Alimentatia si influenta sa asupra comportamentului copiilor

Prima oara si-a pus aceasta intrebare alergologul american Benjamin Feingold in anii 60 cand trata copii pentru iritatii ale pielii si alte reactii de tip alergic; el a observat ca prin eliminarea anumitor ingrediente din alimentatia celor mici nu s-a ameliorat doar starea generala a pielii, ci au fost observate si modificari semnificative in comportament. Medicul a considerat ca ingredientele cele mai problematice erau aditivii alimentari-coloranti si conservanti - si o anumita clasa de substante chimice care apar in mod natural denumite salicilati (se gasesc in plante).

Apoi, un impact semnificativ l-a avut studiul desfasurat la Universitatea Southampton condus de profesorul Jim Stevenson in 2007- a demonstrat o legatura intre anumiti aditivi alimentari si hiperactivitatea crescuta in cazul copiilor cu o stare normala de sanatate. De fapt, cercetarea a fost initiata de observarea faptului ca indepartarea din alimentatie a aditivilor (mai exact E110, E122, E102, E124, E104, E129 si conservantul benzoat de sodiu-E211) a determinat efecte pozitive in cazul copiilor cu tulburare de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD), respectiv asupra nivelului general de hiperactivitate (un grup de 3 ani si unul de 8-9 ani). Controversele cu privire la rezultatele sale au implicat utilizarea unui amestec de 6 aditivi (a fost dificil de distins care din ei avea un efect mai puternic); cert este faptul ca unele persoane sunt mai sensibile / intolerante la diverse chimicale. Simptomele clasice ale ADHD includ insomnie, lipsa de concentrare, modificari de dispozite si izbucniri frecvente de tip distructiv; nu incercati insa sa puneti voi un diagnostic copilului, doar specialistul poate face asta.

Imunologul Rob Loblay din Sydney a confirmat concluziile lui Ben Feingold (alergolog pediatru), si anume ca daca se schimba corespunzator alimentatia, pot exista si modificari majore ale comportamentului. Acesta a studiat mai multe decenii problema si considera ca trebuie inceput prin eliminarea alimentelor potential problematice (2-6 saptamani) pentru a urmari daca dispar simptomele. Apoi, se reintroduc substantele chimice pe rand si se verifica reaparitia manifestarilor.

Doamna doctor Ioana Costea, Medic Specialist Diabet zaharat, Nutritie si Boli Metabolice, Clinicile Anima: Progresului, Veteranilor si Victoriei:

"Avand in vedere ca 60% din greutatea uscata a creierului e grasime, iar in conditii optime 25% din acea grasime e reprezentata de acidul docosahexaenoic-DHA, unul din acizii grasi omega 3 (alaturi de acidul ecosapentaenoic=EPA si acidul alfa linolenic=ALA) putem spune ca macar parte din comportament e influentata de consumul de AG omega 3. Toti AG omega 3 au contributie importanta in functionarea creierului si a sistemului nervos, in special prin efectul lor de inhibare a proceselor antiinflamatoare asociate cu bolile cardiovasculare, autoimune, diabet, boli intestinale. Dintre AG omega 3, DHA este piatra de temelie a dezvoltarii creierului, acesta asigurand structura neuronilor si este punctul de sustinere pentru receptorii neurotransmitatorilor-exemplu dopamina, serotonina. De asemenea, DHA poate avea si efect neuroprotector prin abilitatea sa de a creste pragul de convulsii al sistemului nervos. In copilarie una din cele mai importante surse de DHA si EPA este laptele matern, iar in ultimii ani prin scaderea duratei alaptarii au aparut formule de lapte imbogatite cu omega 3 provenit din alge marine. Toate alimentele de origine marina sunt surse bune de omega 3. Pe langa acest lucru, raportul omega 6/3>10 creste riscul de inflamatie si de boli mentale, pe cand un raport de 2/1 este considerat optim. Este incurajat consumul de peste si produse marine ca surse de proteine.

Pe de alta parte, dietele sever hipoproteice au un raport omega 6/3 crescut, iar ironic unul dintre cele mai mari raporturi este regasit in dietele vegetariene fara suplimentare de omega 3. De asemenea, in sarcina creierul fatului se formeaza din AG omega 3 proveniti de la mama, iar pentru acesta surse sigure sunt ouale si margarinele imbogatite cu omega 3, peste ca somon salbatic, hering, sardine, halibut (avand in vedere ca pestii ca rechin, macrou, peste spada pot contine cantitati periculoase de metale grele-mercur). Astfel un grup de risc pentru deficitul de AG esentiali la viitorii copii (si deci de probleme medicale legate de sanatatea mentala) il constituie femeile cu istoric de tulburari de alimentatie sau restrictii alimentare sau cele vegetariene care raman insarcinate.

