Nevoile nutritionale ale bebelusului: tabele si informatii utile

TABELE: Necesarul zilnic de calorii al bebelusilor

Baieti

Varsta	Greutatea de referinta (Kg)	Inaltimea de referinta (cm)	Necesarul zilnic de calorii
1 luna	4,4	54,7	472
2 luni	5,3	58,1	567
3 luni	6,0	60,8	572
4 luni	6,7	63,1	548
5 luni	7,3	65,2	596
6 luni	7,9	67,0	645
7 luni	8,4	68,7	668
8 luni	8,9	70,2	710
9 luni	9,3	71,6	746
10 luni	9,7	73,0	793
11 luni	10	74,3	817
12 luni	10,3	75,5	844

Fete 

Varsta	Greutatea de referinta (Kg)	Inaltimea de referinta (cm)	Necesarul zilnic de calorii
1 luna	4,2	53,5	438
2 luni	4,9	56,7	500
3 luni	5,5	59,3	521
4 luni	6,1	61,5	508
5 luni	6,7	63,5	553
6 luni	7,2	65,3	593
7 luni	7,7	66,9	608
8 luni	8,1	68,4	643
9 luni	8,5	69,9	678
10 luni	8,9	71,3	717
11 luni	9,2	72,6	742
12 luni	9,5	73,8	768

TABEL: Alimente permise pentru bebelusi:

Varsta	Alimente	Lichide
4 luni	cereale pentru bebelusi diluate in lapte, initial o data/zi, iar dupa 2 saptamani de 2 ori/zi	lapte in biberon sau de la san
5 luni	cereale mai "groase" pireuri de fructe si legume (morcov, conopida, dovlecel, cartof, mar, caisa, piersica, para, banana)	lapte si apa la biberon
6-8 luni	alimente tocate sau sfaramate bucati mici de alimente moi (banana, cartof, carne)	reduceti cantitatea de lapte si mariti-o pe cea de apa
8-10 luni	alimente tocate si in bucati orez, paste fainoase	minim 600 ml lapte/zi
1 an	copilul participa la masa din familie si este lasat sa duca singur mancarea la gura	minim 600 ml lapte/zi

 

"Un sugar consuma de aproape 3 ori mai multe calorii (100 cal/kg corp/zi) fata de un adult (maxim 40 cal/kg corp/zi), are pulsul si respiratia mult mai accelerate, iar nevoile hidrice sunt de 3-4 ori mai mari." (fragment din cartea "Sanatatea are gust", dr. Mihaela Bilic, 2011, Editura Curtea Veche)

Carbohidrati Necesarul zilnic estimat pentru copii: 0 – 6 luni: 60 g 7– 12 luni: 95 g

Carbohidratii reprezinta sursa principala de energie pentru activitatile zilnice, in timp ce proteinele si grasimile sunt necesare pentru alte functii esentiale cum ar fi cresterea si refacerea tesuturilor.

Carbohidratii care nu pot fi absorbiti de catre sistemul digestiv, fermenteaza si cauzeaza diaree, durere abdominala sau balonare. Aceste simptome sunt, de regula, asociate cu un consum excesiv de suc de fructe la sugari si la copiii mici. Din aceste motive, bebelusii de pana in 6 luni nu ar trebui sa li se ofere suc de fructe, iar cei ce depasesc aceasta varsta n-ar trebui sa consume mai mult de 110-170 ml de suc pasteurizat si 100% natural. De asemenea, carbohidratii care fermenteaza contribuie la dezvoltarea cariilor.

Surse de carbohidrati pentru sugar:
• lactoza din laptele matern, de vaca sau formula
• sucroza din laptele de soia (pentru bebelusii care nu pot metaboliza lactoza)

Fibre se gasesc in legume, cereale integrale, fructe si verdeturi. Insa laptele matern nu contine fibre, iar sugarii pana in 6 luni nu ar trebui sa consume deloc fibre.

