Ce trebuie sa stii despre fluorul din alimentatia copiilor?

Fluorul poate fi gasit in mod natural in apa in cantitati diferite (prin intermediul unui proces denumit fluorizare), in functie de regiunea in care locuiti, dar si in anumite alimente (ceai, gelatina, carne de crab, dar si alte fructe de mare, cartofi; in cantitati mai mici se gaseste chiar si in laptele matern/laptele praf, in avocado, capsuni, piersici, salata, ridichi; in cantitati foarte mari se gaseste in alimentele procesate si in fructele/legumele cu pesticide pe baza de fluor). Principalul beneficiu al fluorului consta in reducerea riscului de carii dentare, iar din acest motiv este adaugat in multe paste de dinti. De fapt, este vorba de fluorura, un derivat al fluorului, al treisprezecelea element ca frecventa de pe Pamant.

Fluorul poate atat preveni, cat si inversa stadiile timpurii ale cariilor deoarece face dintii mai rezistenti la atacurile acide ale placii bacteriene si la zaharurile din gura. In cazul copiilor mai mici de 6 ani, acesta devine incorporat in dezvoltarea dentitiei permanente, facand dificila demineralizarea dintilor pentru acizi. In acelasi timp, fluorul accelereaza remineralizarea, precum si intrerupe productia de acid din dentitia erupta. Cum actioneaza de fapt?

- modifica structura smaltului in dezvoltare, facandu-l mai rezistent la atacul acid (aceste modificari structurale apar daca un copil consuma fluor in perioada in care smaltul apare-in general pana la 7 ani)
- incurajeaza o calitate mai buna a smaltului care devine mai rezistent la atacul acid
- reduce abilitatea placii bacteriene de a produce acid (cauza cariilor dentare)

Fluorizarea

Majoritatea surselor de apa contin un oarecare nivel de fluor, demonstrat a dispune de cel mai important beneficiu in epoca moderna in sensul reducerii incidentei cariilor dentare. Cantitatea maxima de fluor permisa in apa de baut este de 1,5 mg/l, insa aceasta depinde de tipul de sistem de tratare a apei pe care il folositi. Sistemele cu distilare de aburi indeparteaza 100% din continutul de fluor, cele cu osmoza inversa intre 65-95%, iar sistemele de inmuiere a apei si filtrele de carbon nu indeparteaza fluorul (cu exceptia celor care contin aluminiu activat care indeparteaza peste 80%).

In cazul in care achizitionati apa plata/imbuteliata, fluorul lipseste in general, insa poate fi adaugat, in functie de producator. Daca concentratia depaseste 0,6 ppm-1.0 ppm se poate sa observati mentiunea ca "apa fluorinata poate reduce riscul de carii". Alimentele gatite in apa fluorinata vor contine la randul lor fluor.

Cand este fluorul cel mai necesar?

Este extrem de important pentru bebelusii si copiii cu varsta intre 6 luni si 16 ani sa fie expusi la fluor. In acest interval apare dentitia primara si permanenta. Si adultii insa pot beneficia de pe urma fluorului. Fluorul provenit din pasta de dinti, apa de gura si tratamentele cu fluor sunt la fel de importante in combaterea cariilor, cat si in intarirea dintilor. Iata si recomandarile pe varste:

Bebelusi 0-6 luni: 0.01 mg/zi
Bebelusi 7-12 luni: 0,5 mg/zi
Copii 1-3 ani: 0,7 mg/zo
Copii 4-8 ani: 1.0 mg/zi
Copii 9-13 ani: 2.0 mg/zi
Adolescenti si adulti baieti 14-18 ani: 3.0 mg/zi
Baieti peste 18 ani: 4.0 mg/zi
Adolescente fete peste 14 ani: 3.0 mg/zi

Doamna doctor Dana Ivan, Medic stomatolog specialist in Chirurgie Dentara si Pedodontie Dent Estet 4 Kids ne ofera informatii in detaliu:

