializate, consumatorii trebuie să se asigure că vânzătorul deține echipamentul corespunzător, poartă halat de protecție și bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuși curate sau de unică folosință. De asemenea, trebuie să urmărească prețul afișat și să verifice concordanța dintre prețurile afișate la raft și cele marcate pe bonurile de casă. În final, este important să solicite și să păstreze bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care în mod justificat dorește să reclame calitatea/siguranța unui produs.

Sfatul specialistului

Conf.univ.Dr.Costel Stanciu, Președinte al Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România

"Părinții nu ar trebui să intre niciodată cu copiii într-un restaurant de tip fast food. Din păcate, există și părinți care aniversează ziua de naștere a copiilor lor în unități de alimentație de tip fast food, în felul acesta ajung acolo și colegii de grădiniță, respectiv de școală care nu au fost duși de către părinții lor în astfel de restaurante. Probleme apar doar atunci când mersul la fast food devine o obișnuință pentru copiii din familiile respective. În unitățile de alimentație de tip fast food se folosesc alimente congelate (blat de pizza, cartofi feliați etc.), respectiv conservate (topping de pizza, sosuri etc.) cu încărcătură chimică mare. Există două categorii de fast food-uri, cele de anvergură internațională unde datorită procedurilor și controlului intern deosebit de strict nu pot fi întâlnite probleme de igienă și siguranță alimentară, respectiv cele de cartier unde igiena lasă mult de dorit, fapt care duce la apariția după consum a unor probleme grave de sănătate, respectiv toxiinfecție alimentară, diaree apoasă și chiar deces.

Cele mai dorite alimente de către copii sunt cartofii prăjiți, pizza și sosurile. Într-o porție medie de cartofi prăjiți care cântărește 114 grame există 330 kcal, 16 grame grăsimi și 41 grame glucide. În timp ce într-o porție de pizza care cântărește 150 grame există până la 15 aditivi alimentari și 2,3 grame de sare, într-o porție de ketchup (12 ml) există 16 kcal, iar într-una de maioneză (20 ml) există 135 kcal!

Conținutul de carbohidrați per pizza variază între 43 grame și 112,2 grame, în timp ce cantitatea de zahăr adăugat variază între 12,07 și 22,44 grame.

Cantitatea de lipide per pizza variază între 20,7 grame și 49,4 grame, iar conținutul de acizi grași saturați dintr-o pizza variază între 5,85 grame și 17 grame.

Sosurile folosite în unitățile de alimentație de tip fast food care aparțin de marile lanțuri internaționale provin direct de la producători, iar la cele de cartier se folosesc sosuri din comerţ. Sosurile, în marea lor majoritate, sunt realizate din apă, cantităţi infime de ingrediente naturale, uleiuri vegetale, extracte vegetale, proteine vegetale şi animale, amidonuri, acid citric, conservanți, coloranţi, EDTA și arome. Aromele sintetice sunt nelipsite din sosurile industriale, în cele mai multe cazuri, acestea apar menţionate pe etichetă cu denumirea generică de arome. Aromele artificiale nu sunt altceva decât un amestec de substanţe chimice folosite pentru a imprima produsului respectiv aroma ingredientului principal, care se foloseşte într-o cantitate infimă. Dintre aromele artificiale regăsite în sosurile respective menționăm: aromă de afumatură, aromă de fum, aromă de paprika, aromă de tomate, aromă de iaurt, aromă ardei iute etc. La majoritatea sosurilor industriale întâlnim şi ingrediente sub forma de extract, respectiv de pudră/praf, cum ar fi: extract de anșoa, extract de drojdie, extracte de legume, extract de ciuperci, praf de usturoi, pudră de paprika, praf de ceapă, pulbere de praz etc.

În felul acesta se explică statistica îngrijorătoare cu privire la valoarea ridicată a colesterolului în rândul copiilor, astfel 1 din 25 de copii din România au colesterolul ridicat, faţă de media europeană unde numai 1 din 200 de copii au valoarea colesterolului ridicat. Totodată, în România, unul din doi copii are probleme cu greutatea, fiind supraponderal sau obez, principala cauză fiind alimentaţia nesănătoasă.

Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.

Efectele zahărului în alimentația copiilor şi adulţilor sunt următoarele:

A. Dereglarea metabolismului calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele), reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.
B. Obezitatea este cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces, poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei.
C. Diabetul. Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametrii normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.

Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.

Cei care încă mai au dubii în ceea ce priveşte impactul unor sosuri industriale asupra sănătăţii lor, ar trebui să găsească un răspuns la întrebarea despre cât de sănătos poate fi un sos pe eticheta căruia apare menţiunea „După deschidere se păstrează la frigider şi se consumă în maxim 3 luni”.

În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, nu sunt recomandate copiilor alimentele care conţin mai mult de 20 grame grăsimi per 100 grame produs, din care grăsimile saturate nu trebuie să depăşească 5 grame per 100 grame produs, iar conţinutul de sare să nu fie mai mare de 1,5 grame per 100 grame produs."

 Surse - ANPC