La om prima expunere la EPA si DHA se produce intrauterin; dezvoltarea creierului depinde de DHA, dar si invatarea, memoria, hormonii si centrii vizuali sunt in mod special dependenti de DHA pentru o crestere, dezvoltare si functionare optima. Desi DHA este un antioxidant, antioxidantii din alte produse au rol in prezervarea acestor lipide. Suplimentele cu omega 3 e bine sa contina din acest motiv si vitamina A si/sau E. Astfel fructele si vegetalele sunt bogate in vitamine, minerale si antioxidanti ce ajuta la protectia si prezervarea creierului si sistemului nervos. Preparatele cu vinegrete si marinate sunt un purtator important al AG omega 3. Creierul poate fi privit ca o masina care este distrusa de rugina=oxidare, dar care poate fii protejata de mai multe vitamine, minerale si fitochemicale care functioneaza ca antioxidanti-exemple: acidul alfa lipoic, antocianine, curcumina, acidul eicosapentaenoic, gingko biloba, glutation, samburi de struguri, ceai verde, mangan, manitol, quercetina, resveratrol, seleniu, vitaminele B1, B12, A, C, E , zinc. Promovarea unor diete care sa includa toate acestea este importanta in preventia si managementul tulburarilor psihiatrice de orice natura."

Salicilatii, aditivi naturali

Dupa cum am mentionat, cauza pentru modificarile comportamentale nu se limiteaza la aditivii artificiali; si salicilatii pot determina simptome asociate intolerantei. Ei apar in aproape toate plantele, cu exceptia pulpei de para. Specialistul Rob Loblay considera ca sensibilitatea la acestia nu este tehnic o alergie, dar este descrisa ca o intoleranta. Simptomele variaza de la o persoana la alta de la dureri de cap la eczema si simptome similare ADHD. La baieti in special se manifesta sub forma unui comportament impulsiv, nelinistit, nervos, sar peste tot, sunt volatili in miscari, greu de colaborat cu ei. La fete insa, comportamentul este mai retras si morocanos-nu sunt deprimate, insa vor sta izolate, nu vor sa se joace/sa faca nimic, nu se simt bine, nu comunica corespunzator. Atat pentru fete, cat si pentru baieti se observa transformari interesante cand chimicalele sunt excluse din alimentatia lor.

Legatura dintre ADHD si alimentatie reprezinta insa un punct sensibil pentru ca studiile nu sunt consistente cu privire la beneficiile modificarii alimentatiei pentru copiii cu aceasta tulburare. Specialistii considera ca 8% din acestia pot prezenta simptome asociate colorantilor alimentari artificiali si ca 50-60% din copiii cu ADHD alergici au sensibilitati alimentare corelate de comportament.

Zaharul si glutenul

O alta intoleranta alimentara asociata cu ADHD adesea este glutenul, o proteina care se gaseste in grau, secara si orz. Insa este rareori legata de probleme comportamentale; de obicei este vorba de dureri de cap sau iritatii ale pielii. Unii parinti au observat imbunatatiri semnificative dupa excluderea din alimentatia celor mici a glutenului; retineti insa ca, datorita rolului important pe care il joaca, este necesar acordul unui specialist pentru a realiza o asemenea modificare (pot aparea carente nutritive).

Multi parinti considera si ca zaharul influenteaza comportamentul copiilor, insa medicul Jim Stevenson sustine ca nu exista studii stintiifice pentru a demonstra asocierea dintre acesta si performanta cognitiva/comportamentala a copiilor (exista o influenta, insa nesemnificativa). Zaharul se poate ascunde si in locuri nebanuite in cantitati semnificative cum sunt sucul (350 ml contin 9 lingurite de zahar), iaurt cu arome si ciocolata cu lapte; se poate gasi insa si in alimente mai putin dulci cum sunt ketchup, paine, carnati si sos. Glicemia crescuta in urma ingerarii zaharului poate cauza hiperactivitatea.

Trebuie sa retineti insa ca pe masura ce intra in adolescenta, copiii vor depasi intolerantele alimentare sau se vor adapta la ele; simptomele de ADHD dispar/se transforma in oboseala cronica.

Alte studii

Recent a fost desfasurat un studiu asupra unor grupuri de copii cu varsta 5-9 ani care au participat la o petrecere. Primul grup a fost hranit cu variante sanatoase cum sunt felii de mar, bucati de morcov, sandvisuri, humus si au baut apa. Al doilea grup a primit bomboane, chipsuri si suc, toate cu zahar, coloranti si aditivi. Abilitatea copiilor de a urma instructiunile, a se concentra si a retine informatiile a fost masurata odata cu jocurile organizate si actiunile au fost inregistrate astfel:
- grupul hranit sanatos a prezentat 0 incidente de comportament rautacios, 8 incidente de agresiune fizica, 30 incidente de comportament hiperactiv si 120 de incidente totale de comportament nepotrivit
- grupul hranit nesanatos a prezentat 69 incidente de comportament rautacios, 63 incidente de agresiune fizica, 163 incidente de comportament hiperactiv si 720 incidente totale de comportament nepotrivit
In plus, grupul hranit sanatos s-a descurcat cu 48% mai bine la jocurile organizate.