Dupa aceasta varsta, copiilor ar trebui sa li se ofere nu mai mult de 5 grame de fibre pe zi, insa introduse treptat.  Copiii cu varste cuprinse intre 1 si 3 ani, ar trebui sa consume zilnic 19 grame de fibre.

Atentie insa, un aport excesiv de fibre, mai mare de 35 grame pe zi la copii, poate duce la o absorbtie deficitara a unor minerale importante precum fierul, zincul, calciul.

Proteine Necesarul zilnic estimat pentru copii: 0 – 6 luni: 9 g 7– 12 luni: 11 g

Proteinele reprezinta o combinatie de 20 de aminoacizi - o parte sunt sintetizati de catre organism, insa 9 dintre ei trebuie suplimentati exclusiv din dieta, nefiind realizati de catre corp. Acestia se mai numesc si aminoacizi esentiali: Histidina (His), Izoleucina (Ile), Leucina (Le), Lizina (Lys), Metionina (Met), Fenilalanina (Phe), Treonina (Thr), Triptofanul (Trp) si Valina (Val). De asemenea, inca doi aminoacizi mai sunt considerati indispensabili: cisteina (Cis) si tirozina (Tyr).

Proteinele pot servi ca sursa de energie atunci cand alimentatia nu ofera suficiente calorii din carbohidrati sau grasimi. Un deficit de proteine poate duce la o serie de boli precum Kwashiorkor, kwashiorkor marasmic, marasmul si malnutritia protein-calorica, insa acestea sunt intalnite in special in tarile in curs de dezvoltare, unde copiii nu sunt hraniti corespunzator.

Surse de proteine pentru sugar:
• in primele sase luni de viata, laptele matern sau formula contine suficiente proteine
• dupa diversificare, pe langa lapte, sugarul are nevoie de proteine din carne, carne de pui, peste, galbenusuri de ou, branza, iaurt, legume si cereale integrale

"In primele luni de existenta, continutul de proteine al organismului se multiplica de 4 ori, iar cel de minerale (in special calciu) de 5 ori" (fragment din cartea "Sanatatea are gust", dr. Mihaela Bilic, 2011, Editura Curtea Veche)

Lipide Necesarul zilnic estimat pentru copii 0–6 luni 31 g 7–12 luni 30 g

Lipidele sunt un grup de substante ce include grasimi, uleiuri si colesterol. Acizii grasi esentiali sunt acidul linoleic, acidul alfa-linolenic si acidul arahidonic.

De ce sunt lipidele esentiale pentru bebelusi?
• Sunt o sursa majora de energie
• Promoveaza acumularea de grasimi in organism care servesc ca izolatie pentru a reduce pierderea caldurii corporale
• Permit absorbtia vitaminelor liposolubile: A, D, E, K
• Ofera acizi grasi esentiali pentru dezvoltarea creierului, a ochilor, a parului si a pielii. De asemenea, acestia confera rezistenta organismului impotriva infectiilor si bolilor.

Surse de lipide pentru sugar:
• lapte matern si formula
• dupa diversificare: carne, branza si alte lactate, galbenus de ou, uleiuri adaugate la mancare

Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, pentru copiii mai mici de 2 ani nu sunt restrictii cu privire la nivelul de grasimi si colesterol din dieta, intrucat acestia au nevoie de astfel de substante pentru a asigura o crestere si o dezvoltare optima.

De ce este atat de special primul an de viata?

Laptele matern este alimentul ideal pentru sugar in primele 6 luni de viata. De asemenea, OMS, UNICEF, Academia Americana de Pediatrie, dar si alte organizatii recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni, cand se incepe diversificarea alimentatiei.

In primele 2-3 zile de lactatie sanii produc COLOSTRU, o substanta bogata in anticorpi si limfocite, provenite din sangele matern. Acesta asigura nou-nascutilor protectie impotriva bolilor pe care le-a avut mama si la care aceasta a devenit imuna. Anticorpi contine si laptele, insa intr-o cantitate mult mai mica.

