Ce înseamnă fluturarea foselor nazale la sugari
Fluturarea foselor nazale se observă în general în rândul sugarilor și al bebelușilor și apare atunci când nările se deschid larg în timpul respirației, reprezentând un semn că cel mic întâmpină dificultate în respirație.
Cauzele care se pot ascunde în spatele acestei probleme variază de la îmbolnăvire temporară la afecțiuni pe termen lung și accidente. Poate să apară și ca reacție la exercițiu fizic intens. O persoană care respiră confortabil nu ar trebui să prezinte fluturarea foselor nazale.
- Infecții virale și bacteriene - poate să apară fluturarea foselor nazale dacă sugarul suferă de o infecție gravă precum gripă, fiind cel mai des observată în rândul persoanelor cu afecțiuni respiratorii precum pneumonie, bronșiolită (inflamație și acumulare de mucus în cele mai mici pasaje de aer din plămâni) și bronșită. O altă cauză comună este crupul, afecțiune caracterizată prin tusea lătrătoare (în cazul copiilor reprezintă inflamația laringelui și a traheei, fiind asociată cu o infecție)
- Astm - este des observată fluturarea foselor nazale în rândul celor care suferă de astm acut și poate fi însoțită de simptomele specifice ascestei boli, precum wheezing, senzație de constricție toracică, scurtarea respirației. Astmul poate fi declanșat de o serie de stimuli, inclusiv: animale, praf, mucegai, polen
- Epiglotită - este o inflamație a țesutului care acoperă traheea. Este rară în prezent deoarece majoritatea oamenilor sunt imunizați împotriva bacteriei cauzatoare, H. Influenzae tip B, în copilărie. La un anumit punct în viață, epiglotita a fost observată în rândul copiilor cu vârsta 2-6 ani, dar se întâmplă rar să apară în cazul unui adult
- Obstrucționarea căilor respiratorii - dacă te confrunți cu un blocaj în pasajul respirator din jurul nasului, gurii sau gâtului, vei găsi dificil procesul respirator, ceea ce poate cauza fluturarea foselor nazale. Obstrucția poate fi cauzată de o boală, o traumă sau chiar un corp străin. La nou-născuți poate fi vorba despre o tulburare respiratorie care poartă denumirea de tahipnee tranzitorie neonatală
- Fluturarea foselor nazale indusă de exercițiu fizic - este o afecțiune temporară stimulată de nevoia de a primi mai mult aer în plămâni ca răspuns la exercițiul fizic viguros precum alergatul. Acest tip de fluturare a foselor nazale ar trebui să se diminueze în câteva minute și nu necesită vreun tratament special.
Tratament pentru fluturarea foselor nazale
Deoarece fluturarea foselor nazale constituie de obicei un indiciu al unei probleme medicale serioase, nu este tratată în mod direct și în niciun caz nu este un simptom care poate fi gestionat la domiciliu.
Medicul de familie sau cel pediatru îți va adresa o serie de întrebări în urma consultului medical pentru a stabili cea mai bună modalitate de intervenție: când a debutat fluturarea foselor nazale, dacă s-ar ameliorat sau dacă s-a agravat, dacă copilul se confruntă și cu alte simptome (oboseală, amețeală sau transpirație). Medicul va ausculta copilul pulmonar și va urmări tiparul respirator pentru a verifica dacă există wheezing asociat sau dacă respirația este deosebit de zgomotoasă. Specialistul poate să recomande următoarele investigații:
- Gazele din sângele arterial (pentru a măsura cât de mult oxigen și dioxid de carbon se găsesc în sânge)
- Hemoleucogramă completă pentru a verifica prezența unor semne de infecție
- Electrocardiogramă pentru a evalua cât de bine funcționează inima
- Pulsoximetrie pentru a verifica nivelul de oxigen din sânge
- Radiografii toracice pentru a urmări existența unor semne de infecție sau leziuni pulmonare
Atunci când problemele respiratorii sunt grave, copilului i se poate administra suplimentar oxigen. Dacă este realizat un diagnostic de astm, tratamentul inițial va depinde de gravitatea atacului astmatic și medicul te va îndruma către un pneumolog/alergolog. Tratamentul sugarului/copilului va depinde de cât de bine sunt ținute sub control simptomele. Este de ajutor să menții un jurnal al simptomelor specifice astmului pentru a identifica potențialii factori declanșatori. Cel mai comun tratament pentru astm constă în corticosteroizi pe cale inhalatorie pentru a ameliora inflamația din căile respiratorii; este posibil să ți se recomande folosirea unui inhalator la debutul unui episod astmatic, iar o parte din terapie poate include un nebulizator (care transformă medicația lichidă într-o ceață fină care poate fi inhalată). Nebulizatoarele, cunoscute în general sub denumirea de aparate de aerosoli, pot să fie de mai multe tipuri (cu ultrasunete sau cu pomă), iar administrarea medicației cu ajutorul lor poate dura de la 5 minute la mai mult (în funcție de tipul de aparat utilizat).
De reținut
Fluturarea foselor nazale este un simptom al dificultăților în respirație sau o încercare de a reduce rezistența căilor respiratorii prin lărgirea deschiderilor nazale. În majoritatea cazurilor aceste dificultăți se pot agrava până când are loc un diagnostic și un tratament al cauzei. Poate fi vorba despre o problemă gravă de sănătate, în special în rândul copiilor de vârstă mică, și poate necesita tratament medical de urgență. Atunci când se instituie tratamentul potrivit afecțiunii, fluturarea foselor nazale nu dispune de consecințe pe termen lung.În cazul în care observi că sugarul sau bebelușul tău prezintă o fluturare persistentă a foselor nazale, trebuie să apelezi la ajutor medical de urgență (dar și dacă observi orice tip de problemă în respirație, o nuanță albastră la nivelul buzelor, pielii sau pe patul unghiilor - acest simptom indică faptul că oxigenul nu este suficient circulat prin corp).
Surse: https://firstaidcpredmonton.ca; https://medlineplus.gov; https://healthtools.aarp.org