Boala hemolitica

Ce este boala hemolitica?

Boala hemolitica este rezultatul unui conflict imunologic intre mama si copil. Aceasta afectiune apare atunci cand pe hematiile (celule din sange) fatului apare un antigen care nu exista pe hematiile mamei (Hematiile=globule rosii=eritrocite).

Mai exact, boala hemolitica apare atunci cand exista o incompatibilitate de grupa Rh sau grupa ABO (mai rar) intre mama si bebelusul ei. Asta inseamna ca o mama cu Rh negativ produce anticorpi la un antigen aflat in sangele bebelusului ei care are Rh-pozitiv.

*Antigenul este o substanta straina organismului, susceptibila sa declanseze o reactie imunitara provocand formarea de anticorpi (virusurile, bacteriile, parazitii sunt antigene). Desi un antigen este, in general, o substanta straina organismului, in cazul bolilor autoimune, chiar un element al organismului nu este recunoscut de acesta ca fiind al sau.

In caz de boala hemolitica, sangele bebelusului aflat in burtica mamei, sange care corespondeaza cu organismul mamei prin placenta, este considerat o substanta straina – un antigen, care poate face rau organismului mamei si trebuie indepartat.

Cu alte cuvinte, daca mama are Rh negativ si tatal copilului are Rh pozitiv, exista sanse mari ca bebelusul sa aiba Rh-ul tatalui, adica pozitiv. In acest caz, daca sangele mamei depisteaza sangele copilului (se poate intampla in timpul nasterii) organismul mamei va produce anticorpi care vor distruge celulele rosii din organismul copilului, din cauza ca sangele copilului este considerat, in mod eronat,  o substanta "inamica".

Consecintele acestui "razboi" imunologic intre mama si copil sunt grave pentru fat: anemie si hiperbilirubinemia (icter grav).

Boala hemolitica - cauze

Principala cauza a acestei afectiuni este incompatibilitatea Rh intre mama si fat care are la origini diferentele de Rh dintre parintii bebelusului.

Ca sa intelegem mai bine cauzele eritroblastozei fetale, trebuie sa "traducem" cativa termeni medicali.

In practica medicala curenta prezinta importanta sistemele grupelor de sange ABO si Rh.

Grupele din sistemul ABO sunt cele cunoscute (0, A, B sau AB).

Sistemul Rh (sistem Rhesus) clasifica sangele uman dupa prezenta sau absenta unor proteine specifice pe suprafata hematiilor (globule rosii). Determinarea statutului Rh tine cont de cea mai frecventa proteina: factorul D sau antigenul D. Sistemul Rh are doua faze: Rh pozitiv(84% din populatie) si Rh negativ(16% din populatia globala).

Importanta grupelor sanguine consta in indicarea compatibilitatii sau incompatibilitatii intre donator si primitor in cazul transfuziilor si intre mama si fat in cazul nasterii. Practic, trebuie sa fie exclusa situatia in care sangele primitorului sa considere sangele donatorului ca fiind un antigen care trebuie distrus si astfel organismul primitorului sa produca anticorpi.

Ca si in cazul transfuziilor, in relatia mama-fat, compatibilitatea sistemelor sanguine este foarte importanta. In caz de incompatibilitate Rh (mai rar, incompatibilitate ABO), organismul mamei produce anticorpi, considerand sangele copilului un pericol. Cel mai des, anticorpii produsi de mama se intalnesc cu antigenul din sangele bebelusului in timpul travaliului si in ultimele 2 luni de sarcina.

In caz de incompatibilitate Rh, este posibil ca bebe sa aiba la nastere boala hemolitica numita eritroblastoza fetala, cu consecinte grave pentru bebe.

Incompatibilitatile ABO intre mama si fat sunt mult mai frecvente, dar foarte rar au consecinte grave.

Boala hemolitica - simptome

Cele mai comune simptomele ale acestei afectiuni sunt:

- simptome de icter care apar in primele 24 de ore de la nastere (piele galbuie si ingalbenirea albului ochilor);

- paloare provocata de anemie;

- marirea ficatului si a splinei (se poate observa inca din perioada intrauterina) ;

- insuficienta cardiaca;

- endem;

- detresa respiratorie.

Boala hemolitica - diagnostic

Diagnosticarea acestei afectiuni se poate face inainte de sarcina prin screeningul antigenilor prezenti in sangele mamei.

In timpul sarcinii, ecografia este cea mai concludenta. Astfel, se poate masura fluxul sanguin si se pot evidentia anumite probleme care apar la fat.

Doctorul care urmareste sarcina gravidei are cunostinta de Rh-ul mamei si al tatalui, astfel ca va solicita aceste teste specifice care urmaresc hemoliza si starea fatului.

Dupa nastere, se va face analiza sangelui din cordonul ombilical.

Boala hemolitica - tratament

Inainte de nastere, optiunile de tratament includ transfuziile intrauterine sau inducerea precoce a travaliului - atunci cand a fost atinsa maturitatea pulmonara, cand este prezenta suferinta fetala, daca au trecut 35-37 de saptamani de sarcina.

Mamei i se poate aplica un schimb de plasma pentru a reduce nivelurile de anticorpi.

Dupa nastere, tratamentul depinde de severitatea afectiunii. Acesta ar putea sa implice urmatoarele masuri: stabilizarea temperaturii, monitorizare atenta, fototerapie, transfuzii de sange compatibil, exsanguinotransfuzie cu un tip de sange compatibil atat cu copilul, cat si cu mama, bicarbonatul de sodiu pentru corectarea acidozei si/sau ventilatie asistata.

Mamele primesc imunoglobulina (RhIG), la 28 si la 34 de saptamani de sarcina si  la 72 de ore de la nastere, pentru a preveni sensibilizarea la antigenul D.

Boala hemolitica – diferente intre prima sarcina si cea de-a doua sarcina a unei mame cu Rh negativ

Boala hemolitica este mai rar intalnita la prima sarcina a unei mame cu Rh negativ. Insa, incepand cu cea de-a doua sarcina, fatul poate avea probleme de incompatibilitate de Rh cu mama sa si poate fi afectat de boala hemolitica.

Daca te intrebi de ce primul bebelus cu Rh pozitiv nascut de o mama cu Rh negativ este ferit de aceasta afectiune, raspunsul este ca in prima sarcina are loc imunizarea mamei la sangele bebelusului. Antigenul D, prezent in sangele copilului si factor declansator al razboiului imunologic intre mama si copilul sau, "va lua prin surprindere" organismul mamei la prima expunere – organismul va lupta cu arme slabe in fata antigenului (numarul de anticorpi este extrem de redus).

La a doua expunere (a doua sarcina) organismul mamei va fi imunizat si astfel va creste riscul de boala hemolitica la bebelusul aflat in burtica.

Este bine de stiut ca, odata imunizat, oraganismul mamei ramane asa toata viata. Asta inseamna ca urmatorii copii se pot naste (toti) cu boala hemolitica. Numarul anticorpilor produsi de organismul mamei va creste la urmatoarea sarcina.

De asemenea, daca la a doua sarcina (cu bebe aflat tot in incompatibilitate Rh cu mama sa) mama nu a fost imunizata, nu va mai fi niciodata imunizata, oricat de multi copii ar face.

Boala hemolitica poate fi traumatizanta atat pentru copil, cat si pentru parinti, dar cu o ingrijire atenta, bebe poate sa depaseasca acest impas.

Surse: en.wikipedia.org;  merriam-webster.com; thefreedictionary.com; nlm.nih.gov/medlineplus