Un alt grup de 227 de copii de 3 ani din Marea Britanie a participat la o cercetare a Centrului de Cercetare a Astmului si Alergiei. Timp de 2 saptamani copiii au baut un suc de fructe zilnic cu 20 mg de coloranti artificiali (5 coloranti deodata) si 45 mg de conservanti, in limitele permise (din cei mentionati mai sus). Apoi inca alte 2 saptamani au baut un suc de fructe identic ca aspect dar fara aditivi, iar parintii au completat rapoarte evaluand comportamentele copiilor cu ajutorul unor criterii cum sunt intreruperea, joaca necontrolata cu obiecte, deranjarea altora, dificultatea de a adormi, concentrarea si crizele de tantrum. Raportul a concluzionat ca atat colorantii artificiali cat si benzoatul de sodiu au avut efecte substantiale asupra comportamentului-indepartarea acestora este recomandata de oamenii de stiinta nu doar la cei hiperactivi, ci la toti copiii.

Ce puteti face?

In orice caz, o alimentatie echilibrata este potrivita pentru oricine si merita incercata. Trebuie sa va concentrati pe continutul nutritional de ansamblu in baza principiilor unei diete echilibrate: mese mici sanatoase dese, multa apa, fructe si legume proaspete si acizi grasi esentiali. Eliminati in schimb zaharul in exces, alimentele procesate si aditivii.

Incurajati intotdeauna copiii sa serveasca micul dejun. Alimentele cu indice glicemic redus sunt cea mai buna varianta- ele pot mentine constante nivelele glicemiei si ajuta la metabolizarea grasimii de catre corp in mod mai eficient. Prea multa glucoza in sange determina pancreasul sa elibereze un hormon denumit insulina pentru a echilibra glicemia, deci alimentele cu indice glicemic crescut cauzeaza nivele de insulina circulanta mari.
De asemenea, chiar daca zaharul nu este atat de nociv pe cat se crede, alimentele intens procesate, prea dulci sau cu indice glicemic mare nu ofera din punct de vedere nutritional prea multe. Le puteti inlocui cu cereale integrale complexe cu un indice glicemic mai mic sau cu fructe. Astfel se protejeaza si dintii. Puteti incerca si inlocuirea produselor din faina alba cu cele integrale.

O legatura importanta ce a fost supusa cercetarii este aceea dintre comportamentul copiilor si consumul de peste gras bogat in acizi grasi omega 3- acestia pot influenta pozitiv semnalele transmise inainte si inapoi intre creier si partile corpului. EPA este unul din cele doua tipuri principale de acizi grasi esentiali si s-a demonstrat a stabiliza tulburarile de dispozitie si a imbunatati concentrarea, comportamentul si abilitatile de invatare ale copiilor cu ADHD. Cele mai bune surse: macrou, somon, pesti mici cu oase urmati de peste alb si fructe de mare, oua, nuci si seminte de in; in lipsa pestelui, exista si suplimente care contin acizi grasi.

Deficientele de fier si zinc sunt ambele implicate in probleme comportamentale la copii. Pana la varsta de 2 ani, o perioada de dezvoltare rapida a creierului, deficienta de fier pare joaca un rol semnificativ si poate conduce la probleme pe termen lung cu atentia si dispozitia. Cercetarile indica de asemenea ca multi copii cu ADHD au nivele de zinc reduse, iar cresterea cantitatii de zinc la cei cu ADHD a condus la reducerea simptomelor de hiperactivitate, impulsivitate si socializare defectuoasa. Surse de fier si zinc: cereale fortifiate cu fier alaturi de fructe piure (de la varsta de 6 luni), cereale de mic dejun fortifiate cu fier, spaghete bolognese, iahnie de fasole cu paine din soia si seminte de in, legume verzi (alge marine, mazare sau spanac), lactate (branza, iaurt-doar zinc, nu si fier).

De evitat

Aditivii alimentari sunt folositi fie pentru a preveni alterarea alimentelor, fie pentru a imbunatati aroma. Includ substante cum sunt conservanti, coloranti artificiali, arome artificiale si acidificatori. Un numar mare de aditivi au fost corelati cu astm, alergii, migrene si hiperactivitate la copii si trebuie sa urmariti in special: tatrazina (E102), galben chinolina (E104), galben apus de soare (E110), carmozina (E122), ponceau 4R (E124), rosu allura (E129), benzoat de sodiu (E211). Alte cercetari includ in lista de evitat si albastru 1 (albastru briliant), albastru 2 (carmin indigo) si se pot gasi in cereale, bomboane si alte alimente preferate de cei mici. Benzoatul de sodiu se gaseste in bauturi carbonatate si sucuri de fructe, condimente, bomboane s.a. Pe langa o sanatate mai buna in urma excluderii acestora, comportamentul si concentrarea vor fi imbunatatite.