"Fie ca este absorbit din alimente sau din apa, valorile fluorului din organism recomandate trebuie sa fie adecvate  in functie de varsta copilului, astfel:
0- 6 luni -0,01 mg/zi val. max 0,7 mg/zi
7 -12 luni - 0,5 mg/zi val. max 0.9 mg/zi
1-3 ani - 0,7 mg/zi val. max 1,3 mg/zi
4-8 ani- 1,0 mg/zi val. max max 2,2 mg/zi
9-13 ani -2,0 mg/zi val. max 10,0 mg/zi
14-18 ani- 3,0 mg/zi val. max 10,0 mg/zi

In categoria alimentelor care contin fluor se numara, printre altele, apa imbogatita cu fluor, puiul, cerealele si fructele de mare. Pentru dinti sanatosi si o dezvoltare armonioasa a copilului, medicul stomatolog recomanda sedintele de fluorizare, realizate o data la 6 luni. Fluorizarea ajuta la intarirea dintilor, prevenirea formarii cariilor, dar si incetinirea procesului carios. Pentru a avea un raspuns complet si precis cu privire la asimilarea fluorului este important sa fie consultat un medic generalist. Medicul stomatolog pediatru poate oferi informatii despre importanta aportului de fluor in dezvoltarea sanatoasa a dintilor copilului." 

Doamna doctor Ruxandra Plesea, Medic specialist Diabet, Nutritie si Boli Metabolice si medic specialist medicina de familie la Spitalul Ponderas, lector la Fundatia Culturala Calea Victoriei completeaza:

"Fluorul se gaseste intr-o gama larga de alimente in cantitati mici, in apa de baut in cantitati mai mari; provine din vasele de gatit si de aceea in cadrul unei diete variate si echilibrate este usor de absorbit. Suplimentele cu fluor trebuiesc administrate cu deosebita precautie doar in cazurile in care exista deficient dovedite de fluor.

Deficienta de fluor in dieta este asociata cu cresterea incidentei cariilor dentare iar surplusul de fluor duce la o afectiune numita fluoroza. In cadrul acestei afectiuni este distrus smaltul dentar, scheletul osos se fragilizeaza prin depunerea de fluor la nivel osos. Intoxicatia acuta cu fluor este o afectiune foarte periculoasa, impune tratament prompt. De aceea este bine sa nu se administreze suplimente cu fluor copiilor mai mici de 6 luni, sunt de evitat pastele ce contin fluor la copii de pana in 2 ani deoarece exista un mare risc de inghitire a pastei cu fluor iar in cazul copiilor mai mari este important sa se foloseasca doar cantitati mici de pasta cu fluor, de marimea unui bob de mazare."

Tratamentele cu fluor

Medicii stomatologi recomanda adesea ca copiii (dar si adultii) sa utilizeze pasta de dinti cu fluor. Pentru cei care sunt predispusi la carii exista si apa de gura, geluri, tablete sau paste de dinti speciale. Lacuirea cu fluor reprezinta un alt tratament util in protejarea contra cariilor; contine nivele ridicate de fluor si este aplicat pe suprafata dintiilor, intarind smaltul lor.

Suplimentarea cu fluor in general nu este necesara pana la varsta de 6 luni, insa dupa implinirea sa trebuie sa discutati acest aspect cu specialistul daca locuiti intr-o zona cu apa nefluorinata. Acesta poate recomanda tablete, picaturi sau vitamine care il contin. Exista unele asociatii care recomanda acest tratament zilnic pentru copiii intre 6 luni si 16 ani, dozajul variind in functie de nivelul continut de apa si de varsta, insa doar pentru cei care nu au parte de nicio sursa de fluor in alimentatie.