In primul an de viata, pe masura ce i se dezvolta gura, limba si sistemul digestiv, sugarul trece de la stadiul de supt la cel de inghitit, de la a se hrani doar cu lichide pana la a reusi sa mestece mancare solida si complementara. De asemenea, bebelusul progreseaza prin a-si insusi abilitatea de a se hrani singur, si nu doar a ramane pasiv la aceasta actiune.

In primul an are loc cresterea cea mai semnificativa comparativ cu restul vietii, de aceea si necesarul de substante nutritive este mai mare. Astfel, cei mai multi bebelusi sanatosi isi dubleaza greutatea pana la implinirea varstei de 6 luni si si-o tripleaza pana la 12 luni. De asemenea, la nastere copilul masoara 50-52 cm, iar la un an 73-76 cm, ceea ce reprezinta cel mai spectaculos episod de crestere in inaltime (cu aproape 50%) din intreaga viata, depasindu-l chiar si pe cel din pubertate.

De remarcat este faptul ca rata de crestere la sugarii alaptati la san este mai mica fata de cei care primesc lapte formula. Tineti cont totusi ca fiecare bebelus este unic, iar greutatea si inaltimea ar trebui evaluate individual.

Initial, nou-nascutul trebuie hranit la interval de 2-3 ore, iar dupa o luna intervalul dintre mese poate creste la 4 ore. De la varsta de 4 luni se poate renunta la masa din timpul noptii. Insa sugarii au abilitatea de a-si regla singuri necesarul de hrana, astfel incat nu este nevoie sa-l alimentenzi dupa tabele, ci doar sa-i urmaresti semnele de foame si de satietate atunci cand iei decizii in privinta hranirii lui.

"In primele luni bebelusul creste cu 1 g/ora (24-25 g/zi)". (fragment din cartea "Sanatatea are gust", dr. Mihaela Bilic, 2011, Editura Curtea Veche)

Alimentatia unui nou-nascut este bazata in special pe lipide (55% grasimi) si pe carbohidrati (39% glucide), in timp de proteinele reprezinta un procent de numai 6% din aportul caloric total.

ATENTIE:
• sugarul trebuie sa primeasca elementele nutritive potrivite varstei sale
• nu trebuie suprasolicitat sistemul digestiv si nici rinichii
• lipsa de fier este principala problema nutritiva ce poate aparea in acest interval de varsta, in special in cazul prematurilor.

Surse de fier pentru sugari:
• lapte matern
• lapte formula fortificat cu fier
• cereale de bebelusi imbogatite cu fier
• suplimente de fier

De ce este fierul important?
Datorita rolului sau in formarea hemoglobinei, cea care duce oxigenul prin sange la celule si tesuturi. Deficienta de fier poate da iritabilitate, apatie si anemie. De asemenea, studiile au aratat faptul ca fierul este esential pentru o dezvoltare mentala corespunzatoare.

Vitaminele si mineralele

In primul an de viata alimentatia unui sugar nu ar trebui suplimentata medicamentos cu vitamine si minerale decat daca este indicat de medicul pediatru. Atentie insa la cantitate, intrucat supradozarea poate fi toxica si chiar letala.

Laptele matern provenit de la mame hranite corespunzator, ofera toate vitaminele, cu exceptia D si K. De asemenea, doza de vitamina D luata din alimentatie este mica, de aceea este bine sa fie suplimentata  prin expunerea la soare. Dupa etapa diversificarii, bebelusii pot primi necesarul de vitamine si minerale si din alimentatie.

Vitamina A: esentiala pentru crestere si dezvoltare, piele si ochi sanatosi, dar si pentru functiile imune.
Surse: ficat, peste gras, lapte integral, branza si unt. Carotenul, care este convertit in vitamina A, poate fi gasit mai ales in morcovi, legume cu frunze verzi si fructe si legume portocalii.