In cazul in care cel mic sufera de ADHD si reactioneaza la salicilati, trebuie sa indepartati (sau sa reduceti cantitatea folosita) din alimentatia sa alimente cum sunt: mere, portocale, nectarine, mandarine, struguri, cirese, afine, piersici, caise, prune, stafide, migdale, rosii, castraveti si ardei timp de cateva saptamani pentru a urmari imbunatatiri. Nu uitati ca este important sa aveti aprobarea si consultul unui specialist pentru a va asigura ca alimentatia copiilor nu este una deficitara.

Citeste si:

Top 10 ingrediente din alimente de evitat 

Monoglutamatul de sodiu, tu stii cat este de periculos pentru copilul tau?

Painea: informatii importante, direct de la specialisti  

Doamna doctor Ioana Costea, Medic Specialist Diabet zaharat, Nutritie si Boli Metabolice, Clinicile Anima: Progresului, Veteranilor si Victoriei:

"Pe parinti ii sfatuiesc sa aiba ei in primul rand un comportament si general dar si alimentar cat mai sanatos pentru ca cei mici vor dori sa copieze ceea ce au la indemana si sa-i imite pe cei pe care ii admira, respectiv pe parinti, sa ii incurajeze pe copii sa aibe un orar regulat al meselor, sa le asigure un mediu placut in timpul mesei, sa nu se faca remarci negative la adresa diverselor alimente pentru a nu fi insusite si de copii, sa le ofere la alegere variante sanatoase inca din copilarie pentru ca cei mici nu diferentiaza la inceput alimentele hranitoare de celelalte, sa consume alimente cat mai variate incepand cu fructe (dar proaspete sau compot facut in casa si nu sucuri-freshuri), legume-vegetale-leguminoase, peste de orice fel si produse din peste adaptate varstei lor, carne (dar nu prajeli gen snitele, chiftele, ci la cuptor), oua (de preferat de la gaini crescute in curte-mai degraba fierte, ochi romanesc sau omleta in tigaie de teflon), lactate de genul lapte, branza, iaurt, sana, kefir si mai putin smantana, cascaval, creme de branza din comert, iaurt cu fructe din comert, lapte cu tot felul de aditivi-cacao, vanilie, arome de fructe din comert), sa le asigure gustari sanatoase de genul un fruct, iaurt simplu, nuci si seminte crude, sandwich cu unt de arahide, biscuiti din faina integrala si nu sucuri de orice fel, chipsuri, ciocolata, produse de la patiserii-gogoserii care cresc rezistenta la insulina si riscul de diabet, cat mai putine alimente cu conservanti si coloranti artificiali dovedite a duce la apritia comportamentelor hiperactive in copilarie.

Copiii nu trebuie incurajati/lasati sa petreaca mult timp in fata televizorului si pentru ca astfel devin sedentari cu tendinta la obezitate si pentru ca sunt martorii reclamelor in marea lor majoritate la dulciuri, sucuri, fast food si mai putin la alimente sanatoase, iar prescolarii (fata de copiii mai mari) nu au capacitatea de a diferentia mesajul comercial de ceea ce este normal, dau mai multa atentie reclamelor si doresc sa consume produsele pe care le vad acolo.

De asemenea, s-a observat la copiii malnutriti (dar aici intra si supraponderea si obezitatea, nu doar subponderea) tendinta de a fii mai putin receptivi, curiosi si cu un comportament explorator diminuat fata de copii nutriti corespunzator. Copiii care sufera de inanitie-foame- sunt mai predispusi la agresivitate, iritabilitate, anxietate. La fel in cazul celor care au anemie prin lipsa de fier scade capacitatea de atentie si apar dificultati in rezolvarea problemelor. In cazul celor care omit micul dejun s-au inregistrat performante scolare scazute.

Nu exista o reteta magica. Prin tot ceea ce facem ca parinti ii influentam intr-un sens sau altul pe copii nostri si fie ca ne placem, vrem, putem sau nu, trebuie sa fim mai activi in viata lor inca de mici, sa fim pozitivi si sa ne hranim sanatos pentru a crea premisele unor viitori adulti sanatosi si fizic si psihic."

Multumim doamnei doctor Ioana Costea pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:

http://wellnessmama.com; http://wholenewmom.com; www.dailymail.co.uk; www.bbcgoodfood.com; www.abc.net.au; www.healthyfoodguide.com.au