Declarație cu privire la mierea falsă a fostului ministru al Agriculturii
Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisești”, Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, a declarat că “Academia nu-și poate permite să facă cercetări pentru a favoriza pe cineva. Nu pot eu, ca om de învăţământ, de ştiinţă, să fac aşa ceva. Ar fi o trădare a meseriei şi a crezului nostru. Ceea ce facem este de a clarifica nişte lucruri. Noi nu putem să intrăm în zona speculaţiilor comerciale de orice tip sau politice. Acum se discută, dar parcă ne ferim: ce înseamnă aducerea unor mătci hibride? Putem să stăpânim mai departe să nu mi se degradeze populaţia mea sau specia mea de aici, specifică Munţilor Carpaţi? Indiferent de ce s-ar spune, la nivelul Uniunii Europene suntem o insulă cu particularităţi extraordinar de specifice. Avem multe lucruri de făcut ca să favorizăm speciile floricole care dau poliflora. Eu sunt o persoană care se uită cu atenţie prin magazine şi mă opresc şi la stup. De multe ori, eticheta în mari supermarket-uri este pe un borcan cu miere falsă. Se cunoaşte după culoare... chiar dacă nu eşti foarte mare specialist. Deci, în interiorul borcanului nu este ce scrie pe etichetă”.
De asemenea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a ținut să sublinieze faptul că România are apicultori profesionişti, care nu ar face rabat de la calitate. "Probabil că există şi apicultori români care fac cum fac cei francezi care, mai nou, pun pe piaţă miere de import şi spun că e miere franţuzească. Totuşi, în România avem apicultori de calitate şi prin această calitate am ieşit pe piaţa externă şi suntem extrem de cunoscuţi şi astăzi. Eu sunt convins că avem foarte mulţi apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate. Că or mai fi printre noi şi nişte "ciori vopsite"... Deci, nu absolutizăm”.
Studiu făcut de reporterii ProTV
Reporterii ProTv au efectuat în 2012 un studiu în care au analizat 10 borcane alese aleatoriu din magazine în care au depistat adaos de glucoză industrială, zahăr, praf de porumb și gelatină. În ele se găseau doar urme de polen de salcâm, deși toate specificau că este vorba de miere naturală de salcâm. Pentru a obține certificatul de calitate, firmele duc o singură probă la testare. Laboranții susțin că este una perfectă și apoi apar zeci de mii de borcane necontrolate de nimeni, majoritatea nefiind corespunzătoare. Acestea sunt cu miere falsificată, zahăr invertit și identificare de glucoză industrială. Se găsesc în compoziție sirop de zahăr, hidrolizat de porumb, coloranți și arome; deoarece poate fi triplată cantitatea și transformată o miere de rapiță, păducel sau salcie în cel mai cunoscut soi, respectiv salcâmul. Este vorba despre înșelâciune, deoarece salcâmul se regăsește în procent cuprins între 3-20%.
Ce se întâmplă în urma consumului acestui tip fals de miere de către copil? “Poți să îi provoci un dezechilibru major. Pentru a preveni obezitatea, trebuie să ne ferim de a le dezvolta gustul pentru dulce, cu atât mai mult nu este recomandat să oferi zilnic sirop de zahăr sau glucoză concentrată.” Diabeticii reprezintă o categorie aparte deoarece au voie să consume miere de salcâm, însă pot intra în criză la orice adaos de zahăr.
Opinia specialistului
Conf.univ.Dr.Costel Stanciu, Președinte al Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România
1. Cum poate deosebi cumpărătorul obișnuit mierea de calitate de cea falsă? Ce criterii trebuie să urmărească?
Mierea de calitate este aceea care se cristalizează după câteva saptamâni de la recoltare, în timp ce mierea falsificată este fluidă. Toate sortimentele de miere autohtone se cristalizează într-un interval de timp cuprins între o lună și 3 luni, cu excepția mierii de salcâm și de mană care se cristalizează în 10-14 luni de la recoltare. Cristalizarea mierii în timp este un proces natural.
În concluzie, ne putem feri de falsuri doar atunci când cumpărăm miere cristalizată sau imediat după ce a fost recoltată, doar dacă sursa este una de încredere, care nu a folosit adaosuri gen sirop de zahăr, melasă și dextroză. Mierea falsificată nu se cristalizează!
2. Ce ingrediente poate conține mierea falsa? Cum afectează acestea sănătatea?
Falsificarea mierii se realizează cu apă, glicerină, zahăr, glucoza, dextroză, melasă, amidon, arome, coloranți, îndulcitori sintetici și conservanți. Consumul constant de miere falsificata crează disconfort care se manifestă prin dureri de cap, amețeală, balonare, greață, atunci când se falsifică cu glicerină, zahăr, glucoză, dextroză, melasă și amidon poate duce la apariția unor afecțiuni medicale cronice, cum ar fi: boli cardiovasculare, boli neorologice (Alzheimer, Parkinson, epilepsie, scleroză multiplă) și diabet, atunci când falsificarea acestui produs se face cu arome, coloranți, îndulcitori sintetici și conservanți.
3. Ce sfaturi aveți pentru consumatori?
Le recomand consumatorilor să cumpere miere ecologică din magazine în care se vând numai produse de acest tip. Mierea ECO nu este procesată termic, deci își păstrează enzimele și nu conține reziduuri de pesticide și de antibiotice. Prețul mierii ECO este dublu față de cel al mierii necertificate. Mierea se păstrează în recipiente de sticlă, închise ermetic, la loc uscat și răcoros, ferit de razele soarelui. Caracteristicile senzoriale ale mierii de albine (culoare, miros, gust și consistență) depind de tipul florii de la care provine. De exemplu: mierea de salcâm are o culoare galben deschis. Mierea polifloră are o culoare galben roșcată, în timp ce mierea de mană are o culoare brună închis până la neagră cu reflexe verzui.
Cum să diferențiezi mierea reală de cea falsă
- Testul de cristalizare. Mierea este creată din nectar, albinele o procesează și o infuzează cu enzime speciale. Una dintre enzime, glucoză oxidază, ajută la îndepărtarea apei din miere. Rezultatul procesului este mierea naturală care are o tendință de a se cristaliza și a deveni mai groasă când este depozitată. Mierea falsă nu va face acest lucru.
- Testul apei. Mierea reală nu se amestecă ușor cu apă. Doar o linguriță într-un pahar de apă și vei vedea că se depune la fundul paharului. Pentru a o încorpora în lichid, mierea reală trebuie să fi amestecată. Mierea falsă, pe de altă parte, se dizolvă ușor în apă fără să fie amestecată
- Testul hârtiei. Așază câteva picături pe mostra pe care o testezi pe un prosop de hârtie sau șervețel. Dacă mierea este pură, va rămâne solidă și nu se va îmbiba. Dacă este impură, va uda hârtia și poate chiar va trece prin ea
- Testul cu microunde. Adaugă aproximativ 2 linguri din miere într-un castron de microunde și încălzește pentru 45-60 secunde. Mierea naturală se va carameliza rapid în vreme ce mierea falsă va deveni spumoasă și cu bule.
- Testul cu pâine. Întinde mierea pe o felie de pâine. Dacă este o miere pură, pâinea va deveni crocantă pe deasupra în decurs de câteva minute. Dacă este contrafăcută, pâinea va deveni umedă (din cauza conținutului diferit de umezeală).
Cea mai bună miere pentru consum și din punctul de vedere al compoziției și al naturaleții continuă să rămână cea de la producător, conform specialiștilor.
Surse: https://www.bee-america.com,https://www.realitatea.ne, hthttps://stirileprotv.ro