Informații despre poziția de somn corectă a bebelușului
Academia Americană a Pediatrilor recomandă ca bebelușii sănătoși să fie poziționați pe spate pe perioada somnului, aceasta fiind cea mai sigură poziție de dormit pentru ei, în primul an de viață și mai ales în primele 6 luni. Culcatul copilului pe spate scade, conform statisticilor, riscul ca acesta să se confrunte cu sindromul morții subite la sugar, cea mai importantă cauză pentru decesul infantil din SUA pentru primul an de viață.
În cazul în care vă îngrijorați cu privire la faptul că bebelușii se pot sufoca sau vomita, aflați că cei care dorm pe spate au șanse mai reduse de a se îneca cu vomă decât bebelușii care sunt culcați pe burtică sau pe lateral. Odată ce bebelușul se poate rostogoli (se întâmplă în preajma vârstei de 4-6 luni), continuați să îl culcați pe spate, dar lăsați-l să își descopere singur poziția potrivită de somn.
Citește și: Poti sa iti protejezi bebelusul de sindromul mortii subite?
Poziția de somn corectă a bebelușului - pe spate
Se pare că în situația în care copilul doarme pe stomac primește mai puțin oxigen inspirând mai mult dioxid de carbon deoarece respiră din nou aerul dintr-un buzunar al așternutului răsucit în jurul nasului și nivelul de oxigen scade până într-un punct letal (are loc practic o intoxicație cu dioxid de carbon). În plus, cercetări recente indică faptul că anumite regiuni ale creierului pot să fie subdezvoltate în cazul bebelușilor care decedează în urma sindromului morții subite; bebelușii adormiți nu se pot trezi în mod normal în acest caz pentru a îndepărta pericolul (rămân blocați și se sufocă). O altă explicație constă în faptul că în poziția culcat pe spate căile respiratorii ale copilului sunt mai deschise.
Unii specialiști consideră că și dormitul pe lateralul corpului poate reprezenta o alternativă viabilă la dormitul pe spate, însă nu este recomandată din motive de siguranță. Fac excepție, în ambele situații, bebelușii care suferă de anumite afecțiuni.
Pe măsură ce bebelușul crește, va deveni capabil să doarmă o perioadă mai mare de timp între mese și, bineînțeles, întreaga noapte (90% dintre bebelușii cu vârsta de până la 3 luni). Trebuie subliniat că nu poate fi formulată o regulă în acest sens deoarece ca urmare a erupției dentare și a puseelor de creștere este posibil ca programul de somn să sufere modificări, respectiv ca cel mic să meargă la culcare la o oră mai înaintată.
Sfaturi pentru somnul bebelușului
Chiar dacă bebelușul se află poziționat pe spate în timpul somnului, este important să evitați să așezați sub acesta obiecte moi, poroase, precum perne, cuverturi, blănuri, eșarfe sau saci și chiar jucării din pluș deoarece toate aceste pot bloca căile respiratorii dacă copilul își îngroapă fața în ele. Nu este indicată culcarea bebelușului pe un pat de apă, canapea sau pe o saltea prea moale, cel mai indicat fiind să folosiți o saltea fermă acoperită cu un cearșaf cu elastic. În ceea ce privește îmbrăcămintea, apelați la combinezoane sau salopete dintr-o bucată și nu îi înveliți (supraîncălzirea constituie un alt factor cauzator al sindromului morții subite); pentru un plus de căldură optați pentru un sac de dormit și încercați să evitați pătura/plapuma.
Se pare că și suzeta poate reduce riscul sindromului morții subite, însă doar dacă cel mic o acceptă și dacă nu alăptați (în acest caz este indicat să așteptați 3-4 săptămâni până se creează o rutină a meselor înainte de a folosi suzeta). Nu introduceți suzeta când copilul doarme și încercați să renunțați la ea până la împlinirea vârstei de 1 an (poate afecta dentiția copilului). Este extrem de important să vă alăptați bebelușul dacă puteți; alăptarea reduce cu mai mult de jumătate riscul de sindrom al morții subite și de accidente fatale în timpul somnului. Nu fumați în preajma bebelușului chiar și înainte de naștere deoarece s-a constatat o legătură între acest viciu și incidența sindromului de deces subit. Dispozitivele precum monitoarele audio-video/interfoanele pentru bebeluși nu s-au demonstrat utile în prevenirea sindromului morții subite.
Nu există însă niciun motiv să restricționați somnul copilului doar la pătuț, putând apela la un landou pe care să-l puteți transporta prin casă dacă doriți să îi fiți aproape (este util doar pentru copiii de vârstă foarte mică). Există și mulți susținători ai variantei de co-sleeping care poate reprezenta o soluție viabilă în situația în care este vorba doar despre împărțirea camerei în perioada de viață 6-12 luni, nu și a patului (de către părinți și copil).
Chiar dacă dormitul pe spate este important, bebelușul trebuie să petreacă o perioadă de timp și pe burtică când este treaz, deoarece în această poziție își poate dezvolta mușchii umerilor și controlul capului, evitând în același timp formarea unor porțiuni aplatizate la partea din spate a capului. În acest sens, principala problemă pe care o poate cauza dormitul pe spate constă în dezvoltarea unei forme neregulate a capului sau a unor porțiuni plate pe partea din spate a capului desemnată drept plagiocefalie pozițională, din cauza faptului că cel mic va sta întins cu porțiunea moale a craniului în același loc o perioadă lungă de timp. Însă beneficiul oferit de dormitul pe spate excede acest inconvenient de natură estetică; de altfel, părinții pot să miște capul bebelușului în timpul somnului încât acesta să nu se sprijine în permanență în același loc (se reduce riscul formării unei porțiuni aplatizate). De asemenea, este bine ca părinții să verifice din când în când poziția copilului deoarece se poate răsuci pe burtă.
În final, trebuie subliniat faptul că deși nu există dovezi științifice clare cu privire la eficacitatea acestei poziții de dormit în sensul reducerii incidenței sindromului morții subite, poziția supină (pe spate) este recomandată de majoritatea pediatrilor. De altfel, începând din anul 1992, când Academia Americană a Pediatrilor a recomandat această poziție, rata de deces în cazul sindromului morții subite a scăzut cu mai mult de 50%.
Surse:
www.babble.com; www.healthychildren.org; http://raisingchildren.net.au; www.livestrong.com