Vitamina D: esentiala pentru absorbtia calciului. Deficit: afecteaza cresterea oaselor si rahitism.
Surse: peste gras, ficat, oua si cereale integrale

Vitamina E: importanta in metabolism
Surse: uleiuri vegetale, migdale, alune, spanac (atentie la alune pentru ca sunt alergenice)

Vitamina K: importanta pentru mentinerea fluxului sangvin
Surse: spanac, brocoli, varza, grau integral, fasole verde

Vitaminele B: importante in metabolizarea energetica
Surse: orez brun, banane, fasole, oua, carne

Vitamina C: necesara pentru crestere si dezvoltare. Are rol in formarea colagenului, o proteina ce dezvolta pielea, tendoanea, ligamentele si vasele sangvine. De asemenea, este importanta pentru absorbtia fierului.
Surse: se gaseste aproape exclusiv in plante. Ardei, brocoli, varza de Bruxels, fructe de padure, portocale, mango si kiwi.

Laptele matern este sarac in sodiu (sare) si bogat in fier si zinc. Comparativ cu laptele de vaca, acesta din urma contine cantitati foarte mici de fier, vitamina C si vitamina E, avand in schimb doze mai mari de sodiu, proteine si grasimi greu de digerat de catre un sugar.

Calciu: esential pentru cresterea oaselor, contractia musculara, procesul fiziologic de coagulare sangvina si de transmitere nervoasa.
Surse: cea mai buna optiune pentru copii este laptele, dar se gaseste si in celelalte produse lactate, brocoli, seminte de floarea soarelui, de susan, stafide, fasole verde, etc.

Fier: important pentru functiile metabolice, inclusiv transportarea oxigenului la celulele rosii. Deficit: anemie. Surse: carne rosie (cel mai usor de absorbit de catre organism), fructe uscate, fasole, linte, legume cu frunze verzi (brocoli, spanac) Anemia laptelui poate aparea in urma unui consum excesiv de lapte (peste 900 ml/zi), facut in detrimentul altor alimente bogate in fier.

Continutul de fier din laptele matern este destul de mic, insa, in primele 4-5 luni, sugarul se bazeaza si pe depozitele realizate inainte de nastere. Dupa 6 luni, cand incepe si etapa diversificarii, bebelusul depinde de dieta pentru a-si asigura necesarul de fier.

Fosfor: esential pentru cresterea oaselor
Surse: lapte, iaurt, peste gras, carne, oua

Zinc: esential pentru crestere, dezvoltare si functii imune
Surse: carne, peste, leguminoase, cereale integrale, branza, oua si lapte

Informatii complete despre rolul si importanta vitaminelor si mineralelor pentru cresterea si dezvoltarea copilului puteti citi in urmatoarele doua articole:
• Tabelul dezvoltarii copilului de la 0 la 18 ani: Vitaminele
• Tabelul dezvoltarii copilului de la 0 la 18 ani: Mineralele

Introducerea apei in alimentatie

Cu cat copilul este mai mic, cu atat corpul lui contine mai multa apa. Laptele asigura in mod normal hidratarea corespunzatoare, aportul suplimentar de apa fiind recomandat doar daca este foarte cald afara sau aerul este uscat. Semnele deshidratarii: • nivel scazut de urina • urina inchisa la culoare • plans fara lacrimi • ochi adanciti • agitatie, iritabilitate si letargie

Intoxicarea cu apa poate fi letala pentru sugar. Aceasta apare in cazul bebelusilor care primesc prea multa apa, inclusiv o formula de lapte diluata sau biberoane cu ceai/apa in locul celor cu lapte. Simptome: iritabilitate, somnolenta, hipotermie, edem, convulsii.

Surse:

Cartea "Sanatatea are gust", autor dr. Mihaela Bilic, editura Curtea Veche, 2011
http://www.nal.usda.gov/wicworks/Topics/FG/Chapter1_NutritionalNeeds.pdf
http://www.infantformula.org/for-parents/infant-feeding-nutrition#Nutritional-Requirements
http://www.smahcp.co.uk/professional-know-how/nutrition-for-babies/0-6-months-nutrition/information-679.aspx?catid=26