Sfaturi

- parintii pot curata dintii bebelusului cu o periuta speciala pentru varsta sa sau folosind apa cu doar putina pasta pana la vaststa de 2 ani. La cei care nu au inca dinti, se poate folosi o carpa umeda pentru a freca gingiile si a indeparta bacteriilor nocive
- copiii mai mici de 6 ani pot inghiti prea multa pasta de dinti in timpul spalarii, prin urmare trebuie supravegheati si invatati sa scuipe
- copiii peste 2 ani ar trebui sa foloseasca o pasta de dinti cu fluor, iar cantitatea sa fie ca o boaba de mazare. Evitati pastele de dinti cu arome deoarece tind sa incurajeze inghitirea (mai ales la copiii mai mici de 6 ani)
- copiii sub 6 ani nu trebuie sa foloseasca apa de gura cu fluor (exceptie fac cei cu risc crescut-istoric familial, chirurgie parodontala, uscaciunea gurii-xerostomia, prezenta aparatelor dentare sau a coronelor dentare sau boala/impediment fizic la spalarea regulata pe dinti). In acest sens, depozitati suplimentele cu fluor departe de accesul copiilor.
Cel mai potrivit pentru a va sfatui corect este un medic pedodont (stomatolog specializat in dentitia copiilor), fiind recomandate controale regulate, inca de dupa varsta de 1 an.

Doamna doctor Dana Ivan, Medic stomatolog specialist in Chirurgie Dentara si Pedodontie Dent Estet 4 Kids ne ofera informatii:

"In ceea ce priveste carenta de fluor, cel mai relevant aspect negativ este aparitia cariilor care, netratate corespunzator sau la timp, duc la dezvoltarea unor afectiuni severe ale intregului organism.
Excesul de fluor produce fluoroza dentara, afectiune ce se manifesta prin aparitia unor pete albe (de culoare deschisa) pe suprafata dintilor. Acesta este rezultatul unui consum ridicat de fluor inaintea aparitiei primului dinte permanent (inainte de 8 ani). Aparitia petelor pe dinti este influentata de consumul de fluor si poate sa apara si in cazul in care se administreaza o doza de 2-3 ori mai mare decat cea recomandata. 

Ultimele studii realizate de catre medicii specialisti in pedodontie arata ca beneficiul adus de fluor dintilor se obtine prin aplicarea de substante pe suprafata dintilor. Sa nu uitam ca preventia este foarte importanta. De aceea, recomandam sigilarea si fluorizarea, cele eficiente metode de prevenire a cariei dentare la copii. Studiile realizate de APDA (Asociatia Americana a Medicilor Dentisti Pediatri) arata faptul ca progresia cariilor la dintii sigilati este de 2,6%, spre deosebire de 12,6% in cazul dintilor care nu au fost sigilati." 

Riscuri

Exista preocupari ca fluorul poate cauza o serie de probleme de sanatate. Desi nu sunt fundamentate, sunt situatii in care poate aparea o afectiune denumita fluoroza dentara cand dintii copilului sunt expusi la prea mult fluor in perioada formarii lor (in general la copii mai mici de 6 ani). Aceasta se prezinta ca niste linii albe perlate fine sau pete pe suprafata dintilor si pot fi identificate doar de un expert (exista si alte probleme dentare cu aspect asemanator). In cazurile severe smaltul dintilor poate deveni ciupit sau decolorat in maroniu. Constituie mai degraba o problema estetica si este destul de rar intalnita; poate fi dificil de monitorizat si nu poate fi indepartata prin igiena normala, insa doar prin procedee abrazice sau de albire profesionale. Retineti ca este de obicei asociata cu un aport excesiv de fluor din surse naturale cum este apa de put. In acest sens este bine sa realizati periodic o analiza a apei potabile, mai ales daca nu locuiti la bloc.

Nu in ultimul rand, trebuie mentionat faptul ca un studiu realizat in anul 2012, ce a urmarit utilizarea fluorului, a condus la concluzia ca unul dintre efectele adverse ale expunerii la fluor in cazul copiilor consta in afectarea dezvoltarii lor neurologice. Conform cercetatorilor de la Harvard, copiii care traiau in zone cu un nivel ridicat de fluor au prezentat un nivel semnificativ mai mic al IQ-ului in comparatie cu cei care traiau in zone cu putin fluor.

Multumim doamnelor doctor Dana Ivan si Ruxandra Plesea pentru informatiile oferite. 

Surse:
www.webmd.com; www.huffingtonpost.com; http://kidshealth.org; www.nhs.uk; www.nlm.nih.gov